Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina pune pe agenda Germaniei o urgență operațională, muniția pentru Patriot, după ce Volodimir Zelenski a discutat telefonic cu cancelarul Friedrich Merz despre întărirea apărării aeriene, potrivit Agerpres. Convorbirea are loc la două zile după un atac masiv rusesc cu rachete asupra Kievului, soldat cu 30 de morți.
Zelenski a transmis că „rachetele pentru sistemele Patriot sunt în prezent principala prioritate”, iar discuția cu Merz s-a concentrat pe modalități de a procura mai multă muniție pentru aceste sisteme de apărare aeriană.
În evaluarea prezentată în material, apărarea aeriană a Ucrainei are o rată relativ ridicată de interceptare a dronelor și a rachetelor de croazieră, dar este „în mare parte neputincioasă” în fața rachetelor balistice. În acest context, Patriot – sistem fabricat în SUA – este descris drept cea mai eficientă soluție, însă Ucraina ar avea doar câteva astfel de sisteme.
Un element suplimentar de presiune operațională este că furnizarea de muniție pentru Patriot ar fi devenit mai dificilă după războiul SUA împotriva Iranului, notează dpa, agenția citată de Agerpres.
Germania a transferat deja unități Patriot către Kiev și asistă Ucraina în procurarea de rachete pentru acestea. Partea germană a comunicat succint despre convorbire, precizând că Zelenski l-a informat pe Merz asupra consecințelor loviturilor aeriene de joi.
Potrivit unui purtător de cuvânt, Zelenski i-a mulțumit cancelarului pentru sprijin, în special pe componenta de apărare aeriană, iar Merz a reafirmat că Ucraina se poate baza pe sprijinul Germaniei.
În aceeași convorbire, Zelenski a respins afirmația președintelui rus Vladimir Putin potrivit căreia trupele ruse ar fi cucerit complet orașul ucrainean Kostiantînivka, din estul țării. Liderul ucrainean a susținut, totodată, că Putin ar încerca să „înșele lumea” și pe președintele american Donald Trump, în ajunul celebrării a 250 de ani de la obținerea independenței SUA.
Recomandate
Ucraina își repoziționează industria de apărare ca „motor” de producție pe termen lung , iar președintele Volodîmîr Zelenski le-a cerut ministerelor de Externe și Apărării să obțină finanțare internațională suplimentară pentru a susține ritmul, potrivit Kyiv Post . Mesajul vine după o ședință a Statului Major al Comandantului Suprem, în care tema centrală a fost extinderea producției interne de armament. Zelenski a spus că Ucraina a ajuns la o capacitate de producție care, „pe termen lung”, ar putea depăși Rusia la capitolul arme „tehnologice” (high-tech), cu participarea principalilor producători de armament ai țării. Discuțiile au vizat, între altele, drone, sisteme robotizate terestre, dezvoltarea de rachete și capabilități de război electronic (EW – utilizarea spectrului electromagnetic pentru a bruia, intercepta sau proteja comunicații și senzori). Miza: bani externi pentru a scala producția După întâlnire, Zelenski a cerut intensificarea demersurilor către partenerii internaționali pentru finanțare suplimentară destinată industriei de apărare ucrainene, afirmând că așteaptă „rezultate concrete și acorduri”. În logica prezentată de președinte, investițiile în producția de apărare a Ucrainei ar echivala cu investiții în „forțarea” Rusiei spre pace, iar cooperarea ar trebui văzută ca un rezultat comun. Accelerație pe rachete, apărare antiaeriană și război electronic Zelenski a anunțat și o revizuire a programului de rachete, inclusiv lucrări la rachete balistice produse intern și la sisteme de apărare antibalistică. Potrivit acestuia, au fost identificate măsuri pentru accelerarea producției, testării și introducerii în serviciu a noilor capabilități. În paralel, livrările de sisteme de apărare antiaeriană au rămas în prim-plan: Zelenski a spus că acestea vor fi „prioritatea-cheie” a diplomației ucrainene în zilele următoare. Presiune prin lovituri la distanță, cu efecte în interiorul Rusiei Președintele ucrainean a mai afirmat că loviturile la distanță ale Ucrainei arată că presiunea sporită asupra Rusiei îi afectează direct capacitatea de a purta războiul și că limitarea capabilităților militare ruse depinde de creșterea vizibilității consecințelor războiului pentru societatea rusă. În context, materialul notează extinderea loviturilor ucrainene în profunzimea teritoriului rus și menționează un atac asupra rafinăriei Ufa, la peste 1.300 km de linia frontului, precum și asupra unei facilități militar-industriale din regiunea Penza, care ar produce componente pentru rachete. Textul citează și o analiză Bloomberg, potrivit căreia această extindere ar marca o schimbare față de fazele anterioare ale războiului, când alertele erau în mare parte limitate la regiunile ruse de la granița cu Ucraina. [...]
Germania își accelerează creșterea bugetului de apărare pentru a atinge mai devreme ținta NATO , pe fondul presiunilor politice venite dinspre Washington și al tensiunilor transatlantice care riscă să influențeze postura de securitate a Europei, relatează Al Jazeera . Cancelarul Friedrich Merz a apărat nivelul cheltuielilor militare ale Germaniei după ce președintele SUA, Donald Trump, a reluat criticile la adresa aliaților NATO, numind distribuția efortului financiar „ridicolă” și „unilaterală” în postări pe Truth Social. Reacția lui Merz vine înaintea reuniunii liderilor NATO programate săptămâna viitoare la Ankara . Întrebat despre comentariile lui Trump, Merz a spus că Germania își va dubla bugetul de apărare în următorii patru ani și a prezentat demersul drept „cel mai mare efort” făcut până acum pentru întărirea capacităților de apărare. „Acesta este cel mai mare efort pe care l-am făcut vreodată pentru a ne consolida capacitățile de apărare. Din acest punct de vedere, nu avem niciun motiv să ne ferim de nimeni.” Merz a adăugat că Germania își asumă această poziționare și prin prisma rolului său în Uniunea Europeană. Ținta de 3,5% din PIB și calendarul anunțat de Berlin În contextul în care, la solicitarea SUA, liderii NATO au convenit o țintă de 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare de bază (precum armament și trupe) până în 2035, Merz a susținut că Germania va ajunge mai repede la acest prag. Potrivit declarațiilor sale, Berlinul ar urma să atingă ținta de 3,5% „deja în 2029”, înaintea termenului agreat. De ce contează: presiunea SUA și riscul de fricțiuni operaționale în NATO Schimbul de replici are loc pe fondul unei relații SUA–Europa descrise ca tensionate în actualul mandat al lui Trump, început în ianuarie 2025. Al Jazeera notează că, deși în primul mandat (2017–2021) mai mulți lideri europeni au fost mai degrabă distanți față de Trump, de această dată există încercări de a adopta o abordare mai conciliantă. În paralel, relațiile s-au deteriorat din mai multe motive menționate în material, inclusiv: promisiunile lui Trump privind preluarea controlului asupra Groenlandei (teritoriu autonom al Danemarcei, stat membru NATO); divergențele legate de războiul SUA–Israel cu Iranul, declanșat de Trump fără consultarea aliaților europeni, pe fondul consecințelor în regiune, inclusiv închiderea Strâmtorii Hormuz; criticile repetate ale lui Trump la adresa europenilor pentru neimplicarea în efortul de război. În acest context, Al Jazeera mai consemnează că Merz l-a iritat pe Trump în aprilie, când a spus că SUA ar fi fost „umilită” de Iran, iar Trump a răspuns afirmând că SUA ar retrage 5.000 de militari staționați în Germania. [...]
Ucraina a introdus un mecanism centralizat pentru recrutarea voluntarilor străini , transferând logistica și partea de documente către companii ucrainene licențiate, care trebuie să treacă un proces de verificare și să depună o garanție substanțială, potrivit Kyiv Post . Miza este reducerea riscurilor legale și de securitate și standardizarea unui flux de recrutare care, până acum, a funcționat parțial pe aranjamente informale. Noul cadru prevede că doar companiile înregistrate în Ucraina și acreditate de guvern pot lucra cu străinii și apatrizii care vor să se înroleze. Ministrul apărării, Mykhailo Fedorov , spune că firmele trebuie să îndeplinească criterii legale și de securitate, să nu aibă legături cu Rusia, să nu fie vizate de sancțiuni și să depună o garanție de 5 milioane hrivne (aprox. 560.000 lei) înainte de a opera în acest domeniu. Cum se schimbă operațional recrutarea După acreditare, companiile devin „interfața” pentru candidat, de la primul contact până la semnarea contractului cu forțele armate ucrainene. Procedura acoperă întregul traseu: documente, verificări, evaluare medicală, instruire de bază și integrarea în unități. Pachetul de sprijin pentru fiecare candidat este plafonat la 300.000 hrivne (aprox. 75.000 lei), sumă care include, conform materialului, transportul, asigurarea, cazarea și hrana și se plătește în tranșe, pe măsură ce etapele sunt finalizate. Răspundere și control: cine plătește dacă recrutarea eșuează Un element-cheie al noilor reguli este mutarea răspunderii către firmele de recrutare: acestea trebuie să garanteze legalitatea procedurilor și autenticitatea documentelor depuse în numele voluntarilor. În plus, dacă un candidat nu trece comisia medicală militară sau refuză să semneze contractul, compania este obligată să acopere costurile de întoarcere în țara din care a plecat, potrivit declarațiilor lui Fedorov citate în articol. De ce contează: semnal de reglementare înainte de summitul NATO Kyiv Post notează că reforma vine înaintea summitului NATO de la Ankara , programat pe 7-8 iulie, și transmite partenerilor că înrolarea străinilor este tratată ca o contribuție reglementată și administrată de stat, nu ca un canal informal. În același timp, autoritățile susțin că obiectivul este extinderea bazei de recruți motivați, cu verificări mai stricte și proceduri uniforme, pentru a limita abuzurile și riscurile de securitate. [...]
Criticile ucrainene la adresa Skynex ridică un risc operațional pentru achizițiile României , care a contractat sisteme similare Rheinmetall de peste 1,4 miliarde de euro, fără TVA, potrivit Adevărul . Un raport al militarilor ucraineni, publicat de Stern și preluat de site-ul de specialitate Militarnyi, descrie performanța sistemului antiaerian german Skynex într-un atac cu drone rusești Shahed asupra unei facilități industriale din vestul Ucrainei, în luna aprilie. Concluzia raportului este că sistemul „a demonstrat o slabă eficiență” în combaterea dronelor, deși ar fi avut „mai multe ocazii” de interceptare. Ce probleme tehnice reclamă raportul ucrainean Apărarea antiaeriană a facilității ar fi fost asigurată de două sisteme Skynex, care cumulau 8 unități artileristice cu tunuri de 35 mm, două stații radar și două posturi de comandă. În pofida acestui dispozitiv, dronele au lovit ținta, iar militarii ucraineni pun eșecul pe seama unor defecțiuni și rateuri ale sistemului de control și dirijare a focului. În raport se menționează că, în doar câteva minute, „3 din cele 8 unități antiaeriene au dat eroare”, din motive care ar fi inclus: defecțiuni la sistemul hidraulic; defecțiuni ale radarului de urmărire a țintelor; blocarea mecanismului de încărcare a muniției. În final, „doar 2 din cele 8 tunuri” ar fi putut menține urmărirea țintelor aeriene, iar concluzia ucrainenilor este că echipamentele „au demonstrat o performanță operațională slabă” și s-au comportat „extrem de ineficient”. Rheinmetall a refuzat să comenteze criticile, însă un purtător de cuvânt a susținut că sistemele companiei s-au dovedit până acum „extrem de eficiente și de încredere” în Ucraina. Miza pentru România: contracte de peste 1,4 miliarde de euro, fără TVA În paralel, România are în derulare achiziții de sisteme antiaeriene și muniție de la Rheinmetall, prin programul SAFE , cu o valoare totală care depășește 1,4 miliarde de euro (aprox. 7,1 miliarde lei), fără TVA, conform datelor citate. Componentele menționate sunt: 7 sisteme artileristice Skynex dislocabile, cu capabilități C-RAM și C-UAS (antidronă), pentru misiuni specifice ale unităților care vor fi înzestrate cu acestea, conform MApN (detalii în materialul Adevărul ); contract Skynex de 476 milioane de euro (aprox. 2,4 miliarde lei), fără TVA; sisteme Skyranger 35 (varianta mobilă a Skynex) de 470 milioane de euro (aprox. 2,4 miliarde lei), fără TVA (context în materialul Adevărul ); 2 sisteme CIWS de tip Millennium pentru Forțele Navale, 36 milioane de euro (aprox. 180 milioane lei), fără TVA; muniție de 35 mm de 450 milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei), pentru Gepard, Skynex, Skyranger și Millennium. În acest context, criticile venite din utilizarea în condiții reale de luptă indică un potențial risc de performanță și disponibilitate tehnică, relevant pentru planificarea operațională și pentru modul în care România își calibrează capabilitățile antidronă și de apărare apropiată odată cu intrarea acestor sisteme în dotare. [...]
MApN cere un canal tehnic permanent cu Ucraina după incidentul cu drone navale din 5 iunie din Portul Constanța , pentru a primi alerte mai rapide și a reduce riscurile operaționale în zona portuară și pe rutele comerciale din Marea Neagră, potrivit Euronews . Ministerul Apărării Naționale anunță că Ucraina a confirmat pierderea comunicațiilor cu patru drone navale (USV – vehicule de suprafață fără echipaj) Sargan-3000 în după-amiaza zilei de 4 iunie, în apropiere de Sevastopol, la aproximativ 250 km de țărmul românesc. Din acel moment, forțele ucrainene nu ar mai fi avut control asupra traiectoriilor și nu ar fi reușit reluarea comunicării, iar cauza probabilă invocată este „războiul electronic”. Ce s-a schimbat după incident: proceduri și cerințe noi către Ucraina În urma exploziei din Portul Constanța, MApN spune că a solicitat părții ucrainene: deschiderea unui canal tehnic permanent de comunicare între Forțele Navale Ucrainene și Forțele Navale Române; stabilirea unor proceduri operative de informare reciprocă, „în timp util”, privind riscurile din Marea Neagră; programarea dronelor navale lansate în Marea Neagră să se autodetoneze într-o zonă sigură , în afara zonelor de interes ale României, dacă ajung acolo „din orice motiv”. Autoritățile ucrainene ar fi descris incidentul drept unul izolat, pe fondul acțiunilor de război electronic ale Federației Ruse. Când a fost informată România și ce a urmat în port Potrivit cronologiei prezentate de MApN, Forțele Navale ale Ucrainei au informat Forțele Navale Române în dimineața de 5 iunie, la ora 9.54, despre pericolul reprezentat de drone în cazul autodetonării și au transmis intervalul programat pentru autodetonare. MApN afirmă că, din cauza pierderii comunicațiilor, Ucraina nu a mai putut anula comanda de autodetonare. În aceeași zi, la ora 06.20, Centrul de Coordonare Maritimă al Autorității Navale Române semnalase prezența unui obiect plutitor în apropierea Danei 78, iar structurile românești au alertat instituțiile relevante și echipele EOD (neutralizare muniții). La ora 10.27 s-a produs explozia la Dana 78, fără victime, iar ulterior au fost raportate încă trei explozii în afara portului și în larg. La ora 14.35, operațiunile au fost sistate, cele patru drone fiind confirmate distruse. Context: schimb de întrebări și discuții la nivel ministerial MApN precizează că Ministerul Apărării din Ucraina a răspuns la 14 întrebări adresate de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , legate de incident. Miruță a declarat la Euronews România că a discutat cu oficialii ucraineni despre raportul privind drona care a explodat în port, la începutul lunii iunie. [...]
NATO caută să reducă costul apărării aeriene împotriva dronelor , pe fondul creșterii incidentelor în Europa și al lecțiilor din războiul din Ucraina, potrivit Euronews . Miza este una operațională și bugetară: Alianța încearcă să înlocuiască reacțiile scumpe, bazate pe avioane de luptă, cu soluții de interceptare mai rapide și mai ieftine. La reuniunea AIRCOM Industry Day, organizată la baza Ramstein din Germania, lideri militari și reprezentanți ai industriei de apărare au discutat dezvoltarea unor sisteme anti-drone mai eficiente și mai puțin costisitoare. Contextul este dat de incidente recente, precum prăbușirea unei drone în România, încălcarea spațiului aerian al Lituaniei sau suspendarea temporară a zborurilor pe aeroportul din München, episoade care au evidențiat presiunea tot mai mare asupra apărării aeriene NATO. De ce devine modelul actual prea scump În prezent, când o dronă pătrunde în spațiul aerian NATO, este activată operațiunea „Eastern Sentry ”, care presupune ridicarea de la sol a avioanelor de luptă pentru identificarea sau neutralizarea amenințării. Problema, arată materialul, este raportul cost-eficiență: unele drone pot costa sub 100.000 de euro, în timp ce o singură misiune de interceptare cu două avioane de luptă depășește 85.000 de euro, fără a include costul eventualelor rachete lansate. Locotenent-generalul Guillaume Thomas, comandant adjunct al Comandamentului Aerian Aliat al NATO, a rezumat presiunea economică și industrială: „Războiul cu drone ne confruntă cu provocări colective. Trebuie să fim înaintea adversarului în ceea ce privește costurile, producția și inovația.” Lecțiile din Ucraina: volum, cost mic și detectare mai bună Experiența Ucrainei a fost un punct central al discuțiilor de la Ramstein. Potrivit experților citați, succesul împotriva dronelor depinde de sisteme ieftine, produse în număr mare, și de cooperare strânsă cu armata ucraineană. Ulrike Franke, expert în cadrul Consiliului European pentru Relații Externe, punctează limitarea actuală a apărării aeriene: „Nu putem folosi echipamente extrem de scumpe pentru a doborî drone ieftine. Colaborarea cu Ucraina este o necesitate.” Din perspectiva operațională, una dintre cele mai mari dificultăți rămâne detectarea. Locotenentul Oleksandr Vorobiov, adjunct al apărării antiaeriene din cadrul Corpului 3 al Armatei Ucrainei, spune că radarele existente nu sunt adaptate pentru astfel de ținte: „Radarele pe care le folosim nu au fost proiectate pentru astfel de ținte și pierd frecvent contactul cu dronele. Din acest motiv, interceptoarele autonome nu pot funcționa complet fără intervenție umană.” Industria accelerează: rachete noi și interceptoare cu inteligență artificială Pe partea de soluții, companiile din apărare au prezentat tehnologii dedicate combaterii dronelor. Rheinmetall dezvoltă o nouă rachetă de interceptare pentru sistemul antiaerian Skyranger 30, destinat inclusiv brigăzii germane din Lituania; sistemul ar putea combate atât drone mari de tip Shahed, cât și drone comerciale mai mici. Compania franceză Alta Ares a prezentat interceptoare ghidate de inteligență artificială și a precizat că și-a dezvoltat tehnologia în colaborare cu unități ucrainene încă din primele luni ale războiului. Deși la eveniment au participat doar firme din state membre NATO, Ucraina a fost prezentă în aproape toate discuțiile, pe fondul unei cereri în creștere pentru tehnologii anti-drone și al nevoii de a adapta rapid apărarea aeriană la o amenințare ieftină, dar tot mai frecventă. [...]
