Știri
Știri din categoria Apărare

Armata Română este la un pas să recepționeze trei sisteme de drone Watchkeeper XR, după finalizarea cu succes a testelor de acceptare, ceea ce deblochează practic intrarea în serviciu a unei capabilități de supraveghere și recunoaștere întârziate în repetate rânduri, potrivit G4Media.
Un reprezentant al Elbit Systems a confirmat pentru publicație că testele finale de acceptare s-au încheiat în această săptămână, iar sistemele au ieșit de pe linia de producție și sunt „gata de livrare”. Următorul pas este recepția de către Ministerul Apărării Naționale (MApN), după finalizarea documentației și a procedurilor de recepție finală.
Watchkeeper XR (drone de supraveghere și recunoaștere) sunt echipate, în configurația comandată de România, cu un radar pentru detectarea țintelor terestre și o cameră electro-optică. Un reprezentant al Elbit a indicat anterior (în 2025) că există posibilitatea integrării unor sarcini utile suplimentare în viitor.
România a comandat trei sisteme, iar structura unui sistem este:
Pentru operare, fiecare sistem este deservit de 3 piloți, 3 operatori ai încărcăturii utile și 9 tehnicieni, conform informațiilor din articol.
Potrivit G4Media, sistemele au fost fabricate în România, iar procesul de localizare a fost finalizat și validat luna trecută. La nivel local sunt produse atât dronele, cât și stațiile de control terestre, cu o împărțire a activităților între mai multe companii:
Surse din companie au declarat că Elbit Systems urmărește oportunități de export pentru sistemele fabricate în România, pe fondul creșterii cererii globale pentru soluții fără pilot din această categorie.
Livrarea vine după mai multe amânări, pe care Elbit le-a pus anterior (în noiembrie 2025, pentru presa din România) pe seama conflictului cu Hamas, care ar fi dus la redirecționarea resurselor și mobilizarea unor angajați; ulterior, Israelul a intrat într-un nou conflict militar, cu Iranul.
În privința penalităților, G4Media notează că nu are informații noi despre situația actuală sau valoarea acestora, deși fostul ministru interimar al apărării Radu Miruță anunțase în aprilie penalități totale acumulate de aproximativ 60 de milioane de euro (aprox. 300 milioane lei). Între timp, la conducerea MApN se află noul ministru Ștefan-Radu Oprea.
Cele trei sisteme sunt livrate în cadrul unui contract semnat în 2022, în valoare de până la 427,2 milioane de dolari (aprox. 2,0 miliarde lei), care prevede posibilitatea achiziției a șapte sisteme în total.
Recomandate

Detectarea unei ținte aeriene lângă granița maritimă a României a declanșat proceduri de alertare și interceptare , după ce două aeronave F-16 au fost ridicate pentru monitorizare, iar populația din estul județului Tulcea a primit mesaj RO-Alert , potrivit Digi24 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că, în seara de 14 noiembrie, sistemul său de supraveghere radar a detectat o țintă aeriană la est de Insula Șerpilor . În acest context, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești pentru a monitoriza situația. Alertarea populației: RO-Alert pentru estul județului Tulcea Conform MApN, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din zona de est a județului Tulcea. Mesajul RO-Alert a fost transmis la ora 20:51. Ce înseamnă operațional: activarea serviciului de Poliție Aeriană Ridicarea celor două aeronave F-16 indică activarea procedurilor de reacție rapidă ale Forțelor Aeriene, în cadrul misiunilor de Poliție Aeriană, pentru supraveghere și evaluarea unei posibile amenințări în proximitatea spațiului aerian de interes pentru România. Informațiile publicate nu precizează natura țintei aeriene detectate și nici evoluția ulterioară a incidentului, dincolo de măsurile inițiale de monitorizare și alertare. [...]

Ridicarea de urgență a două F-16 și alertarea populației din nordul județului Tulcea arată că procedurile de reacție rapidă sunt activate imediat când apare un risc aerian în proximitatea graniței , după detectarea unei ținte aeriene la sud-est de Insula Șerpilor , în spațiul aerian ucrainean, potrivit Digi24 , care citează Ministerul Apărării Naționale (MApN). MApN a transmis că, în seara de 13 noiembrie, sistemul de supraveghere radar a detectat ținta aeriană, iar două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești . În paralel, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației. La ora 21:53 a fost transmis un mesaj RO-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea, conform informării MApN publicate pe Facebook. Ce s-a întâmplat cu alerta MApN a anunțat ulterior că alerta aeriană a încetat la ora 22:58. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre natura țintei aeriene sau evoluția acesteia, dincolo de localizarea indicată (sud-est de Insula Șerpilor, în spațiul aerian ucrainean). De ce contează pentru zona de graniță Evenimentul evidențiază componenta operațională a apărării aeriene: detectarea radar, ridicarea aeronavelor aflate în serviciul de Poliție Aeriană și alertarea civilă prin RO-Alert, ca măsură de precauție pentru populația din proximitatea frontierei. [...]

România pregătește noi penalități pentru întârzierile Rheinmetall , iar factura de 8,7 milioane de euro (aprox. 43,3 milioane lei) emisă pe 8 noiembrie este doar o sancțiune parțială, potrivit Digi24 . Ministrul Apărării, Radu Oprea, spune că alte facturi ar putea urma până la livrarea sistemelor antiaeriene, în condițiile în care Armata Română a cerut refacerea echipamentelor pentru a respecta specificațiile contractuale. Oficialul a declarat, în direct la Digi24, că primele echipamente refăcute conform cerințelor Armatei ar urma să ajungă în decembrie. În același timp, Oprea a precizat că explicațiile furnizorului privind întârzierile nu schimbă poziția autorităților, care susțin că au nevoie de echipamente și vor continua să aplice penalități. „Presupun că facturi vor mai fi emise până la data la care vom primi echipamentele respective, pentru că este o factură parțială.” De ce întârzie livrările, potrivit ministrului Întrebat dacă Rheinmetall a oferit justificări convingătoare, ministrul a spus că argumentele invocate țin de presiunea asupra lanțurilor globale de aprovizionare cu echipamente militare, pe fondul cererii ridicate la nivel mondial. „Lanțurile de aprovizionare sunt întinse la maximum, pentru că există o cerere foarte mare, la nivel global, de echipamente militare și, câteodată, unele dintre produse întârzie.” Cu toate acestea, Oprea a arătat că aceste explicații „nu” mulțumesc partea română și că penalitățile sunt aplicate tocmai pentru că livrările sunt necesare, iar specificațiile trebuie respectate. Ce urmează: penalități până la livrare Factura de 8,7 milioane de euro emisă pe 8 noiembrie este prima penalizare anunțată public în legătură cu întârzierile Rheinmetall, iar sancțiunile ar putea continua până când echipamentele vor fi livrate, potrivit ministrului. Separat, președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat că în contractul cu Rheinmetall, încheiat în cadrul programului SAFE și negociat în perioada în care Cancelaria prim-ministrului era implicată în proces, „nu există clauze păguboase pentru România”. [...]

Detectarea a 11 drone lângă graniță a declanșat procedurile de alertare și intervenție ale MApN , cu ridicarea de la sol a două aeronave F-16 și transmiterea unui mesaj RO-Alert către populația din nordul județului Tulcea, potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării spune că, pe durata alertei, nu au existat pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național. Incidentul a avut loc în noaptea de luni spre marți, 16 spre 17 noiembrie. Sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat inițial patru ținte aeriene la aproximativ 4 kilometri est de localitatea Vâlcove (Ucraina), iar ulterior șapte ținte la aproximativ 10 kilometri nord-est de Ismail (Ucraina), în apropierea frontierei cu România. În acest context, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești pentru supravegherea zonei. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar la ora 23.36 a fost transmis mesajul RO-Alert. Alerta aeriană a încetat la ora 00.07, conform informării MApN. [...]

Forțele Aeriene ale SUA au început desfășurarea permanentă a F-15EX la Kadena , un pas care schimbă concret capacitatea operațională americană în Pacific și pune presiune pe ritmul de producție și livrare al programului, potrivit TWZ . Două avioane F-15EX Eagle II au ajuns la baza aeriană Kadena, pe insula Okinawa, fiind primele aparate de acest tip staționate în afara Statelor Unite. Ele sunt destinate să înlocuiască F-15C/D retrase din dotarea aripii 18 (18th Wing), după o tranziție așteptată de ani. Ce se schimbă operațional la Kadena Cele două aparate sosite sunt EX22 și EX23, iar Boeing a confirmat că sunt al 22-lea și al 23-lea F-15EX produse. Planul menționat în material este ca, în final, 36 de F-15EX să fie bazate în Japonia, câte 18 pentru escadrilele 44 și 67. Înainte de această etapă, Forțele Aeriene au acoperit golurile de capacitate de la Kadena prin rotații de avioane precum F-16, F-15E, F-22 și F-35, după retragerea treptată a F-15C/D începută în noiembrie 2022. Livrări și dimensiunea programului: 25 livrate, țintă 267 Boeing a transmis direct publicației că 25 de F-15EX au fost livrate către Forțele Aeriene ale SUA, incluzând toate aeronavele din primele două loturi de producție, iar livrările pentru Lotul 3 sunt în derulare. În același timp, flota totală planificată de Eagle II este „setată” să ajungă la 267 de aparate , aproximativ dublu față de programul de referință din 2025, conform articolului. Pregătirea pentru tranziție și rolul Oregonului Materialul notează că EX22 a plecat din uzina Boeing din St. Louis în septembrie și a ajuns inițial la baza Gărzii Naționale Aeriene din Portland (Oregon), unde se află aripa 142 (142nd Wing) — prima unitate care operează F-15EX „combat-coded” (adică avioane încadrate pentru misiuni de luptă, nu doar test). Înaintea sosirii la Kadena, piloți și personal tehnic din escadrila 67 au făcut deplasări la Eglin (Florida) și Portland (Oregon) pentru menținerea calificărilor și pregătirea introducerii noului tip de avion în operațiunile curente. Riscuri de program: întârzieri și avertismente privind aprovizionarea Deși sosirea la Kadena este un prag important, TWZ subliniază și vulnerabilități ale programului: Boeing ar fi trebuit inițial să finalizeze livrările Lotului 3 la începutul lui 2026, însă au apărut întârzieri, atribuite în principal unei greve din 2025, ceea ce a împins calendarul de livrare pentru aripa 18. Articolul mai menționează că rapoarte interne ale Pentagonului au avertizat asupra nevoii de a gestiona probleme legate de surse de fabricație care dispar și de lipsuri de materiale, ceea ce ridică semne de întrebare privind respectarea calendarului pe termen lung pentru dotarea altor unități. Ce urmează Potrivit declarațiilor citate, accentul se mută acum pe integrarea F-15EX în zborurile operaționale ale escadrilei 67 și pe acumularea de experiență. În paralel, rămâne de urmărit dacă ritmul de producție și lanțul de aprovizionare vor permite livrări la timp pentru extinderea prezenței permanente la Kadena și pentru restul flotei planificate. [...]

Rusia își alimentează lunar arsenalul cu zeci de rachete nord-coreene , pe fondul unei cooperări militare tot mai strânse cu Phenianul, iar Kievul avertizează că această dinamică ridică miza de securitate pentru Europa și Asia, potrivit Adevărul . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Moscova primește „zeci de rachete balistice în fiecare lună” din Coreea de Nord și, în paralel, își extinde capacitățile interne de producție de armament. Declarațiile vin după o informare a serviciului de informații militare al Ucrainei (HUR) privind planurile Rusiei de a crește producția de rachete balistice și de croazieră, informație preluată de Kyiv Post . „Din păcate, Rusia primește și tot mai multe rachete balistice din Coreea de Nord, zeci de rachete în fiecare lună.” Implicația operațională: cerere de capabilități de lovire suplimentare În acest context, Zelenski a cerut aliaților europeni „capabilități suplimentare de atac”, inclusiv arme care să poată lovi lansatoarele de rachete rusești, pentru a contracara un arsenal pe care îl descrie ca fiind în expansiune. „Amploarea producției pe care o planifică nu este destinată păcii.” Cooperarea Moscova–Phenian: muniție, trupe și posibilă întâlnire Putin–Kim Avertismentul liderului ucrainean apare în timp ce Kremlinul a transmis că nu exclude o întâlnire între Vladimir Putin și Kim Jong Un, dacă liderul nord-coreean participă la summitul APEC organizat în această săptămână în China. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a condiționat scenariul de prezența lui Kim la summit. Rusia și Coreea de Nord au semnat în 2024 un tratat de parteneriat strategic care include o clauză de apărare reciprocă, iar, potrivit informațiilor militare ucrainene, Phenianul ar asigura între 25% și 40% din muniția de artilerie folosită de armata rusă. De ce contează: riscuri de securitate și dincolo de Europa Zelenski a susținut că regimul nord-coreean profită de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei pentru a-și perfecționa armamentul, ceea ce ar genera riscuri de securitate nu doar pentru Europa, ci și pentru statele asiatice. În acest sens, el a avertizat că experiența acumulată de armata nord-coreeană în Ucraina și dezvoltarea programelor de rachete ar putea deveni, în viitor, o amenințare și pentru Japonia și Coreea de Sud. [...]