Știri
Știri din categoria Diverse
Disputa privind controlul asupra orașului Kostiantinivka ridică miza războiului informațional în estul Ucrainei, într-un moment în care Kievul încearcă să contracareze public afirmațiile Moscovei despre câștiguri teritoriale, potrivit Digi24.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins declarația președintelui rus Vladimir Putin, care susținuse că orașul Kostiantinivka din regiunea Donețk ar fi trecut sub control rus. Zelenski a calificat afirmația drept „o minciună” menită să atragă atenția presei, relatare atribuită de Digi24 publicației Kyiv Independent.
Într-o convorbire telefonică cu cancelarul german Friedrich Merz, desfășurată sâmbătă, 4 iulie, Zelenski a spus că informația nu este adevărată și a ironizat situația, sugerând că, dacă orașul ar fi într-adevăr controlat de Rusia, Putin „n-ar avea nicio problemă” să se întâlnească acolo cu el pentru a găsi o soluție diplomatică de încheiere a războiului.
Maiorul Andrii Kovalev, purtător de cuvânt al Statului Major General, a declarat pentru Ukrainska Pravda că grupuri de infanterie ruse au pătruns în oraș și că situația este dificilă, însă Kostiantinivka ar rămâne sub controlul Forțelor Armate Ucrainene. Acesta a mai spus că trupele ucrainene își mențin pozițiile pe anumite linii, apără orașul și împrejurimile și desfășoară operațiuni de combatere a sabotajului.
Kovalev a mai afirmat că, pe 3 iulie, au avut loc 11 atacuri în direcția menționată, fără succes, și a acuzat Rusia că răspândește „dezinformări flagrante și știri false” inclusiv prin oficiali de rang înalt.
De partea rusă, generalul Valeri Gherasimov, șeful Statului Major General al Rusiei, a susținut, de asemenea, că orașul a trecut sub controlul Rusiei. El a descris Kostiantinivka, care avea odinioară 67.000 de locuitori, drept „unul dintre principalele noduri defensive” din zona fortificată Sloviansk–Kramatorsk–Kostiantinivka.
Orașul este parte a așa-numitei „centuri de fortărețe”, prezentată ca principala barieră în calea obiectivului Moscovei de a cuceri întregul Donbas. Potrivit informațiilor din articol, zona este scena unor lupte intense, iar forțele ruse ar fi intrat în Kostiantinivka luna trecută.
La începutul lunii iunie, comanda Corpului 19 de Armată, responsabilă de apărarea orașului, declara că peste o sută de soldați ruși se aflau în zona urbană. Informațiile din sursă nu oferă o confirmare independentă a controlului efectiv asupra întregului oraș, iar evaluările părților rămân contradictorii.
Recomandate
Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au scos din funcțiune o parte importantă din capacitatea de producție a benzinei din Rusia , iar Kremlinul încearcă să gestioneze efectele prin raționalizare și măsuri de urgență, în timp ce Vladimir Putin respinge ideea unei dezescaladări și indică faptul că războiul va continua, potrivit Digi24 . Deși Rusia se confruntă cu o penurie severă de combustibil, Putin a calificat impactul loviturilor asupra sectorului energetic drept „necritic” și a insistat că obiectivele militare rămân neschimbate, arată o analiză AP preluată de Digi24. În paralel, armata rusă a intensificat atacurile asupra Ucrainei, inclusiv un bombardament de 11 ore asupra Kievului, în noaptea de miercuri spre joi, soldat cu cel puțin 30 de morți. Efectul economic și operațional: producție mai mică, cozi și raționalizare De la începutul lunii martie au fost raportate peste 50 de atacuri ucrainene asupra rafinăriilor și altor instalații energetice din Rusia și Crimeea ocupată, iar liderii ucraineni au susținut că scopul este creșterea presiunii asupra Moscovei pentru a opri războiul. Consecințele interne descrise în material includ: oprirea a circa o treime din capacitatea de rafinare a Rusiei, potrivit lui Chris Weafer, director general al firmei de consultanță Macro-Advisory; scăderea producției de benzină cu aproximativ 17%, până la 850.000 de barili pe zi, conform statisticilor guvernamentale; introducerea raționalizării în mai multe regiuni și cozi de ore la alimentare; autorizarea, ca măsură temporară, a producției de benzină de calitate inferioară, cu conținut mai ridicat de sulf, până la sfârșitul anului. Materialul notează și cazul unei rafinării importante din Moscova, lovită de două ori, al doilea atac (18 iunie) provocând un incendiu și avariind echipamente esențiale; reparațiile ar urma să dureze, potrivit unor surse citate, până la sfârșitul anului. Crimeea, punctul cel mai vulnerabil Crimeea anexată ilegal de Rusia în 2014 este indicată drept regiunea cu cele mai grave penurii de combustibil. Potrivit articolului, vânzările de benzină către persoane fizice au fost periodic suspendate complet. Răspunsul Kremlinului: reparații accelerate, importuri „temporare” și mai multă apărare antiaeriană Putin a discutat penuria de combustibil într-o ședință cu oficiali guvernamentali și a recunoscut public că Rusia trece printr-o „perioadă dificilă”. El a spus că va accelera reparațiile instalațiilor energetice și că Rusia ar putea lua în calcul importuri de benzină pentru a compensa penurii descrise drept „temporare”. Totodată, a afirmat că industria de armament va crește producția de sisteme de apărare aeriană pentru a respinge viitoare atacuri ucrainene. În același timp, Putin a respins propunerile de încetare a focului și a condiționat orice armistițiu de cerințe respinse de Ucraina, inclusiv retrageri teritoriale și renunțarea la intenția de aderare la NATO. „Nu le vom oferi această șansă”, a spus el, referindu-se la ideea că atacurile ar urmări să forțeze negocieri în condiții favorabile Ucrainei. Pentru mediul economic, tabloul descris de Digi24 indică o presiune operațională în creștere asupra lanțului intern de aprovizionare cu carburanți, cu efecte directe asupra populației și costuri de reparație care, potrivit sursei, vor fi ridicate, în timp ce direcția politică de la Kremlin rămâne orientată spre continuarea conflictului. [...]
Ucraina revendică distrugerea unui MiG-29 rus în Crimeea, într-un atac cu drone care ar ridica costurile operaționale ale aviației ruse în peninsulă , potrivit Digi24 . Direcția Generală de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei (HUR) susține că a lovit aerodromul Belbek din Crimeea în noaptea de 25 spre 26 iunie 2026, folosind o dronă, și că a distrus un avion de vânătoare MiG-29, precum și o rampă de lansare de la baza respectivă. Informațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Ukrinform , care notează că filmarea ar fi fost publicată pe Facebook abia acum. Pe lângă aeronava MiG-29, forțele speciale ale HUR ar fi incendiat și o platformă de lansare de pe aerodrom, în momentul în care vehiculul „asigura întreținerea unui avion de luptă”, conform relatării. Digi24 menționează că pierderile ruse estimate „ar putea ajunge la zeci de milioane de dolari” (aprox. zeci de milioane de lei), fără a indica o evaluare detaliată sau o confirmare independentă. De ce contează: presiune pe infrastructura aeriană din Crimeea Atacul descris indică o continuare a loviturilor cu drone asupra infrastructurii militare din Crimeea, cu potențial de a afecta disponibilitatea aeronavelor și ritmul operațiunilor aeriene ruse în zonă, prin avarierea sau distrugerea atât a aparatelor, cât și a echipamentelor de sprijin la sol. În același context, Ukrinform este citată cu un alt episod: Serviciul de Securitate al Ucrainei ar fi atacat cu drone aerodromurile militare Saki și Hvardiiske din Crimeea, unde ar fi fost lovite șapte hangare folosite pentru depozitarea echipamentelor aeronautice. Potrivit aceleiași relatări, „cel puțin șapte aeronave” ar fi fost distruse sau avariate, inclusiv avioane de tip Su-30SM, Su-30 și Su-24, însă informația este prezentată ca una preliminară. [...]
Rusia încearcă să submineze baza juridică a sancțiunilor occidentale , într-un moment în care UE pregătește un nou pachet de măsuri care vizează inclusiv sectoare-cheie ale economiei ruse, potrivit Digi24 . Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a susținut că restricțiile impuse Moscovei sunt „ilegale” și „nici măcar nu pot fi considerate sancțiuni”. Medvedev a afirmat, după o vizită în Iran, că aceste măsuri nu sunt prevăzute de Carta ONU sau de alte tratate internaționale și, din acest motiv, Rusia le tratează drept „restricții unilaterale”. „Ce sunt sancțiunile ilegale? Sunt măsuri care nu sunt prevăzute nici în Carta ONU, nici în alte tratate internaționale. Toate sancțiunile impuse Moscovei sunt, de fapt, măsuri ilegale. De aceea nici măcar nu le numim sancțiuni. Sunt doar restricții unilaterale ilegale.” Context: UE pregătește al 21-lea pachet de sancțiuni În paralel, la nivelul Uniunii Europene se discută al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a propus includerea unei interdicții de viză pentru patriarhul ortodox rus Kirill, descris ca aliat al lui Vladimir Putin și ca susținător al invaziei pe scară largă din Ucraina. Diplomații UE au discutat și o propunere de înghețare a plafonului de preț pentru vânzările de petrol rusesc, plafon stabilit în prezent la 44 de dolari pe baril (aprox. 200 lei). Potrivit informațiilor din articol, pachetul prezentat de Kallas la 9 iunie vizează sectoarele militar-industrial și financiar ale Rusiei, considerate relevante pentru susținerea războiului împotriva Ucrainei. Escaladare de mesaj: referire la Finlanda și ținte nucleare Digi24 notează că declarațiile despre sancțiuni vin la câteva zile după ce Medvedev a afirmat că Finlanda ar fi intrat pe lista țintelor potențiale ale unor atacuri cu arme nucleare, după ce țara a ridicat interdicția privind găzduirea acestor arme, în contextul aderării recente la NATO. [...]
Donald Trump ridică din nou presiunea pe relația SUA–UE, legând imigrația de securitate și de cooperarea în NATO , într-un mesaj care reia o linie de conflict cu aliații europeni și care poate influența agenda politică a summitului Alianței de săptămâna viitoare din Turcia, potrivit Digi24 . Într-o postare pe Truth Social, președintele american a criticat politicile de imigrație ale unor țări europene și a avertizat asupra riscului de a primi „infractori” din „țări din lumea a treia”. Mesajul este atribuit de Digi24 agenției EFE. „Europa învață că atunci când adopți criminali din Lumea a Treia, devii o Țară din Lumea a Treia. Se întâmplă repede, într-o clipă. Am fost ales exact la timp!!!” Context: linia dură antiimigrație și divergențele cu aliații europeni Digi24 notează că, de la revenirea la putere în 2025, Trump și-a înăsprit poziția antiimigrație și și-a exprimat deschis diferențele față de aliații europeni. În ajun, în contextul aniversării a 250 de ani de independență a SUA, el a reluat avertismentele la Muntele Rushmore despre „nou-veniții care nu împărtășesc valorile” SUA. În paralel, Trump și membri ai administrației sale au criticat în repetate rânduri politicile europene de imigrație și de mediu și au etichetat recent partenerii europeni drept „teribili”, pe fondul lipsei de sprijin pentru SUA în războiul cu Iranul. Miza operațională: NATO și cooperarea militară, din nou sub semnul întrebării În ultimele luni, cele mai dure critici au vizat Spania, Italia, Germania, Franța și Regatul Unit, cărora Trump le reproșează refuzul sprijinului logistic pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz sau accesul la baze militare în momente cheie ale conflictului cu Teheranul. Totodată, el a pus sub semnul întrebării utilitatea NATO și împărțirea sarcinilor între membrii Alianței. Potrivit Digi24, Trump urmează să participe săptămâna viitoare la summitul NATO din Turcia și a spus că va merge „doar din respect” pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan . Presiune economică: amenințarea cu tarife de 100% pe importuri europene Pe lângă dimensiunea de securitate, Trump a reluat și pârghia comercială: a amenințat că va impune tarife de 100% asupra importurilor europene dacă propunerea Parlamentului European privind un impozit comun asupra multinaționalelor digitale (precum Google, Apple, Meta și Amazon) va avea succes, mai scrie Digi24. În acest context, mesajele publice ale președintelui american combină imigrația, cooperarea militară și comerțul într-un singur cadru de presiune asupra Europei, cu potențial de a tensiona negocierile transatlantice în perioada următoare. [...]
JCET investește 1,15 miliarde de dolari (aprox. 5,3 miliarde lei) într-o nouă fabrică de ambalare și testare de cipuri în Shanghai , într-o mișcare care întărește veriga de „final” a lanțului de producție de semiconductori al Chinei, într-un context în care accesul la tehnologiile de vârf rămâne limitat de restricțiile americane, potrivit Interesting Engineering . Proiectul va fi dezvoltat printr-o subsidiară controlată, cu un capital social înregistrat de aproximativ 560 milioane de dolari (aprox. 2,6 miliarde lei). Unitatea va fi amplasată în Lingang Special Area din Shanghai și va viza tehnologii avansate de ambalare și testare, cu obiectivul declarat de a consolida lanțul intern de aprovizionare cu semiconductori. Calendarul proiectului și ce înseamnă „ambalarea” cipului Investiția este planificată în două etape, iar prima fază – construcția fabricii și instalarea echipamentelor – este programată să fie finalizată în a doua jumătate a anului 2028. Ambalarea (încapsularea) și testarea reprezintă etapa finală a fabricației semiconductorilor, în care „matrițele” (dies) sunt integrate în produse finite. Pe măsură ce miniaturizarea tradițională a tranzistorilor încetinește, această zonă devine mai importantă pentru creșterea performanței și eficienței energetice, inclusiv în aplicații de inteligență artificială și calcul de înaltă performanță. Presiunea geopolitică și reacția pieței În material se arată că impulsul Beijingului de a-și întări industria internă de semiconductori a devenit mai urgent pe fondul restricțiilor de export impuse de SUA, care limitează accesul la capacități de fabricație de top, inclusiv la Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC). Pe bursă, încrederea investitorilor în JCET a crescut, iar acțiunile companiei listate la Shanghai au urcat cu 147% de la începutul anului, pe fondul creșterii afacerii și al cererii mai mari pentru tehnologii avansate, potrivit aceleiași surse. De ce mizează JCET pe „advanced packaging” La conferința Semicon China din martie, directorul general al JCET, Zheng Li, a spus că ambalarea avansată devine unul dintre principalii factori de inovație într-o industrie care intră într-o „eră post-Legea lui Moore” (când reducerea dimensiunii tranzistorilor nu mai aduce îmbunătățiri la fel de constante ale performanței). În acest context, ambalarea avansată permite combinarea mai multor „chiplet-uri” și arhitecturi într-un singur sistem, pentru câștiguri de performanță și eficiență. Zheng a mai indicat că noile metode urmăresc reducerea rugozității suprafeței sub 0,2 nanometri, față de aproximativ 5 nanometri la tehnologia actuală de ambalare 2.5D, conform articolului. [...]
PNL acuză lipsa de neutralitate a președintelui în criza politică , după demiterea Guvernului Bolojan, prin vocea secretarului general Robert Sighiartău, care susține că Nicușor Dan „s-a comportat ca un președinte părtinitor, nu un președinte mediator”, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, în contextul crizei politice declanșate de demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Sighiartău afirmă că este „vizibil” că președintele „are o problemă” cu PNL. „Din punctul meu de vedere, părtinitor, în niciun caz mediator.” Ce reproșează PNL și de ce contează Miza acuzației este rolul de arbitru al președintelui în gestionarea unei crize politice. În lectura PNL, comportamentul lui Nicușor Dan ar fi indicat o distanțare față de „principii de dreapta, reformiste” pe care, spune Sighiartău, le-ar fi susținut în campanie. În același context, secretarul general al PNL invocă faptul că președintele nu ar fi criticat moțiunea de cenzură depusă împreună cu AUR și menționează apariția „cu domnul Veștea” ca element care, în opinia sa, ar fi întărit percepția de partizanat. Legătura cu Ilie Bolojan și efectul intern în PNL Întrebat dacă președintele ar putea avea „ceva” cu Ilie Bolojan personal, Sighiartău a extins discuția la poziția lui Bolojan în partid, subliniind că acesta este președintele PNL și că a fost ales de două ori la congres. Sighiartău mai susține că tentativele de „debarcare” a lui Bolojan — prin moțiunea de cenzură și apoi prin „impunerea unui prim-vicepreședinte” ca persoană nominalizată pentru funcția de prim-ministru — „n-au avut efect”, ba chiar ar fi produs „un efect bumerang” pentru cei care ar fi complotat împotriva PNL. [...]
