Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina caută alternative la rachetele PAC-3 pentru Patriot pe fondul unui deficit global de interceptoare, potrivit POLITICO, care citează declarații ale președintelui Volodîmîr Zelenski făcute luni, 30 martie 2026, într-o discuție cu jurnaliștii.
Zelenski a spus că lipsa rachetelor PAC-3 (interceptoare antibalistice folosite de sistemele americane Patriot) persistă atât la nivel global, cât și în Ucraina, în condițiile în care producția totală ar fi de aproximativ 60 de rachete pe lună. El a adăugat că există inițiative în Europa pentru creșterea producției, dar că acestea nu ar rezolva problema.
„Deficitul de PAC-3 în lume, în Ucraina în special, nu s-a încheiat niciodată. Din păcate. Știți că producția totală este de aproximativ 60 de rachete pe lună.”
Conform relatării, Kievul a cerut în mod repetat mai multe rachete PAC-3, însă Zelenski susține că situația s-a complicat după campania SUA împotriva Iranului, întrucât unii parteneri ai Ucrainei ar prioritiza livrările către Orientul Mijlociu. Președintele ucrainean nu a numit statele respective, dar a afirmat că Ucraina „le amintește tuturor” de nevoile sale.
Zelenski a mai spus că Ucraina a început deja să caute alternative și că negociază cu două țări pentru a obține „o astfel de oportunitate”, fără a oferi detalii suplimentare până la finalizarea discuțiilor. În paralel, el a cerut industriei ucrainene de apărare să accelereze eforturile pentru dezvoltarea unor sisteme antibalistice proprii.
POLITICO amintește că, săptămâna trecută, publicația a relatat că oficiali americani i-ar fi informat pe aliați că un război cu Iranul ar putea întârzia livrările pentru Ucraina. Totuși, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat duminică pentru agenția de stat Ukrinform că Ucraina a primit asigurări că livrările din lista Prioritized Ukraine Requirements List (PURL) nu vor fi redirecționate.
Recomandate
Rusia a lansat într-o singură săptămână peste 3.000 de drone și sute de bombe asupra Ucrainei , potrivit Mediafax , care citează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski. Intensitatea atacurilor indică o escaladare a presiunii militare asupra orașelor și infrastructurii civile. Datele prezentate de liderul ucrainean arată amploarea ofensivelor: peste 3.000 de drone de atac, inclusiv modele de tip „Shahed” aproximativ 1.450 de bombe aeriene ghidate 40 de rachete de diferite tipuri Zelenski susține că Rusia nu doar menține ritmul războiului, ci îl intensifică, investind simultan în destabilizarea altor regiuni. El a subliniat că tipurile de arme utilizate în Ucraina se regăsesc și în conflicte din alte zone, inclusiv în Orientul Mijlociu, sugerând o interconectare a crizelor de securitate. Apel pentru sprijin internațional În acest context, președintele ucrainean a cerut consolidarea cooperării militare: dezvoltarea unor sisteme moderne de apărare aeriană producție comună de armament coordonare între state pentru protejarea populației Mesajul său vizează în special partenerii occidentali, de la care Ucraina așteaptă sprijin suplimentar pentru a face față atacurilor tot mai frecvente. Impact și semnificație Frecvența și volumul atacurilor indică o strategie de uzură, în care dronele și bombele ghidate sunt folosite pentru a suprasolicita apărarea aeriană și a produce pagube constante. În paralel, Ucraina încearcă să transforme experiența de pe front într-un argument pentru cooperare militară extinsă la nivel internațional. Interpretare: Declarațiile lui Zelenski sugerează că războiul intră într-o fază în care cantitatea de armament utilizată devine un factor decisiv. Accentul se mută de la lovituri punctuale la presiune continuă, iar capacitatea de apărare aeriană devine esențială. În acest context, sprijinul extern nu mai este doar util, ci necesar pentru menținerea echilibrului pe teren. [...]
Ucraina a criticat public declarațiile șefului Rheinmetall despre programul său de drone , potrivit POLITICO , după ce Armin Papperger a făcut comentarii depreciative la adresa producției ucrainene, inclusiv referiri la „joaca cu Lego” și la „gospodine” care ar fabrica piese cu imprimante 3D. Conform articolului, Papperger a făcut afirmațiile într-un interviu pentru The Atlantic , publicat pe 27 martie. El a susținut că sectorul ucrainean de drone nu ar avea „descoperiri tehnologice” și a pus sub semnul întrebării nivelul de inovație, comparându-l nefavorabil cu cel al marilor companii occidentale din industria de apărare. Reacțiile de la Kiev au venit rapid . Alexander Kamyshin, consilier al președintelui Volodîmîr Zelenski, a apărat contribuția civililor la efortul de producție în război, într-o postare pe X, subliniind rolul femeilor în industrie și cerând respect pentru munca lor. „O dronă FPV de 500 de dolari care distruge un tanc de milioane, asta este inovație”, a scris pe Facebook Iaroslav Kalinin, directorul companiei ucrainene Infozahyst, argumentând că relevanța în luptă și eficiența sunt criteriile decisive, nu complexitatea tehnologică. În urma criticilor, Rheinmetall a încercat să reducă tensiunile printr-o postare pe X , în care a transmis că are „cel mai mare respect” pentru ucraineni și pentru eforturile lor de apărare, apreciind „forța inovatoare” și „spiritul de luptă” al Ucrainei și afirmând că este „recunoscătoare” că poate sprijini Kievul cu resursele sale. [...]
Primul obuzier autopropulsat K9 pentru Armata Română a fost finalizat pe linia de producție din Coreea de Sud , informează HotNews.ro . Acest obuzier, denumit „Tunet”, cântărește 47 de tone și este proiectat pentru a trage mai multe obuze și a se deplasa rapid pentru a evita contraatacurile. România a semnat în 2024 un contract de aproape 1 miliard de dolari cu compania sud-coreeană Hanwha Aerospace pentru furnizarea a 54 de obuziere K9 Thunder și 36 de vehicule de aprovizionare cu muniție K10. Contractul include și zeci de camioane militare și câteva zeci de mii de obuze. Producția locală și impactul economic La începutul lunii februarie 2026, Hanwha a început construcția unei fabrici în Petrești, județul Dâmbovița, pentru a susține producția locală a obuzierelor K9 și a vehiculelor K10. Această facilitate, denumită Hanwha Armoured Vehicle Centre of Excellence (H-ACE) Europe, va acoperi o suprafață de aproximativ 181.055 metri pătrați și va include linii de asamblare moderne, facilități de testare și laboratoare de cercetare-dezvoltare. „Facilitatea va susține producția locală a obuzierelor autopropulsate K9 și a vehiculelor de realimentare cu muniție K10, cu potențial de extindere către sisteme terestre avansate, inclusiv MLI-uri, sisteme de lovire de precizie și vehicule terestre fără echipaj. Producția locală ar putea genera până la 2.000 de locuri de muncă directe și indirecte, consolidând baza industrială de apărare a României și poziționând țara ca producător și exportator în ecosistemul european de apărare”, transmitea Hanwha Aerospace România. Componența sistemului Fiecare sistem de obuziere autopropulsate K9 achiziționat de România va include: 18 obuziere cal. 155 mm autopropulsate 9 țevi de rezervă cal. 155 mm 12 mașini specializate de transport și încărcat muniții 9 posturi de observare de artilerie autopropulsate 1 autostație meteorologică 3 mijloace tehnice de evacuare a echipamentelor avariate (TEHE-VAC) 3 sisteme de cercetare acustică În plus, vor fi furnizate 18.000 de proiectile de diverse tipuri, inclusiv explozive, fumigene și pentru iluminare. Termene de livrare Livrarea sistemelor de obuziere va fi etapizată, cu primul sistem fiind programat pentru livrare la 30 de luni de la semnarea contractului, iar celelalte două la 40 și 60 de luni, respectiv. Proiectilele vor fi livrate în același interval de timp. Caracteristicile obuzierului K9 Obuzierul K9 Thunder este utilizat în nouă țări, inclusiv cinci membre NATO, și reprezintă aproximativ 50% din piața globală a obuzierelor autopropulsate. Acesta poate angaja ținte la distanțe de peste 40 de kilometri și este optimizat pentru capacitatea „Shoot and Scoot”. Vehiculul de aprovizionare cu muniție K10, bazat pe șasiul K9, poate transporta și reaproviziona rapid muniția necesară în condiții de luptă, asigurând suport logistic eficient. Prin aceste achiziții și dezvoltarea producției locale, România își consolidează capacitățile de apărare și își întărește poziția în industria europeană de apărare. [...]
Comisia Europeană a aprobat o inițiativă de 1,5 miliarde euro în cadrul Programului privind industria europeană de apărare (EDIP), potrivit AGERPRES . Decizia a fost anunțată luni, 30 martie 2026, și este prezentată de executivul UE ca parte a eforturilor de consolidare și modernizare a industriei europene de apărare. Conform comunicatului citat de agenția de presă, inițiativa urmărește să stimuleze capacitatea de producție și să susțină progresul tehnologic în sectorul apărării la nivel european. [...]
Ministerul Apărării din China a trimis o delegație în Europa pentru dialoguri instituționale , potrivit Global Times , care citează un comunicat publicat duminică pe site-ul oficial al Ministerului Apărării Naționale de la Beijing. Delegația a efectuat vizita în perioada 23–29 martie și a participat la o serie de întâlniri în format de dialog, în cadrul unor mecanisme deja existente între China și parteneri europeni. Conform comunicatului, agenda a inclus a 15-a rundă a dialogului China–Uniunea Europeană privind politica de apărare și securitate, a 9-a rundă a dialogului China–NATO pe politica de securitate și a 15-a rundă a dialogului China–Elveția pentru coordonarea politicilor de apărare. În cadrul acestor discuții, participanții au avut schimburi „aprofundate” de opinii despre situațiile de securitate internațională și regională, precum și despre alte subiecte de interes comun, fără ca partea chineză să ofere detalii suplimentare despre concluzii sau pașii următori. [...]
Un avion civil a încălcat zona de interdicție aeriană din jurul reședinței lui Donald Trump , fiind escortat în siguranță în afara perimetrului de avioane de luptă americane, potrivit Reuters . Incidentul a avut loc duminică, 29 martie 2026, în apropierea complexului Mar-a-Lago din Palm Beach, Florida, în timp ce președintele SUA se afla în zonă. Conform Comandamentului Nord-American de Apărare Aerospațială (NORAD), aeronava a intrat într-o zonă temporară de restricție aeriană în jurul orei 13:15, ora locală (20:15, ora României). Aceste restricții sunt impuse de regulă atunci când președintele Statelor Unite se află într-o anumită locație, din motive de securitate. În timpul intervenției, avioanele militare au folosit semnale luminoase (flares) pentru a atrage atenția pilotului și a comunica cu acesta. Oficialii au subliniat că aceste măsuri nu au reprezentat un pericol pentru populația de la sol, fiind parte a procedurilor standard de interceptare. Ce presupune o astfel de intervenție identificarea rapidă a aeronavei neautorizate interceptarea de către avioane de luptă utilizarea semnalelor vizuale pentru avertizare escortarea în afara zonei restricționate Autoritățile americane au precizat că nu a existat o amenințare directă , iar incidentul s-a încheiat fără consecințe. Totuși, astfel de încălcări nu sunt izolate. NORAD a raportat mai multe cazuri similare de când Donald Trump a revenit la putere în 2025, toate fiind gestionate fără escaladare. Situația subliniază importanța respectării stricte a restricțiilor de zbor în zone sensibile, în special în apropierea liderilor politici, unde reacțiile autorităților sunt rapide și ferme. [...]
