Știri
Știri din categoria Apărare

Rusia își alimentează lunar arsenalul cu zeci de rachete nord-coreene, pe fondul unei cooperări militare tot mai strânse cu Phenianul, iar Kievul avertizează că această dinamică ridică miza de securitate pentru Europa și Asia, potrivit Adevărul.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Moscova primește „zeci de rachete balistice în fiecare lună” din Coreea de Nord și, în paralel, își extinde capacitățile interne de producție de armament. Declarațiile vin după o informare a serviciului de informații militare al Ucrainei (HUR) privind planurile Rusiei de a crește producția de rachete balistice și de croazieră, informație preluată de Kyiv Post.
„Din păcate, Rusia primește și tot mai multe rachete balistice din Coreea de Nord, zeci de rachete în fiecare lună.”
În acest context, Zelenski a cerut aliaților europeni „capabilități suplimentare de atac”, inclusiv arme care să poată lovi lansatoarele de rachete rusești, pentru a contracara un arsenal pe care îl descrie ca fiind în expansiune.
„Amploarea producției pe care o planifică nu este destinată păcii.”
Avertismentul liderului ucrainean apare în timp ce Kremlinul a transmis că nu exclude o întâlnire între Vladimir Putin și Kim Jong Un, dacă liderul nord-coreean participă la summitul APEC organizat în această săptămână în China. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a condiționat scenariul de prezența lui Kim la summit.
Rusia și Coreea de Nord au semnat în 2024 un tratat de parteneriat strategic care include o clauză de apărare reciprocă, iar, potrivit informațiilor militare ucrainene, Phenianul ar asigura între 25% și 40% din muniția de artilerie folosită de armata rusă.
Zelenski a susținut că regimul nord-coreean profită de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei pentru a-și perfecționa armamentul, ceea ce ar genera riscuri de securitate nu doar pentru Europa, ci și pentru statele asiatice. În acest sens, el a avertizat că experiența acumulată de armata nord-coreeană în Ucraina și dezvoltarea programelor de rachete ar putea deveni, în viitor, o amenințare și pentru Japonia și Coreea de Sud.
Recomandate

Sprijinul ridicat din România pentru o armată a UE poate accelera decizii de investiții în apărare la nivel european , într-un context în care guvernele discută consolidarea capacităților militare pe fondul războiului dus de Rusia și al incertitudinilor legate de angajamentul SUA, potrivit Digi24 , care citează un sondaj GLOBSEC consultat de POLITICO . Datele din raportul „GLOBSEC Trends 2026” indică un sprijin larg în statele analizate pentru înființarea unei armate europene și pentru întărirea apărării UE, semnalând o presiune publică în creștere pentru politici de securitate mai integrate. România, în topul susținerii pentru o armată europeană În România, sprijinul pentru crearea unei armate proprii a Uniunii Europene ajunge la 82%, cel mai ridicat nivel dintre țările menționate în material. Urmează Lituania (78%) și Franța (75%). La nivelul eșantionului, „peste șapte din zece” respondenți susțin înființarea unei armate europene, iar „aproape opt din zece” vor consolidarea capacităților de apărare ale Europei, potrivit aceluiași raport. Integrare europeană, dar fără rupere de NATO Sondajul sugerează că sprijinul pentru dezvoltarea capacităților militare europene nu se traduce într-o respingere a NATO. În țările NATO incluse în cercetare, aproximativ 77% dintre respondenți spun că ar vota pentru menținerea apartenenței la Alianță. În paralel, 78% dintre respondenții din statele UE chestionate susțin dezvoltarea capacităților de apărare ale Uniunii „în paralel cu NATO”, ceea ce indică o preferință pentru dublarea instrumentelor de securitate, nu pentru înlocuirea lor. Serviciul militar obligatoriu revine în discuție Raportul notează și un sprijin puternic pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu în țările unde acesta nu mai este în vigoare: 64% dintre respondenți s-au declarat în favoarea acestei măsuri. Cele mai ridicate niveluri de susținere au fost înregistrate în Cehia, Franța, Germania și Slovacia. Contextul care împinge agenda de apărare Cercetarea a fost realizată pe respondenți din 14 țări din spațiul transatlantic: 11 state membre UE, plus Ucraina, Regatul Unit și Statele Unite. Rezultatele sunt plasate de autorii raportului în contextul agresiunii continue a Rusiei și al dezbaterilor din Europa privind întărirea capacităților militare, pe fondul incertitudinilor legate de rolul SUA în securitatea continentului. Pentru decidenți, combinația dintre sprijinul public ridicat (inclusiv în România) și presiunile de securitate poate însemna un spațiu politic mai larg pentru măsuri concrete de consolidare a apărării europene, chiar dacă arhitectura finală (armată comună, capabilități integrate sau proiecte comune) rămâne, deocamdată, la nivel de dezbatere. [...]

Detectarea a 11 drone lângă graniță a declanșat procedurile de alertare și intervenție ale MApN , cu ridicarea de la sol a două aeronave F-16 și transmiterea unui mesaj RO-Alert către populația din nordul județului Tulcea, potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării spune că, pe durata alertei, nu au existat pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național. Incidentul a avut loc în noaptea de luni spre marți, 16 spre 17 noiembrie. Sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat inițial patru ținte aeriene la aproximativ 4 kilometri est de localitatea Vâlcove (Ucraina), iar ulterior șapte ținte la aproximativ 10 kilometri nord-est de Ismail (Ucraina), în apropierea frontierei cu România. În acest context, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești pentru supravegherea zonei. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar la ora 23.36 a fost transmis mesajul RO-Alert. Alerta aeriană a încetat la ora 00.07, conform informării MApN. [...]

Forțele Aeriene ale SUA au început desfășurarea permanentă a F-15EX la Kadena , un pas care schimbă concret capacitatea operațională americană în Pacific și pune presiune pe ritmul de producție și livrare al programului, potrivit TWZ . Două avioane F-15EX Eagle II au ajuns la baza aeriană Kadena, pe insula Okinawa, fiind primele aparate de acest tip staționate în afara Statelor Unite. Ele sunt destinate să înlocuiască F-15C/D retrase din dotarea aripii 18 (18th Wing), după o tranziție așteptată de ani. Ce se schimbă operațional la Kadena Cele două aparate sosite sunt EX22 și EX23, iar Boeing a confirmat că sunt al 22-lea și al 23-lea F-15EX produse. Planul menționat în material este ca, în final, 36 de F-15EX să fie bazate în Japonia, câte 18 pentru escadrilele 44 și 67. Înainte de această etapă, Forțele Aeriene au acoperit golurile de capacitate de la Kadena prin rotații de avioane precum F-16, F-15E, F-22 și F-35, după retragerea treptată a F-15C/D începută în noiembrie 2022. Livrări și dimensiunea programului: 25 livrate, țintă 267 Boeing a transmis direct publicației că 25 de F-15EX au fost livrate către Forțele Aeriene ale SUA, incluzând toate aeronavele din primele două loturi de producție, iar livrările pentru Lotul 3 sunt în derulare. În același timp, flota totală planificată de Eagle II este „setată” să ajungă la 267 de aparate , aproximativ dublu față de programul de referință din 2025, conform articolului. Pregătirea pentru tranziție și rolul Oregonului Materialul notează că EX22 a plecat din uzina Boeing din St. Louis în septembrie și a ajuns inițial la baza Gărzii Naționale Aeriene din Portland (Oregon), unde se află aripa 142 (142nd Wing) — prima unitate care operează F-15EX „combat-coded” (adică avioane încadrate pentru misiuni de luptă, nu doar test). Înaintea sosirii la Kadena, piloți și personal tehnic din escadrila 67 au făcut deplasări la Eglin (Florida) și Portland (Oregon) pentru menținerea calificărilor și pregătirea introducerii noului tip de avion în operațiunile curente. Riscuri de program: întârzieri și avertismente privind aprovizionarea Deși sosirea la Kadena este un prag important, TWZ subliniază și vulnerabilități ale programului: Boeing ar fi trebuit inițial să finalizeze livrările Lotului 3 la începutul lui 2026, însă au apărut întârzieri, atribuite în principal unei greve din 2025, ceea ce a împins calendarul de livrare pentru aripa 18. Articolul mai menționează că rapoarte interne ale Pentagonului au avertizat asupra nevoii de a gestiona probleme legate de surse de fabricație care dispar și de lipsuri de materiale, ceea ce ridică semne de întrebare privind respectarea calendarului pe termen lung pentru dotarea altor unități. Ce urmează Potrivit declarațiilor citate, accentul se mută acum pe integrarea F-15EX în zborurile operaționale ale escadrilei 67 și pe acumularea de experiență. În paralel, rămâne de urmărit dacă ritmul de producție și lanțul de aprovizionare vor permite livrări la timp pentru extinderea prezenței permanente la Kadena și pentru restul flotei planificate. [...]

Armata Română este la un pas să recepționeze trei sisteme de drone Watchkeeper XR , după finalizarea cu succes a testelor de acceptare , ceea ce deblochează practic intrarea în serviciu a unei capabilități de supraveghere și recunoaștere întârziate în repetate rânduri, potrivit G4Media . Un reprezentant al Elbit Systems a confirmat pentru publicație că testele finale de acceptare s-au încheiat în această săptămână, iar sistemele au ieșit de pe linia de producție și sunt „gata de livrare”. Următorul pas este recepția de către Ministerul Apărării Naționale (MApN), după finalizarea documentației și a procedurilor de recepție finală. Ce se schimbă operațional: intrarea în serviciu a unei capabilități de ISR Watchkeeper XR (drone de supraveghere și recunoaștere) sunt echipate, în configurația comandată de România, cu un radar pentru detectarea țintelor terestre și o cameră electro-optică. Un reprezentant al Elbit a indicat anterior (în 2025) că există posibilitatea integrării unor sarcini utile suplimentare în viitor. România a comandat trei sisteme, iar structura unui sistem este: 3 vehicule aeriene fără pilot; 2 stații de control terestre; 2 sisteme de comunicații. Pentru operare, fiecare sistem este deservit de 3 piloți, 3 operatori ai încărcăturii utile și 9 tehnicieni, conform informațiilor din articol. Producție în România și potențial de export Potrivit G4Media, sistemele au fost fabricate în România, iar procesul de localizare a fost finalizat și validat luna trecută. La nivel local sunt produse atât dronele, cât și stațiile de control terestre, cu o împărțire a activităților între mai multe companii: materiale compozite: Simultec; asamblare UAV: Aerostar (Bacău); stație terestră: Eurobody; integrare, testare și mentenanță: Simultec. Surse din companie au declarat că Elbit Systems urmărește oportunități de export pentru sistemele fabricate în România, pe fondul creșterii cererii globale pentru soluții fără pilot din această categorie. Întârzieri, penalități și contextul contractual Livrarea vine după mai multe amânări, pe care Elbit le-a pus anterior (în noiembrie 2025, pentru presa din România) pe seama conflictului cu Hamas, care ar fi dus la redirecționarea resurselor și mobilizarea unor angajați; ulterior, Israelul a intrat într-un nou conflict militar, cu Iranul. În privința penalităților, G4Media notează că nu are informații noi despre situația actuală sau valoarea acestora, deși fostul ministru interimar al apărării Radu Miruță anunțase în aprilie penalități totale acumulate de aproximativ 60 de milioane de euro (aprox. 300 milioane lei). Între timp, la conducerea MApN se află noul ministru Ștefan-Radu Oprea. Cele trei sisteme sunt livrate în cadrul unui contract semnat în 2022, în valoare de până la 427,2 milioane de dolari (aprox. 2,0 miliarde lei), care prevede posibilitatea achiziției a șapte sisteme în total. [...]

Ideea ca România să-și dezvolte arme nucleare ar aduce costuri mari și riscuri de ruptură cu aliații ; potrivit Adevărul , un expert în securitate nucleară avertizează că infrastructura civilă existentă nu este suficientă pentru un program militar și că demersul ar putea afecta inclusiv garanțiile de securitate oferite de Statele Unite. Discuția a fost reaprinsă de fostul consilier prezidențial Iulian Fota , care a susținut într-o postare pe Facebook că România ar trebui să ia „în cel mai serios mod” în calcul un program nuclear militar, argumentând că experiența în energia nucleară civilă ar putea fi extinsă către o dimensiune militară. De ce nu se traduce automat nuclearul civil în armă nucleară Liviu Horovitz, expert în securitate pe problematica nucleară la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate , spune că disponibilitatea politică și financiară nu creează, de la sine, capacitate tehnică. El leagă orice astfel de decizie de evaluarea amenințărilor și de încrederea în garanțiile aliaților, în special ale SUA, dar subliniază că și într-un scenariu cu voință politică resursele nu garantează reușita. În evaluarea sa, România este „departe” de a avea întregul set de capabilități necesare unui arsenal nuclear militar, de la materiale la mijloace de transport și infrastructură pentru operare. Depășirea acestor lipsuri ar presupune un efort îndelungat și costisitor, cu rezultate incerte, pe fondul unor presiuni externe intense, inclusiv din partea partenerilor de care depinde securitatea României. Riscul major: deteriorarea relațiilor cu SUA și presiuni în regimul de neproliferare Horovitz consideră improbabil ca România să fie încurajată de aliați să meargă spre o opțiune nucleară proprie. În condițiile actuale, spune el, statele care dețin deja arme nucleare s-ar opune, iar Rusia ar putea folosi un asemenea demers drept justificare pentru contramăsuri sau represalii. „Mai important decât eticheta de «paria» este riscul deteriorării grave a relațiilor cu aliații și partenerii pe care România și-a sprijinit securitatea și prosperitatea.” Concluzia expertului, în forma prezentată de publicație, este că România ar risca să piardă sprijinul și cooperarea de care beneficiază deja „cu mult înainte” de a obține vreun beneficiu de securitate dintr-un eventual arsenal propriu. Context: România a explorat în trecut opțiunea, dar a renunțat Materialul amintește că România socialistă a luat în calcul această direcție după adoptarea Programului Nuclear Național (1969) și înființarea Institutului de Cercetări Nucleare Pitești (1971). De asemenea, în 1978, Nicolae Ceaușescu a demarat „Programul Dunărea”, o inițiativă secretă de cercetare a capacităților pentru arme nucleare, oprită după Revoluția din 1989, pentru a evita reacția unor state precum Rusia și Statele Unite. În forma actuală a dezbaterii, miza nu este doar fezabilitatea tehnică, ci mai ales costul strategic: un program nuclear militar ar putea submina relațiile de securitate de care România depinde, înainte să producă vreun câștig concret. [...]

Testul de lansare a armamentului mută programul B-21 într-o fază operațională , iar SUA își mențin ținta de intrare în serviciu în 2027, potrivit Antena 3 . Pentru industria de apărare, momentul contează mai ales prin semnalul că platforma trece de la validări de concept la integrarea efectivă a armelor, cu implicații directe asupra ritmului de producție și a planificării achizițiilor. Testul a avut loc la baza aeriană Edwards din California, unde o aeronavă B-21 destinată testelor a lansat „o armă convențională”, conform Forțelor Aeriene ale SUA . Instituția spune că lansarea a validat modelele digitale ale aeronavei și „maturitatea arhitecturii cu sisteme deschise” – adică o proiectare care permite integrarea mai rapidă a unor arme și capabilități noi, fără modificări majore de structură. Ce se știe și ce nu se știe despre muniția folosită Comunicatul Forțelor Aeriene nu precizează tipul muniției și nu oferă detalii suplimentare despre lansare. În același timp, B-21 este proiectat să transporte atât muniții convenționale, cât și nucleare, iar racheta de croazieră cu încărcătură nucleară AGM-181A Long Range Stand-Off (LRSO), încă în dezvoltare, este menționată ca o componentă importantă a viitorului arsenal al Raider. Din informațiile disponibile până acum, B-21 pare să aibă un singur compartiment central de mari dimensiuni pentru armament, spre deosebire de B-2 Spirit, care are două compartimente alăturate. A existat anterior ipoteza unor compartimente secundare, mai mici, însă „dovezile vizuale de până acum nu confirmă în mod concludent” această variantă. De ce contează pentru calendarul 2027 și pentru achiziții Forțele Aeriene ale SUA au în prezent două bombardiere B-21 de preproducție capabile de zbor, dintr-o flotă de test planificată de șase aeronave. Instituția a declarat anterior că intenționează să achiziționeze cel puțin 100 de bombardiere B-21, iar o nouă țintă privind dimensiunea flotei este așteptată anul viitor. Totodată, Forțele Aeriene și Northrop Grumman au anunțat la începutul acestui an planuri de accelerare a producției. Publicația notează și o comparație de calendar: B-2 a efectuat primul zbor în 1989 și prima lansare de armament în 1992, însă a atins capacitatea operațională inițială abia în 1997. În cazul B-21, trecerea de la prima lansare de armament la atingerea capacității operaționale inițiale într-un interval de aproximativ un an este descrisă drept „un obiectiv extrem de ambițios”, în condițiile în care există doar două aeronave în zbor. Miza tehnică: „digital twin” și integrarea rapidă a armelor Forțele Aeriene afirmă că testul s-a bazat pe „mii de ore de simulări virtuale” în mediul de tip „digital twin” (o replică digitală folosită pentru simulări și validări), ceea ce ar fi permis accelerarea integrării armamentului și ajustarea traiectoriei armei „cu o precizie fără precedent” înainte de decolare. Northrop Grumman susține, în comunicatul citat, că B-21 se comportă, ca întreținere și costuri pe oră de zbor, mai degrabă ca un avion de vânătoare modern decât ca un bombardier din generații mai vechi. Compania mai afirmă că a finalizat testele de oboseală structurală pentru întreaga durată de viață a aeronavei „cu luni înainte de termen”. În paralel, Forțele Aeriene au stabilit că B-21 va fi operat în misiuni de luptă de doi piloți, iar în iunie un pilot de testare operațională (nu unul implicat în dezvoltare) a pilotat pentru prima dată un Raider. „Acest test demonstrează capacitatea de atac a B-21, confirmă posibilitatea integrării rapide a unor noi arme și consolidează rolul său de viitoare coloană vertebrală a flotei de bombardiere americane.” (Forțele Aeriene ale SUA) În perioada următoare, indicatorul-cheie rămâne dacă programul poate susține ritmul de testare și integrare a armamentului astfel încât ținta de intrare în serviciu în 2027 să fie realistă, în condițiile în care detaliile despre muniția folosită în primul test nu au fost făcute publice. [...]