Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina caută alternative la rachetele PAC-3 pentru Patriot pe fondul unui deficit global de interceptoare, potrivit POLITICO, care citează declarații ale președintelui Volodîmîr Zelenski făcute luni, 30 martie 2026, într-o discuție cu jurnaliștii.
Zelenski a spus că lipsa rachetelor PAC-3 (interceptoare antibalistice folosite de sistemele americane Patriot) persistă atât la nivel global, cât și în Ucraina, în condițiile în care producția totală ar fi de aproximativ 60 de rachete pe lună. El a adăugat că există inițiative în Europa pentru creșterea producției, dar că acestea nu ar rezolva problema.
„Deficitul de PAC-3 în lume, în Ucraina în special, nu s-a încheiat niciodată. Din păcate. Știți că producția totală este de aproximativ 60 de rachete pe lună.”
Conform relatării, Kievul a cerut în mod repetat mai multe rachete PAC-3, însă Zelenski susține că situația s-a complicat după campania SUA împotriva Iranului, întrucât unii parteneri ai Ucrainei ar prioritiza livrările către Orientul Mijlociu. Președintele ucrainean nu a numit statele respective, dar a afirmat că Ucraina „le amintește tuturor” de nevoile sale.
Zelenski a mai spus că Ucraina a început deja să caute alternative și că negociază cu două țări pentru a obține „o astfel de oportunitate”, fără a oferi detalii suplimentare până la finalizarea discuțiilor. În paralel, el a cerut industriei ucrainene de apărare să accelereze eforturile pentru dezvoltarea unor sisteme antibalistice proprii.
POLITICO amintește că, săptămâna trecută, publicația a relatat că oficiali americani i-ar fi informat pe aliați că un război cu Iranul ar putea întârzia livrările pentru Ucraina. Totuși, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat duminică pentru agenția de stat Ukrinform că Ucraina a primit asigurări că livrările din lista Prioritized Ukraine Requirements List (PURL) nu vor fi redirecționate.
Recomandate
O imagine sugerează că portavionul „Fujian ” începe să elimine o limitare operațională majoră a aviației navale chineze , după ce un J-15T a fost surprins lansând de la bord cu patru rachete antinavă – o încărcătură care, până acum, nu fusese văzută pe acest tip de avion în astfel de condiții, potrivit TWZ . Fotografia arată un J-15T în postcombustie, chiar înainte de a părăsi puntea portavionului „Fujian”, primul portavion al Marinei Armatei Populare de Eliberare (PLAN) echipat cu catapulte. Avionul ar fi înarmat cu patru rachete antinavă YJ-83K, adică dublul numărului observat anterior pe un J-15, ceea ce ar însemna o încărcătură de armament de circa 6.400 de livre (aprox. 2.900 kg), fără a include eventuale alte echipamente care nu sunt vizibile. De ce contează: catapultele pot schimba „greutatea la decolare” și raza de acțiune Miza operațională este că lansarea cu o încărcătură mare de armament și/sau combustibil a fost o constrângere pentru portavioanele chineze anterioare, care folosesc rampă de tip „ski-jump” (configurație STOBAR – decolare scurtă, recuperare cu cabluri). În această configurație, avioanele pot fi limitate la decolări cu sarcini mai mici. J-15T a fost dezvoltat tocmai pentru a valorifica portavionul „Fujian”, care folosește un sistem electromagnetic de lansare a aeronavelor (EMALS) , permițând operațiuni de tip CATOBAR (decolare cu catapultă, recuperare cu cabluri). În termeni practici, asta înseamnă potențial pentru: mai mult armament la decolare (lovituri antinavă mai „grele”); mai mult combustibil (raza de acțiune și timpul în aer pot crește); flexibilitate mai mare în configurarea încărcăturii pentru misiuni diferite. Ce știm despre armamentul din imagine TWZ notează că YJ-83K este o rachetă antinavă subsonică, comparată ca rol cu AGM-84 Harpoon din SUA. Publicația indică o rază raportată de aproximativ 112 mile (aprox. 180 km) și un focos de 360 de livre (aprox. 163 kg). Fiecare rachetă ar cântări în jur de 1.600 de livre (aprox. 725 kg), ceea ce explică de ce o astfel de configurație este relevantă pentru discuția despre limitările de decolare de pe portavioane. Anterior, cea mai mare încărcătură observată pe J-15 în configurație STOBAR de pe „Liaoning” și „Shandong” ar fi inclus două YJ-83K și patru rachete aer-aer sau, în rol de apărare aeriană, patru PL-12 și două PL-8B, potrivit aceleiași surse. Implicații și pentru alte variante: război electronic și avioane cu două locuri Capacitatea de a lansa „greu” de pe un portavion cu catapultă nu ar influența doar J-15T. TWZ leagă această evoluție și de variantele cu două locuri, în special J-15DT, o versiune de război electronic (cu poduri externe de bruiaj) gândită pentru un rol similar cu EA-18G Growler din Marina SUA, care are nevoie de marje mai mari la greutatea de decolare și recuperare. Publicația menționează și zvonuri despre o versiune CATOBAR a J-15S (două locuri), posibil pentru instruire și/sau lovire multirol, unde avantajele EMALS ar fi, din nou, relevante. Context tehnic: motoare chinezești în locul celor rusești Un alt element notat este că J-15T începe să introducă motoare WS-10H produse în China, în locul motoarelor rusești AL-31F folosite anterior pe J-15 de serie – un detaliu cu impact asupra autonomiei industriale și mentenanței flotei, deși articolul nu oferă date despre ritmul înlocuirii sau despre performanțe comparative. În ansamblu, noua imagine este prezentată ca un indiciu că „Fujian” și J-15T încep să livreze performanța de lansare cu armament complet pe care portavioanele chineze cu rampă au avut dificultăți să o atingă în mod constant. Limitarea principală rămâne că informația se bazează pe o singură fotografie apărută în mediul online chinez, fără confirmare oficială publică în materialul citat. [...]
Integrarea tehnologiei Safran în racheta ucraineană FP-5 „Flamingo” arată cât de strânsă devine cooperarea industrială europeană cu apărarea Ucrainei , într-un context în care proiectele comune se mută tot mai des în afara țării din motive de risc și capacitate, potrivit Focus . Publicația scrie, citând L’Independant , că racheta de croazieră ucraineană FP-5 „Flamingo” folosește un sistem de ghidare al grupului francez Safran. Producătorul ucrainean Fire Point a confirmat integrarea tehnologiei franceze, iar sistemul ar fi parte din rachetă de peste un an. În același timp, Safran ar lucra împreună cu Fire Point și la alte proiecte. Conform informațiilor prezentate, grupul francez livrează, prin filiala sa Preligens, și alte capabilități către parteneri ucraineni: sisteme de navigație, tehnică optoelectronică, soluții de contracarare a dronelor și software pentru analiza datelor de recunoaștere. Ce poate face FP-5 „Flamingo” și de ce contează operațional FP-5 „Flamingo” este descrisă drept una dintre cele mai puternice dezvoltări ucrainene. Potrivit producătorului, racheta ar avea: rază de acțiune de până la 3.000 km; autonomie de „mai multe ore” în aer; viteză de până la 950 km/h; un focos care „ar urma” să cântărească aproximativ 1.150 kg. Pentru controlul zborului, racheta folosește ArduPilot, un sistem software „deschis” (cu arhitectură care permite modificări și integrarea mai rapidă de funcții noi). Acesta gestionează, între altele, navigația automată, planificarea rutei și controlul sistemelor de la bord, iar structura sa ar permite adaptarea relativ rapidă la condiții noi de utilizare. Focus mai notează că „Flamingo” nu s-ar baza exclusiv pe GPS, ci ar utiliza mai multe metode de navigație pentru a rămâne funcțională în condiții de bruiaj, informație atribuită în material publicației Le Parisien (fără link în textul furnizat). Cooperare mai strânsă, dar cu frâne: riscul de concurență și mutarea proiectelor Dincolo de Safran, Focus arată că și alte companii europene din industria de apărare colaborează cu producători ucraineni pentru dezvoltarea și echiparea de rachete, drone și vehicule fără pilot. Totuși, potrivit Le Monde , cooperarea rămâne complicată: statele europene sprijină extinderea industriei de apărare a Ucrainei, dar vor să evite apariția unui competitor puternic pe piața europeană. În plus, condițiile din zona de război îngreunează construirea de noi capacități de producție, motiv pentru care apar mai multe proiecte comune în afara Ucrainei, în special în zona dronelor și a sistemelor de apărare. [...]
Forțele Aeriene ale SUA pregătesc o achiziție de circa 130 de piloni noi pentru armament , o modernizare care schimbă practic „coloana vertebrală” a integrării munițiilor pe flota de 75 de bombardiere B-52H și o menține relevantă operațional pentru decenii, potrivit TechRadar . Ce se cumpără și de ce contează operațional Modernizarea vizează înlocuirea pilonilor de armament proiectați inițial la finalul anilor 1950, printr-un „Advanced Wing Weapons Pylon” care aduce două schimbări majore: capacitate pentru arme mult mai grele , inclusiv încărcături (convenționale sau nucleare) de până la 20.000 de livre (aprox. 9.070 kg ), în condițiile în care punctul de prindere de pe aripă rămâne limitat la 28.000 de livre (aprox. 12.700 kg ); conectivitate digitală modernă prin interfața MIL-STD-1760E , cu transfer de date la nivel gigabit și conexiuni pe fibră optică pentru schimb de volume mai mari de informații între armament și sistemele avionului (date de ghidaj, misiune și lansare). Documentele citate în material indică și motivul tehnic al schimbării: proiectanții de atunci nu anticipau arme externe de peste 5.000 de livre (aprox. 2.270 kg ), iar echipamentele actuale se confruntă cu probleme structurale în raport cu cerințele moderne. Calendar și dimensiunea programului Conform unei notificări de business a Forțelor Aeriene, efortul de dezvoltare ar urma să dureze aprox. 36 de luni până la o etapă de „critical design review” (revizuire critică de proiect), însă calendarul poate depinde de feedback-ul industriei. Ca volum, planul pornește de la o producție inițială estimată la 20–24 de piloni , cu cel puțin 12 livrați în primul an de producție, înainte de extinderea către aprox. 130 de unități . Legătura cu conversia B-52H în B-52J și bugetele cerute Înlocuirea pilonilor este prezentată ca parte a modernizării mai ample care transformă B-52H în B-52J , program ce include motoare noi, radar modern, avionică actualizată și integrare extinsă de armament. Pe partea de finanțare, Forțele Aeriene au cerut pentru anul fiscal 2027: 30 milioane dolari (aprox. 138 milioane lei ) pentru cercetare și dezvoltare aferentă noilor piloni; 50 milioane dolari (aprox. 230 milioane lei ) pentru integrarea unor variante mai noi ale rachetei AGM-158 JASSM . În documentele bugetare, pilonul avansat este descris drept: „cheia care deblochează toate capabilitățile viitoare pentru arme grele ale B-52” Tot în această logică, modernizarea crește și încărcarea posibilă: fiecare pilon ar urma să poată transporta opt rachete JASSM, față de șase în configurația anterioară. În paralel: se caută și un succesor pe termen lung Separat de modernizare, Forțele Aeriene au cerut 1 milion dolari (aprox. 4,6 milioane lei ) în anul fiscal 2027 pentru a începe să analizeze posibili succesori pe termen lung ai B-52, potrivit aceleiași surse. Mesajul de fond este dublu: armata investește pentru a împinge utilitatea B-52 către aproape 100 de ani de operare, dar admite implicit că nu toate obiectivele de modernizare sunt garantate ca ritm și calendar, chiar dacă finanțarea indică încredere în relevanța platformei pentru încă multe decenii. [...]
Producția în Ucraina a interceptoarelor Patriot PAC-3 ar putea începe în câteva săptămâni , un pas care ar reduce dependența Kievului de livrările rare din stocurile occidentale, într-un moment în care cererea globală depășește capacitatea de producție, potrivit Kyiv Post . Ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz , a declarat pentru Agenția Poloneză de Presă (PAP) că Polonia va avea un rol-cheie în proiect și că transferul de tehnologie legat de Patriot către Ucraina „nu ar putea avea loc” fără participarea Varșoviei. El a spus că pregătirile pentru producția comună ar putea dura doar câteva săptămâni, Polonia fiind gata să înceapă imediat. De ce contează: deficitul de interceptoare și presiunea pe lanțul de aprovizionare Oficialul polonez a recunoscut că fabricarea rachetelor va fi dificilă, menționând că inclusiv Statele Unite se confruntă cu lipsuri de interceptoare Patriot pe fondul cererii în creștere. În acest context, inițierea producției în Ucraina ar putea deveni o soluție operațională pentru a crește disponibilitatea muniției critice pentru apărarea antiaeriană. Rolul Poloniei și cadrul de transfer tehnologic Kosiniak-Kamysz a afirmat că Polonia este una dintre cele patru țări NATO – alături de Germania, Suedia și Țările de Jos – care au primit statutul ce permite transferul de tehnologii pentru producția și mentenanța rachetelor Patriot. Acest statut ar face posibilă implicarea Poloniei în transferul de know-how necesar pentru demararea producției în Ucraina. Context: licență americană și nevoia urgentă a Kievului Informația vine după declarațiile președintelui SUA, Donald Trump, la summitul NATO de la Ankara, unde a spus că Washingtonul intenționează să acorde Ucrainei o licență pentru a fabrica sisteme Patriot. „O să le dăm dreptul să facă Patriots. Le vom arăta cum să le facă.” Necesitatea este accentuată de atacuri recente asupra Kievului: potrivit materialului, într-un atac din 6 iulie, niciuna dintre cele 29 de rachete balistice rusești lansate nu a fost interceptată. În același timp, livrările către Ucraina au fost „rare”, iar unele transporturi ar fi inclus doar câte cinci rachete. Unde se produc acum PAC-3 și ce alternative explorează Ucraina Conform articolului, rachetele Patriot PAC-3 – varianta cea mai avansată și cea mai căutată – sunt produse în prezent doar în SUA și sub licență în Japonia. Germania produce variante mai vechi PAC-2, iar unele livrări către Ucraina sunt programate din 2027, în baza unui acord de 4 miliarde euro (aprox. 20,3 miliarde lei) semnat în aprilie. Pe fondul deficitului, Kievul a sugerat că explorează și alternative, inclusiv un proiect numit Freya , un sistem de apărare antiaeriană aflat în dezvoltare împreună cu Germania, Franța și Norvegia. [...]
Uzinele din Rusia sunt amendate pentru neîndeplinirea cotelor de personal în „rezerva de mobilizare” , un semnal de înăsprire a obligațiilor impuse companiilor în contextul pregătirilor militare, potrivit Meduza . În regiunea Kirov, uzina electromașini „Lepse” a fost amendată cu 50.000 de ruble după ce conducerea nu a reușit să asigure numărul cerut de angajați în așa-numita „rezervă de mobilizare”. Conform unei hotărâri judecătorești citate în material, compania trebuia să îndeplinească această cotă până la 4 martie, însă nu a reușit, iar la începutul lunii iunie a fost sancționată în baza articolului privind neexecutarea unei decizii a guvernatorului sau a comandamentului operativ regional. Ce invocă uzinele și cum se aplică sancțiunile Avocații întreprinderii au susținut că managementul a luat măsuri de recrutare, dar „agitația” în rândul angajaților a fost „fără rezultat”, potrivit publicației „Verstka” (citată de Meduza ). Apărarea a argumentat că nu au existat candidați potriviți pentru intrarea în rezervă, însă între timp cota ar fi fost deja acoperită. Extinderea practicii: nu e un caz izolat „Mediazona” a identificat că amenzi pentru deficit de „rezerviști” au primit cel puțin încă două companii din regiunea Kirov — uzinele „Selmaș” și „Maiak”, conform materialului (link în sursa Meduza către Mediazona ). Pentru companii, aceste cazuri indică un risc operațional și de conformare: neîndeplinirea unor cote de personal legate de „rezerva de mobilizare” poate atrage sancțiuni, chiar și atunci când firmele susțin că au încercat să recruteze, dar nu au găsit candidați. [...]
Documente confidențiale sugerează că Rusia și China pregătesc contramăsuri împotriva Starlink , un scenariu care ar putea schimba modul în care armatele își asigură comunicațiile și ar ridica miza riscului de escaladare în cazul unui atac asupra infrastructurii folosite de state NATO, potrivit Digi24 . Investigația, bazată pe documente obținute de The Insider , Der Spiegel și Le Monde, indică faptul că Moscova și Beijingul au discutat proiecte comune de apărare, inclusiv dezvoltarea unui scut antirachetă de nouă generație și opțiuni pentru contracararea constelației de sateliți Starlink, operată de SpaceX. Miza operațională este directă: Starlink este descris ca „indispensabil” pentru Ucraina, iar un atac reușit ar putea afecta și armate occidentale care au integrat serviciul în structurile lor. De ce contează: Starlink, infrastructură critică pentru comunicații militare Potrivit materialului, la începutul invaziei ruse, Ucraina a primit de la SpaceX zeci de mii de terminale Starlink, iar la momentul unei reuniuni secrete ruso-chineze din noiembrie 2023 erau active peste 40.000 de terminale în Ucraina. Armata ucraineană folosește Starlink pentru controlul dronelor, coordonarea evacuărilor medicale și identificarea țintelor, iar un oficial ucrainean este citat spunând că sistemul a devenit „sângele” infrastructurii de comunicații. În documente apare și perspectiva Chinei: oficialii chinezi ar fi îngrijorați că, într-un eventual conflict, Taiwanul ar putea beneficia de aceeași infrastructură de comunicații prin satelit. Ce contramăsuri sunt discutate: de la bruiaj la atacuri cibernetice În cadrul prezentărilor menționate în documente, specialiști ai China Aerospace Science and Technology Corporation (CASC) ar fi propus constituirea unei „alianțe ruso-chineze anti-Starlink”. Opțiunile analizate includ: bruiajul sau încetinirea funcționării rețelei; perturbarea terminalelor Starlink de la sol, pe o suprafață de până la 20 de kilometri pătrați (potrivit documentelor); atacuri cibernetice asupra infrastructurii satelitare, inclusiv „spoofing” (falsificarea identității/semnalelor pentru a obține acces) și introducerea de programe malware pentru „paralizarea” rețelei; scenarii de „distrugere” a sateliților aflați pe orbită. Separat, sunt menționate studii publicate în China – inclusiv din cercuri asociate Armatei Populare de Eliberare – care analizează neutralizarea sateliților prin arme cu laser sau sisteme bazate pe microunde. Indicii despre cooperare militară extinsă și reacții în Europa Materialul descrie existența unui „Forumul ruso-chinez pentru tehnologie militară”, o platformă de întâlniri secrete care s-ar fi reunit de mai multe ori și ar fi rămas mult timp în afara atenției publice. Documentele arată reguli stricte de confidențialitate, inclusiv interdicția de a divulga informații despre conținutul reuniunilor. În plus, sunt invocate indicii ale unor servicii europene de informații potrivit cărora militari ruși ar fi fost instruiți să opereze drone chinezești, iar Ministerul german de Externe ar fi convocat ambasadorul Chinei la Berlin pentru o discuție de urgență. Riscul de escaladare: implicații pentru NATO Un punct central al investigației este că un atac reușit asupra Starlink ar avea consecințe dincolo de Ucraina. Un înalt oficial militar american este citat afirmând că utilizarea Starlink este „complet integrată” în structura forțelor armate ale SUA, iar dezactivarea ar crea „o problemă uriașă” pentru comunicații și recunoaștere. În același timp, materialul avertizează că nu doar distrugerea fizică a sateliților, ci și un atac cibernetic de amploare asupra infrastructurii utilizate de un stat membru NATO ar putea duce la o escaladare majoră. Textul din sursă este trunchiat înainte de a detalia explicit consecința juridico-militară la care face referire. [...]
