Știri
Știri din categoria Apărare

Ideea ca România să-și dezvolte arme nucleare ar aduce costuri mari și riscuri de ruptură cu aliații; potrivit Adevărul, un expert în securitate nucleară avertizează că infrastructura civilă existentă nu este suficientă pentru un program militar și că demersul ar putea afecta inclusiv garanțiile de securitate oferite de Statele Unite.
Discuția a fost reaprinsă de fostul consilier prezidențial Iulian Fota, care a susținut într-o postare pe Facebook că România ar trebui să ia „în cel mai serios mod” în calcul un program nuclear militar, argumentând că experiența în energia nucleară civilă ar putea fi extinsă către o dimensiune militară.
Liviu Horovitz, expert în securitate pe problematica nucleară la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate, spune că disponibilitatea politică și financiară nu creează, de la sine, capacitate tehnică. El leagă orice astfel de decizie de evaluarea amenințărilor și de încrederea în garanțiile aliaților, în special ale SUA, dar subliniază că și într-un scenariu cu voință politică resursele nu garantează reușita.
În evaluarea sa, România este „departe” de a avea întregul set de capabilități necesare unui arsenal nuclear militar, de la materiale la mijloace de transport și infrastructură pentru operare. Depășirea acestor lipsuri ar presupune un efort îndelungat și costisitor, cu rezultate incerte, pe fondul unor presiuni externe intense, inclusiv din partea partenerilor de care depinde securitatea României.
Horovitz consideră improbabil ca România să fie încurajată de aliați să meargă spre o opțiune nucleară proprie. În condițiile actuale, spune el, statele care dețin deja arme nucleare s-ar opune, iar Rusia ar putea folosi un asemenea demers drept justificare pentru contramăsuri sau represalii.
„Mai important decât eticheta de «paria» este riscul deteriorării grave a relațiilor cu aliații și partenerii pe care România și-a sprijinit securitatea și prosperitatea.”
Concluzia expertului, în forma prezentată de publicație, este că România ar risca să piardă sprijinul și cooperarea de care beneficiază deja „cu mult înainte” de a obține vreun beneficiu de securitate dintr-un eventual arsenal propriu.
Materialul amintește că România socialistă a luat în calcul această direcție după adoptarea Programului Nuclear Național (1969) și înființarea Institutului de Cercetări Nucleare Pitești (1971). De asemenea, în 1978, Nicolae Ceaușescu a demarat „Programul Dunărea”, o inițiativă secretă de cercetare a capacităților pentru arme nucleare, oprită după Revoluția din 1989, pentru a evita reacția unor state precum Rusia și Statele Unite.
În forma actuală a dezbaterii, miza nu este doar fezabilitatea tehnică, ci mai ales costul strategic: un program nuclear militar ar putea submina relațiile de securitate de care România depinde, înainte să producă vreun câștig concret.
Recomandate

Pentagonul ia în calcul o retragere limitată, de circa 5.000 de militari americani din Europa , mult sub scenariile de 25.000–40.000 care au alimentat îngrijorări în rândul aliaților NATO, potrivit G4Media . Miza operațională este că o reducere modestă ar menține, în linii mari, capacitatea SUA de a folosi infrastructura europeană pentru operațiuni în afara continentului. Potrivit Bloomberg, citată de Mediafax, Pentagonul analizează o scădere de aproximativ 5.000 de persoane din totalul de 80.000 de militari americani staționați în Europa, iar decizia finală ar urma să fie luată de președintele american Donald Trump. De ce ar fi abandonată „marea retragere” Schimbarea de plan ar reflecta, conform surselor citate de Bloomberg, două elemente principale: creșterea cheltuielilor europene pentru apărare, privită favorabil de Administrația Trump; dependența Washingtonului de bazele europene și de spațiul aerian aliat pentru susținerea operațiunilor din Orientul Mijlociu, inclusiv în contextul războiului împotriva Iranului. Conducerea Pentagonului ar fi recunoscut, în acest cadru, cât de mult se bazează armata SUA pe infrastructura din Europa pentru a-și proiecta forța în regiuni din afara NATO. Unde s-ar face reducerile și ce ar putea urma pentru flancul estic Majoritatea reducerilor ar viza Germania, în timp ce flancul estic al NATO ar putea fi consolidat, potrivit acelorași surse. În acest scenariu, o parte dintre militarii retrași din Germania ar putea fi relocați în: Polonia, țările baltice, România. G4Media notează că România ar fi transmis liderilor SUA o ofertă privind suportarea cheltuielilor legate de militarii americani din bazele militare românești. Calendar: recomandări pe 1 decembrie, decizie la Casa Albă Bloomberg mai relatează că șeful Pentagonului, Pete Hegseth , ar urma să prezinte recomandările finale președintelui Donald Trump pe 1 decembrie, iar liderul SUA va lua decizia finală. Informațiile sunt prezentate ca scenarii în lucru, pe baza unor surse citate de publicația americană. [...]

Pentagonul ia în calcul o reducere limitată a trupelor SUA din Europa, ceea ce poate menține și chiar redistribui prezența militară spre flancul estic al NATO. Potrivit Adevărul , Departamentul Apărării al SUA analizează un plan care ar tăia aproximativ 5.000 de militari din totalul de 80.000 staționați în Europa, mult sub scenariul anterior de 25.000–40.000 de militari care îi îngrijora pe aliați. Informația este atribuită unor surse citate de Bloomberg , iar miza pentru regiune este una operațională: Washingtonul ar depinde în continuare de infrastructura și de spațiul aerian aliat din Europa pentru a susține operațiuni în Orientul Mijlociu, inclusiv în contextul războiului împotriva Iranului. De ce se schimbă planul: baze europene și bugete mai mari în NATO Conform aceleiași relatări, schimbarea de direcție ar reflecta două evoluții principale: creșterea cheltuielilor europene pentru apărare, privită favorabil de Administrația Trump; recunoașterea, la nivelul conducerii Pentagonului, a dependenței armatei SUA de bazele europene și de spațiul aerian aliat pentru sprijinirea operațiunilor din Orientul Mijlociu. Unde s-ar face tăierile și ce ar putea însemna pentru România Majoritatea reducerilor ar urma să vizeze Germania, în timp ce flancul estic al NATO ar putea fi consolidat, potrivit surselor citate. În acest scenariu, militari retrași din Germania ar putea fi relocați în: Polonia, țările baltice, România. În paralel, România ar fi transmis liderilor SUA o ofertă privind suportarea cheltuielilor legate de militarii americani din bazele de pe teritoriul românesc, menționează publicația, cu trimitere la un material anterior pe această temă: „o ofertă privind suportarea cheltuielilor”. Calendarul deciziei: recomandări pe 1 decembrie, verdict la Trump Decizia finală nu este încă luată. Șeful Pentagonului, Pete Hegseth , ar urma să prezinte recomandările finale președintelui Donald Trump la 1 decembrie, iar Trump va decide forma finală a planului, potrivit informațiilor citate. [...]

Sprijinul ridicat din România pentru o armată a UE poate accelera decizii de investiții în apărare la nivel european , într-un context în care guvernele discută consolidarea capacităților militare pe fondul războiului dus de Rusia și al incertitudinilor legate de angajamentul SUA, potrivit Digi24 , care citează un sondaj GLOBSEC consultat de POLITICO . Datele din raportul „GLOBSEC Trends 2026” indică un sprijin larg în statele analizate pentru înființarea unei armate europene și pentru întărirea apărării UE, semnalând o presiune publică în creștere pentru politici de securitate mai integrate. România, în topul susținerii pentru o armată europeană În România, sprijinul pentru crearea unei armate proprii a Uniunii Europene ajunge la 82%, cel mai ridicat nivel dintre țările menționate în material. Urmează Lituania (78%) și Franța (75%). La nivelul eșantionului, „peste șapte din zece” respondenți susțin înființarea unei armate europene, iar „aproape opt din zece” vor consolidarea capacităților de apărare ale Europei, potrivit aceluiași raport. Integrare europeană, dar fără rupere de NATO Sondajul sugerează că sprijinul pentru dezvoltarea capacităților militare europene nu se traduce într-o respingere a NATO. În țările NATO incluse în cercetare, aproximativ 77% dintre respondenți spun că ar vota pentru menținerea apartenenței la Alianță. În paralel, 78% dintre respondenții din statele UE chestionate susțin dezvoltarea capacităților de apărare ale Uniunii „în paralel cu NATO”, ceea ce indică o preferință pentru dublarea instrumentelor de securitate, nu pentru înlocuirea lor. Serviciul militar obligatoriu revine în discuție Raportul notează și un sprijin puternic pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu în țările unde acesta nu mai este în vigoare: 64% dintre respondenți s-au declarat în favoarea acestei măsuri. Cele mai ridicate niveluri de susținere au fost înregistrate în Cehia, Franța, Germania și Slovacia. Contextul care împinge agenda de apărare Cercetarea a fost realizată pe respondenți din 14 țări din spațiul transatlantic: 11 state membre UE, plus Ucraina, Regatul Unit și Statele Unite. Rezultatele sunt plasate de autorii raportului în contextul agresiunii continue a Rusiei și al dezbaterilor din Europa privind întărirea capacităților militare, pe fondul incertitudinilor legate de rolul SUA în securitatea continentului. Pentru decidenți, combinația dintre sprijinul public ridicat (inclusiv în România) și presiunile de securitate poate însemna un spațiu politic mai larg pentru măsuri concrete de consolidare a apărării europene, chiar dacă arhitectura finală (armată comună, capabilități integrate sau proiecte comune) rămâne, deocamdată, la nivel de dezbatere. [...]

Testul de lansare a armamentului mută programul B-21 într-o fază operațională , iar SUA își mențin ținta de intrare în serviciu în 2027, potrivit Antena 3 . Pentru industria de apărare, momentul contează mai ales prin semnalul că platforma trece de la validări de concept la integrarea efectivă a armelor, cu implicații directe asupra ritmului de producție și a planificării achizițiilor. Testul a avut loc la baza aeriană Edwards din California, unde o aeronavă B-21 destinată testelor a lansat „o armă convențională”, conform Forțelor Aeriene ale SUA . Instituția spune că lansarea a validat modelele digitale ale aeronavei și „maturitatea arhitecturii cu sisteme deschise” – adică o proiectare care permite integrarea mai rapidă a unor arme și capabilități noi, fără modificări majore de structură. Ce se știe și ce nu se știe despre muniția folosită Comunicatul Forțelor Aeriene nu precizează tipul muniției și nu oferă detalii suplimentare despre lansare. În același timp, B-21 este proiectat să transporte atât muniții convenționale, cât și nucleare, iar racheta de croazieră cu încărcătură nucleară AGM-181A Long Range Stand-Off (LRSO), încă în dezvoltare, este menționată ca o componentă importantă a viitorului arsenal al Raider. Din informațiile disponibile până acum, B-21 pare să aibă un singur compartiment central de mari dimensiuni pentru armament, spre deosebire de B-2 Spirit, care are două compartimente alăturate. A existat anterior ipoteza unor compartimente secundare, mai mici, însă „dovezile vizuale de până acum nu confirmă în mod concludent” această variantă. De ce contează pentru calendarul 2027 și pentru achiziții Forțele Aeriene ale SUA au în prezent două bombardiere B-21 de preproducție capabile de zbor, dintr-o flotă de test planificată de șase aeronave. Instituția a declarat anterior că intenționează să achiziționeze cel puțin 100 de bombardiere B-21, iar o nouă țintă privind dimensiunea flotei este așteptată anul viitor. Totodată, Forțele Aeriene și Northrop Grumman au anunțat la începutul acestui an planuri de accelerare a producției. Publicația notează și o comparație de calendar: B-2 a efectuat primul zbor în 1989 și prima lansare de armament în 1992, însă a atins capacitatea operațională inițială abia în 1997. În cazul B-21, trecerea de la prima lansare de armament la atingerea capacității operaționale inițiale într-un interval de aproximativ un an este descrisă drept „un obiectiv extrem de ambițios”, în condițiile în care există doar două aeronave în zbor. Miza tehnică: „digital twin” și integrarea rapidă a armelor Forțele Aeriene afirmă că testul s-a bazat pe „mii de ore de simulări virtuale” în mediul de tip „digital twin” (o replică digitală folosită pentru simulări și validări), ceea ce ar fi permis accelerarea integrării armamentului și ajustarea traiectoriei armei „cu o precizie fără precedent” înainte de decolare. Northrop Grumman susține, în comunicatul citat, că B-21 se comportă, ca întreținere și costuri pe oră de zbor, mai degrabă ca un avion de vânătoare modern decât ca un bombardier din generații mai vechi. Compania mai afirmă că a finalizat testele de oboseală structurală pentru întreaga durată de viață a aeronavei „cu luni înainte de termen”. În paralel, Forțele Aeriene au stabilit că B-21 va fi operat în misiuni de luptă de doi piloți, iar în iunie un pilot de testare operațională (nu unul implicat în dezvoltare) a pilotat pentru prima dată un Raider. „Acest test demonstrează capacitatea de atac a B-21, confirmă posibilitatea integrării rapide a unor noi arme și consolidează rolul său de viitoare coloană vertebrală a flotei de bombardiere americane.” (Forțele Aeriene ale SUA) În perioada următoare, indicatorul-cheie rămâne dacă programul poate susține ritmul de testare și integrare a armamentului astfel încât ținta de intrare în serviciu în 2027 să fie realistă, în condițiile în care detaliile despre muniția folosită în primul test nu au fost făcute publice. [...]

SUA își ridică miza operațională în Orientul Mijlociu după ce un al treilea portavion a ajuns în regiune și s-a alăturat altor două nave similare deja desfășurate, potrivit G4Media , care citează Al Jazeera și informații atribuite unor oficiali americani sub protecția anonimatului. Portavionul USS Theodore Roosevelt s-a alăturat navelor USS George H.W. Bush și USS George Washington, informație relatată de jurnalistul Barak Ravid de la Axios într-o postare pe platforma X, citând un oficial american. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) , responsabil de operațiunile militare americane din Orientul Mijlociu, nu a comentat aceste informații. În acest moment, nu este clar dacă USS Theodore Roosevelt înlocuiește unul dintre portavioanele deja aflate în regiune sau dacă este vorba despre o suplimentare a forțelor. Ce se schimbă pe teren și de ce contează Dacă toate cele trei portavioane rămân în Orientul Mijlociu, prezența militară americană ar ajunge la cel mai ridicat nivel din aprilie, notează aceeași sursă. O astfel de concentrare de capabilități navale indică o creștere a capacității de proiecție a forței (adică posibilitatea de a desfășura rapid aviație și lovituri la distanță), într-un moment în care conflictul din regiune rămâne nerezolvat. Contextul politic și militar invocat în relatare Potrivit informațiilor preluate, Israelul și Statele Unite au declanșat războiul împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie, printr-o campanie de bombardamente. Președintele american Donald Trump a declarat că nu dorește reluarea operațiunilor militare de amploare, însă conflictul rămâne deschis, iar negocierile dintre Washington și Teheran sunt blocate de mai multe luni. În lipsa unei confirmări oficiale din partea CENTCOM și fără detalii despre misiunea grupului USS Theodore Roosevelt, rămâne de urmărit dacă desfășurarea va fi temporară (rotație) sau va marca o întărire de durată a prezenței americane în regiune. [...]

Forțele Navale Române au declanșat două intervenții EOD pentru drone în derivă în Marea Neagră , un tip de operațiune care implică resurse specializate și coordonare cu aliații, după ce dispozitivele au fost detectate în proximitatea litoralului, potrivit news.ro . Ministrul Apărării, Radu Oprea, a anunțat că luni au loc două misiuni de intervenție asupra unor drone aeriene semnalate „în derivă” în Marea Neagră: una în zona Sfântu Gheorghe și a doua la aproximativ 45 de mile marine est de Mangalia (aprox. 83 km). Ce operațiuni sunt în desfășurare și cu ce mijloace În cazul dronei din zona Sfântu Gheorghe, ministrul spune că o echipă de scafandri militari specializați în neutralizarea dispozitivelor explozive (EOD – „eliminarea munițiilor explozive”) se deplasează cu un dragor al Forțelor Navale Române pentru intervenție. Pentru a doua dronă, aflată la est de Mangalia, o echipă de scafandri EOD „evaluează pirotehnic” elementele dispozitivului, iar intervenția se desfășoară de la bordul unei șalupe maritime a Gărzii de Coastă . De ce contează: rolul NATO și componenta aliată în supraveghere Cele două drone au fost semnalate de aeronava franceză Atlantique 2, dislocată în România „pentru executarea operațiilor de descurajare sub egida NATO”, potrivit declarațiilor ministrului. Informațiile disponibile în acest moment nu includ detalii despre proveniența dronelor, încărcătura acestora sau rezultatul intervențiilor; operațiunile sunt anunțate ca fiind în desfășurare. [...]