Știri
Știri din categoria Apărare

Testul de lansare a armamentului mută programul B-21 într-o fază operațională, iar SUA își mențin ținta de intrare în serviciu în 2027, potrivit Antena 3. Pentru industria de apărare, momentul contează mai ales prin semnalul că platforma trece de la validări de concept la integrarea efectivă a armelor, cu implicații directe asupra ritmului de producție și a planificării achizițiilor.
Testul a avut loc la baza aeriană Edwards din California, unde o aeronavă B-21 destinată testelor a lansat „o armă convențională”, conform Forțelor Aeriene ale SUA. Instituția spune că lansarea a validat modelele digitale ale aeronavei și „maturitatea arhitecturii cu sisteme deschise” – adică o proiectare care permite integrarea mai rapidă a unor arme și capabilități noi, fără modificări majore de structură.
Comunicatul Forțelor Aeriene nu precizează tipul muniției și nu oferă detalii suplimentare despre lansare. În același timp, B-21 este proiectat să transporte atât muniții convenționale, cât și nucleare, iar racheta de croazieră cu încărcătură nucleară AGM-181A Long Range Stand-Off (LRSO), încă în dezvoltare, este menționată ca o componentă importantă a viitorului arsenal al Raider.
Din informațiile disponibile până acum, B-21 pare să aibă un singur compartiment central de mari dimensiuni pentru armament, spre deosebire de B-2 Spirit, care are două compartimente alăturate. A existat anterior ipoteza unor compartimente secundare, mai mici, însă „dovezile vizuale de până acum nu confirmă în mod concludent” această variantă.
Forțele Aeriene ale SUA au în prezent două bombardiere B-21 de preproducție capabile de zbor, dintr-o flotă de test planificată de șase aeronave. Instituția a declarat anterior că intenționează să achiziționeze cel puțin 100 de bombardiere B-21, iar o nouă țintă privind dimensiunea flotei este așteptată anul viitor. Totodată, Forțele Aeriene și Northrop Grumman au anunțat la începutul acestui an planuri de accelerare a producției.
Publicația notează și o comparație de calendar: B-2 a efectuat primul zbor în 1989 și prima lansare de armament în 1992, însă a atins capacitatea operațională inițială abia în 1997. În cazul B-21, trecerea de la prima lansare de armament la atingerea capacității operaționale inițiale într-un interval de aproximativ un an este descrisă drept „un obiectiv extrem de ambițios”, în condițiile în care există doar două aeronave în zbor.
Forțele Aeriene afirmă că testul s-a bazat pe „mii de ore de simulări virtuale” în mediul de tip „digital twin” (o replică digitală folosită pentru simulări și validări), ceea ce ar fi permis accelerarea integrării armamentului și ajustarea traiectoriei armei „cu o precizie fără precedent” înainte de decolare.
Northrop Grumman susține, în comunicatul citat, că B-21 se comportă, ca întreținere și costuri pe oră de zbor, mai degrabă ca un avion de vânătoare modern decât ca un bombardier din generații mai vechi. Compania mai afirmă că a finalizat testele de oboseală structurală pentru întreaga durată de viață a aeronavei „cu luni înainte de termen”.
În paralel, Forțele Aeriene au stabilit că B-21 va fi operat în misiuni de luptă de doi piloți, iar în iunie un pilot de testare operațională (nu unul implicat în dezvoltare) a pilotat pentru prima dată un Raider.
„Acest test demonstrează capacitatea de atac a B-21, confirmă posibilitatea integrării rapide a unor noi arme și consolidează rolul său de viitoare coloană vertebrală a flotei de bombardiere americane.” (Forțele Aeriene ale SUA)
În perioada următoare, indicatorul-cheie rămâne dacă programul poate susține ritmul de testare și integrare a armamentului astfel încât ținta de intrare în serviciu în 2027 să fie realistă, în condițiile în care detaliile despre muniția folosită în primul test nu au fost făcute publice.
Recomandate

Royal Navy vrea să testeze lansarea unei drone de luptă cu reacție de pe un portavion britanic în 2027 , într-un demers care ar putea schimba practic modul de operare al grupului aerian de pe navele din clasa Queen Elizabeth și ar deschide o nouă linie de capabilități fără catapulte sau cabluri de oprire, potrivit TWZ . Planul vizează drona Talon Blue a Northrop Grumman, un „collaborative combat aircraft” (CCA) – adică o aeronavă fără pilot, cu autonomie ridicată, gândită să opereze alături de avioane cu pilot. Northrop Grumman a confirmat pentru publicație că lucrează cu Royal Navy „în următoarele 12 luni” pentru pregătirea unei demonstrații. Ce se testează și de ce contează operațional Anunțul a fost făcut de First Sea Lord, generalul Sir Gwyn Jenkins, care a spus că urmează să semneze o „declarație de intenție” cu Northrop Grumman pentru a pregăti demonstratorul Talon pentru teste în cadrul Project Vanquish . Ținta declarată este o demonstrație în apele Regatului Unit în 2027, „inclusiv o lansare de pe portavion”. Miza operațională este dublă: integrarea unor aeronave fără pilot, cu rol de luptă, „în siguranță și eficient” lângă aripa aeriană existentă; obținerea de dovezi practice despre proceduri, riscuri și limitări, într-o abordare pe care Jenkins o descrie ca fiind orientată spre viteză, chiar dacă „a merge repede implică un anumit risc”. Discursul a fost susținut la International Sea Power Conference, în Norvegia, de la bordul portavionului HMS Prince of Wales (al doilea portavion din clasa Queen Elizabeth aflat în serviciu). Project Vanquish și constrângerea portavioanelor britanice Project Vanquish, anunțat inițial în septembrie 2025, urmărește să demonstreze lansarea și recuperarea unei „Tier 2 Autonomous Collaborative Platform” (ACP) de pe portavion fără catapultă și fără sistem de oprire cu cabluri. Portavioanele britanice sunt de tip STOVL (decolare scurtă și aterizare verticală), ceea ce explică absența acestor sisteme, deși au existat discuții în trecut despre adăugarea lor, într-o formă sau alta. În terminologia guvernului britanic, platformele „Tier 2” sunt definite în principal prin caracterul „attritable” – suficient de ieftine pentru a fi folosite în medii cu risc ridicat, unde pot fi pierdute, dar totodată capabile să execute misiuni relevante. TWZ notează însă că Northrop Grumman a descris Talon Blue ca fiind „cu cost mai redus”, fără să folosească explicit termenul „attritable”, iar date ferme despre costuri nu au fost făcute publice. Ce știm despre Talon Blue și ce rămâne neclar Talon Blue (desemnat și YFQ-48A de armata SUA) a avut primul zbor anunțat abia luna trecută, iar adaptarea pentru operare de pe portavion rămâne o necunoscută. Publicația subliniază că, chiar și fără cerința de catapultare și recuperare cu cabluri, ar putea fi necesară o variantă nouă a dronei. În paralel, Royal Navy a demonstrat deja din 2023 lansarea și recuperarea mai multor tipuri de drone cu elice de pe portavioanele din clasa Queen Elizabeth (inclusiv Mojave de la General Atomics), iar recent a anunțat că Tekever AR5 s-a alăturat listei. Armata britanică este în proces de achiziție a AR5 pentru utilizare terestră, ca înlocuitor pentru Watchkeeper. Niciuna dintre aceste platforme nu este însă la nivelul unei drone cu reacție precum Talon Blue, notează TWZ. Context industrial: o oportunitate pentru Northrop Grumman Pentru Northrop Grumman, implicarea într-un test pe portavion britanic este și o validare de piață pentru Talon Blue, într-un moment în care competiția pentru drone de tip CCA se extinde global. TWZ leagă această evoluție și de contextul recent al companiei: pierderea în fața Boeing în competiția US Navy pentru avionul F/A-XX și retragerea, în 2023, din competiția US Air Force care a dus la F-47 (tot Boeing). În același timp, Northrop Grumman rămâne contractor principal pe programe majore precum bombardierul B-21 Raider și racheta balistică intercontinentală LGM-35A Sentinel. În plus, compania are deja un contract pentru a dezvolta un concept de CCA bazat pe portavion pentru US Navy, iar o demonstrație cu Talon Blue pe un portavion britanic ar putea oferi indicii despre direcția tehnică a acestor eforturi. Ce urmează Deși planurile sunt „încă la început”, demonstrația pregătită pentru anul viitor și obiectivul de lansare de pe portavion în 2027 conturează un calendar de testare care, dacă se materializează, ar accelera tranziția Royal Navy către conceptul său de „Hybrid Navy” – integrarea pe scară mai largă a platformelor fără pilot, cu autonomie ridicată, în operațiunile aeriene și maritime. [...]

SUA își ridică miza operațională în Orientul Mijlociu după ce un al treilea portavion a ajuns în regiune și s-a alăturat altor două nave similare deja desfășurate, potrivit G4Media , care citează Al Jazeera și informații atribuite unor oficiali americani sub protecția anonimatului. Portavionul USS Theodore Roosevelt s-a alăturat navelor USS George H.W. Bush și USS George Washington, informație relatată de jurnalistul Barak Ravid de la Axios într-o postare pe platforma X, citând un oficial american. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) , responsabil de operațiunile militare americane din Orientul Mijlociu, nu a comentat aceste informații. În acest moment, nu este clar dacă USS Theodore Roosevelt înlocuiește unul dintre portavioanele deja aflate în regiune sau dacă este vorba despre o suplimentare a forțelor. Ce se schimbă pe teren și de ce contează Dacă toate cele trei portavioane rămân în Orientul Mijlociu, prezența militară americană ar ajunge la cel mai ridicat nivel din aprilie, notează aceeași sursă. O astfel de concentrare de capabilități navale indică o creștere a capacității de proiecție a forței (adică posibilitatea de a desfășura rapid aviație și lovituri la distanță), într-un moment în care conflictul din regiune rămâne nerezolvat. Contextul politic și militar invocat în relatare Potrivit informațiilor preluate, Israelul și Statele Unite au declanșat războiul împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie, printr-o campanie de bombardamente. Președintele american Donald Trump a declarat că nu dorește reluarea operațiunilor militare de amploare, însă conflictul rămâne deschis, iar negocierile dintre Washington și Teheran sunt blocate de mai multe luni. În lipsa unei confirmări oficiale din partea CENTCOM și fără detalii despre misiunea grupului USS Theodore Roosevelt, rămâne de urmărit dacă desfășurarea va fi temporară (rotație) sau va marca o întărire de durată a prezenței americane în regiune. [...]

Forțele Navale Române au declanșat două intervenții EOD pentru drone în derivă în Marea Neagră , un tip de operațiune care implică resurse specializate și coordonare cu aliații, după ce dispozitivele au fost detectate în proximitatea litoralului, potrivit news.ro . Ministrul Apărării, Radu Oprea, a anunțat că luni au loc două misiuni de intervenție asupra unor drone aeriene semnalate „în derivă” în Marea Neagră: una în zona Sfântu Gheorghe și a doua la aproximativ 45 de mile marine est de Mangalia (aprox. 83 km). Ce operațiuni sunt în desfășurare și cu ce mijloace În cazul dronei din zona Sfântu Gheorghe, ministrul spune că o echipă de scafandri militari specializați în neutralizarea dispozitivelor explozive (EOD – „eliminarea munițiilor explozive”) se deplasează cu un dragor al Forțelor Navale Române pentru intervenție. Pentru a doua dronă, aflată la est de Mangalia, o echipă de scafandri EOD „evaluează pirotehnic” elementele dispozitivului, iar intervenția se desfășoară de la bordul unei șalupe maritime a Gărzii de Coastă . De ce contează: rolul NATO și componenta aliată în supraveghere Cele două drone au fost semnalate de aeronava franceză Atlantique 2, dislocată în România „pentru executarea operațiilor de descurajare sub egida NATO”, potrivit declarațiilor ministrului. Informațiile disponibile în acest moment nu includ detalii despre proveniența dronelor, încărcătura acestora sau rezultatul intervențiilor; operațiunile sunt anunțate ca fiind în desfășurare. [...]

O blocadă a Taiwanului ar putea opri producția auto din România și ar slăbi descurajarea NATO la Marea Neagră , printr-un șoc simultan în lanțurile de aprovizionare cu semiconductori și prin redirecționarea resurselor militare americane spre Indo-Pacific, potrivit unei analize publicate de Adevărul , bazată pe explicațiile generalului Alexandru Grumaz . În ultimele luni, China și-a intensificat activitatea maritimă în jurul Taiwanului, iar G7 a emis un avertisment comun pe fondul unei „schimbări de tipar”: presiunea s-ar fi mutat dinspre Strâmtoarea Taiwan spre coasta de est a insulei, folosind în principal Garda de Coastă, nu marina militară. În paralel, la începutul lui noiembrie ar fi avut loc o desfășurare navală amplă în Pacificul de Vest, înaintea summitului APEC de la Shenzhen, unde Donald Trump și Xi Jinping sunt așteptați să se întâlnească. De ce contează economic pentru România: expunere indirectă, dar mare, prin industria auto România „nu cumpără mare lucru direct din Taiwan”, însă vulnerabilitatea ar veni prin integrarea în lanțurile industriale germane și franceze, în special în industria auto, care depinde de cipuri (semiconductori). În analiza citată, generalul Grumaz indică o expunere structurală: sectorul auto ar genera aproximativ 12–14% din PIB și circa 25% din exporturile totale ; uzina de la Mioveni ar genera direct aproximativ 2,1% din PIB . Un precedent invocat este anul 2021, când, în contextul unei penurii globale de semiconductori (fără blocadă), producția uzinei Dacia de la Mioveni a fost oprită în februarie de două ori, apoi în martie și aprilie, pentru câteva zile. În scenariul unei blocade, efectul ar putea însemna „luni, poate un an”, nu întreruperi punctuale. Cine ar fi lovit primul și cum s-ar transmite șocul în economie Potrivit aceleiași analize, primele afectate ar fi sectoarele care lucrează „just-in-time” (pe flux continuu, cu stocuri mici), unde o întrerupere a transporturilor din Indo-Pacific s-ar vedea rapid în producție: industria auto și componentele auto , ca principal sector expus; electronice și echipamente electrice în vestul țării (menționate: Timișoara, Arad, Cluj), care asamblează pentru clienți germani cu componente asiatice; farmaceutice (generice) , prin dependența de substanțe active din China și India. Într-un „al doilea val”, de ordinul lunilor, ar putea fi afectate comerțul cu amănuntul de electronice, textile și bunuri de larg consum, precum și logistica din Portul Constanța, unde scăderea traficului de containere s-ar combina cu creșterea costurilor de transport și a primelor de asigurare, cu potențial de transmitere în inflație. Agricultura și energia sunt descrise ca fiind relativ mai ferite, fiind mai puțin legate de rutele Indo-Pacificului. De ce România ar putea rămâne „la coada” accesului la cipuri într-o criză Un element central este ierarhia de acces la semiconductori în caz de criză majoră. În text este citată o estimare Bloomberg privind un cost pentru Uniunea Europeană de circa două trilioane de dolari în primul an (aprox. 9,2 trilioane lei , la un curs orientativ de 4,6 lei/dolar). Mai important, în simulări europene menționate în articol, reprezentanți ai Taiwanului și ai SUA ar fi indicat că Washingtonul și-ar acoperi mai întâi propria cerere, ceea ce ar putea reduce accesul Europei la aprovizionare. În interiorul UE, alocarea ar urma să depindă de „greutatea politică și industrială” a fiecărui stat. România, în această descriere, pornește cu dezavantaje: nu are fabrică de semiconductori, nu are stocuri strategice și nu are pârghii de negociere. Efectul de securitate: resurse americane mutate spre Indo-Pacific, presiune pe flancul estic Dincolo de economie, analiza avertizează asupra unui risc de securitate: o criză în jurul Taiwanului ar putea accelera mutarea resurselor militare americane spre Indo-Pacific, exact când flancul estic al NATO depinde puternic de SUA. Generalul Grumaz afirmă că redirecționarea ar fi început deja: Pentagonul ar fi inițiat reduceri în octombrie 2025, inclusiv prin retragerea unei brigăzi de luptă din România, iar în mai 2026 ar fi fost anunțată retragerea a circa 5.000 de militari din Germania. În iunie, potrivit unor relatări menționate, Washingtonul ar fi redus și numărul de avioane de luptă, drone de recunoaștere și nave pe care le-ar activa pentru Europa în caz de criză. Într-un scenariu de escaladare în Indo-Pacific, nu neapărat trupele terestre ar fi primele mutate, ci „mijloacele rare” pe care Europa nu le are suficient: sisteme Patriot, transport strategic, avioane de realimentare, capabilități de informații/supraveghere/recunoaștere, submarine și stocuri de muniție de precizie. Consecința ar fi un „gol de descurajare” pe flancul estic, într-un moment în care Rusia ar putea încerca presiune hibridă în Marea Neagră, în Republica Moldova sau în spațiul aerian românesc. În această logică, România ar fi expusă suplimentar prin dependența de prezența americană ( baza Mihail Kogălniceanu și scutul de la Deveselu) și prin lacune încă existente în apărarea aeriană și navală. [...]

Turcia mizează pe sisteme antidronă fără muniție, cu costuri operaționale mai mici , după ce ASELSAN a testat EJDERHA, un sistem care ar fi neutralizat simultan 51 de drone în câteva secunde, folosind unde electromagnetice de mare putere, potrivit Digi24 . Demonstrația a avut loc la centrul de încercări Gölbek din Turcia, iar informațiile despre test sunt atribuite agenției Anadolu. Testul a fost organizat cu ocazia împlinirii a 51 de ani de la înființarea ASELSAN și a avut două etape. În prima fază, sistemul a neutralizat două drone controlate prin cablu, la o distanță de aproximativ un kilometru. Acest tip de drone nu depinde de conexiuni radio pentru comenzi, ceea ce le face mai greu de contracarat prin bruiaj electronic (interferențe deliberate asupra semnalelor). În a doua etapă, ASELSAN susține că a lansat simultan 51 de drone, toate fiind neutralizate „în câteva secunde”. Compania a publicat imagini video ale demonstrației, însă nu a oferit date independente privind condițiile exacte ale testului. „Sistemul EJDERHA al ASELSAN a devenit primul din lume care a doborât 51 de drone prin simpla apăsare a unui buton, fără să lanseze vreo rachetă sau să utilizeze muniție”, a declarat directorul general al companiei, Ahmet Akyol. De ce contează: apărare „pe impuls”, fără interceptori scumpi Miza operațională a unor astfel de sisteme este reducerea dependenței de interceptori clasici (rachete antiaeriene), care sunt costisitori și limitați ca stoc, mai ales în scenarii cu roiuri de drone. În schimb, tehnologiile bazate pe microunde/unde electromagnetice pot lovi mai multe ținte într-o singură intervenție, fără consum de muniție convențională. În același timp, Digi24 notează că aceste sisteme au, de regulă, o rază de acțiune relativ redusă și sunt concepute să completeze, nu să înlocuiască, apărarea bazată pe rachete, tunuri, lasere și mijloace de război electronic. Cum funcționează EJDERHA, potrivit producătorului Spre deosebire de apărarea antiaeriană clasică, EJDERHA folosește unde electromagnetice de mare putere pentru a afecta electronica dronelor. Efectele pot include: întreruperea temporară a funcționării; resetarea; dezactivarea; deteriorarea circuitelor electronice. Sistemul utilizează radar pentru detectare și senzori electro-optici pentru urmărire, apoi direcționează emisia electromagnetică către dronele identificate. ASELSAN afirmă că tehnologia a fost testată în teren împotriva mai multor tipuri de aparate fără pilot, inclusiv drone mici, drone FPV (de regulă operate cu vedere „din cockpit”, prin cameră video) controlate prin cablu sau radio și aparate cu aripi fixe. EJDERHA este gândit pentru integrarea în arhitectura multistratificată de apărare aeriană a Turciei, „Steel Dome (ÇELİKKUBBE)”, care reunește tehnologii diferite pentru detectarea și neutralizarea amenințărilor aeriene. Ce nu se știe încă: parametri, preț, contracte Deși compania spune că sistemul a intrat în producție de serie, nu a comunicat câte unități au fost produse sau livrate și nici cine sunt beneficiarii. De asemenea, nu au fost făcute publice: distanța de la care au fost neutralizate cele 51 de drone; altitudinea țintelor; puterea electromagnetică utilizată; durata exactă a intervenției; prețul sistemului și eventuale contracte de livrare. Context: cursă internațională pe antidronă cu impuls electromagnetic Materialul menționează și un exemplu din SUA: compania americană Epirus a anunțat că sistemul Leonidas a neutralizat 61 de drone din 61 într-o demonstrație din august 2025, în statul Indiana, inclusiv un „roi” de 49 de drone printr-un singur impuls electromagnetic. Totuși, condițiile testelor au fost diferite și stabilite de producători, astfel că rezultatele nu permit o comparație directă a performanțelor. [...]

MApN avertizează că riscul pentru navigație este ridicat într-un perimetru din largul Deltei Dunării, iar comandanții navelor comerciale sunt recomandați să își planifice rutele astfel încât să evite zona, potrivit Economica . Măsura are impact operațional direct pentru transportul maritim din Marea Neagră, prin posibile ocoliri de rută și ajustări de planificare, deși navigația rămâne permisă. Recomandarea vine după ce Direcția Hidrografică Maritimă a emis „avizul radio pentru navigatori nr. 172/2026”, care delimitează zona ce ar trebui evitată. Conform mesajului ministrului Apărării, perimetrul este asociat cu aria în care au fost lovite „aseară” nave de drone, iar avertizarea este prezentată ca una preventivă. Ce spune avertizarea și ce trebuie să facă operatorii Avizul indică faptul că riscul pentru navigație este „ridicat” din cauza „prezenței unor obiecte aeriene și de suprafață venite dinspre nord”. În consecință, recomandarea către navele comerciale este una de planificare a rutelor, pentru evitarea zonei delimitate. Elementele-cheie comunicate sunt: recomandarea are caracter preventiv; navigația în zonă rămâne permisă; zona vizată este în largul Deltei Dunării, în proximitatea gurilor Dunării/Canalului Sulina, conform contextului prezentat în material. Context: incidente cu drone și reacția autorităților În același context, ministrul Apărării, Ștefan-Radu Oprea, a anunțat că va discuta la Bruxelles situația din Marea Neagră și nevoia de sprijin aliat, inclusiv patrulare cu avioane de observare și echipamente pentru lupta antidronă. Potrivit Agerpres, el a menționat și întâlniri cu compania Thales , furnizor de radare „Gap Filler”, care ar urma să fie livrate mai devreme. MApN a transmis că două nave aflate în Marea Neagră, în apropiere de Canalul Sulina, au fost lovite de drone în noaptea de sâmbătă spre duminică, fără victime, iar incendiile au fost stinse de echipaje. În material sunt menționate și numele unor nave lovite: Evia Petrol V, Marsol și Ali Najafov. De ce contează pentru transportul maritim Chiar dacă nu este instituită o interdicție, recomandarea oficială de evitare a unei zone maritime semnalează un risc operațional care poate forța: rerutări și timpi de tranzit mai mari; ajustări de program și consum de combustibil; presiune suplimentară pe managementul riscului pentru echipaje și încărcături. Autoritățile spun că iau măsuri pentru a limita „riscurile indirecte” pe care războiul din proximitatea apelor teritoriale le generează pentru navigația comercială și siguranța echipajelor. [...]