Știri
Știri din categoria Diverse
Disputa privind controlul asupra orașului Kostiantinivka ridică miza războiului informațional în estul Ucrainei, într-un moment în care Kievul încearcă să contracareze public afirmațiile Moscovei despre câștiguri teritoriale, potrivit Digi24.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins declarația președintelui rus Vladimir Putin, care susținuse că orașul Kostiantinivka din regiunea Donețk ar fi trecut sub control rus. Zelenski a calificat afirmația drept „o minciună” menită să atragă atenția presei, relatare atribuită de Digi24 publicației Kyiv Independent.
Într-o convorbire telefonică cu cancelarul german Friedrich Merz, desfășurată sâmbătă, 4 iulie, Zelenski a spus că informația nu este adevărată și a ironizat situația, sugerând că, dacă orașul ar fi într-adevăr controlat de Rusia, Putin „n-ar avea nicio problemă” să se întâlnească acolo cu el pentru a găsi o soluție diplomatică de încheiere a războiului.
Maiorul Andrii Kovalev, purtător de cuvânt al Statului Major General, a declarat pentru Ukrainska Pravda că grupuri de infanterie ruse au pătruns în oraș și că situația este dificilă, însă Kostiantinivka ar rămâne sub controlul Forțelor Armate Ucrainene. Acesta a mai spus că trupele ucrainene își mențin pozițiile pe anumite linii, apără orașul și împrejurimile și desfășoară operațiuni de combatere a sabotajului.
Kovalev a mai afirmat că, pe 3 iulie, au avut loc 11 atacuri în direcția menționată, fără succes, și a acuzat Rusia că răspândește „dezinformări flagrante și știri false” inclusiv prin oficiali de rang înalt.
De partea rusă, generalul Valeri Gherasimov, șeful Statului Major General al Rusiei, a susținut, de asemenea, că orașul a trecut sub controlul Rusiei. El a descris Kostiantinivka, care avea odinioară 67.000 de locuitori, drept „unul dintre principalele noduri defensive” din zona fortificată Sloviansk–Kramatorsk–Kostiantinivka.
Orașul este parte a așa-numitei „centuri de fortărețe”, prezentată ca principala barieră în calea obiectivului Moscovei de a cuceri întregul Donbas. Potrivit informațiilor din articol, zona este scena unor lupte intense, iar forțele ruse ar fi intrat în Kostiantinivka luna trecută.
La începutul lunii iunie, comanda Corpului 19 de Armată, responsabilă de apărarea orașului, declara că peste o sută de soldați ruși se aflau în zona urbană. Informațiile din sursă nu oferă o confirmare independentă a controlului efectiv asupra întregului oraș, iar evaluările părților rămân contradictorii.
Recomandate
Rusia intră într-o „a doua fază” a crizei de carburanți, cu raționalizări și standarde coborâte , pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor, în timp ce Kremlinul încearcă să transmită că piața este „sub control”, potrivit Digi24 . Președintele rus Vladimir Putin a declarat, într-un interviu acordat televiziunii publice ruse, că problemele apărute pe piața combustibililor „sunt în curs de soluționare”, după o discuție cu premierul Mihail Mișustin . El a spus că premierul „monitorizează situația”, iar autoritățile au creat „o comisie specială”, conform agenției EFE, citată de Agerpres. În același timp, Putin a admis că există efecte pentru populație. „Da, evident că există unele inconveniente pentru oameni, dar guvernul, desigur, trebuie să țină situația sub control.” Măsuri de criză: raționalizare și benzină Euro-2 Guvernul de la Moscova a recunoscut săptămâna aceasta că Rusia se confruntă cu ceea ce a numit „a doua fază” a crizei de aprovizionare cu combustibili, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra infrastructurii de rafinare. Conform unor relatări de miercuri, cel puțin două lanțuri de benzinării au reintrodus raționalizarea vânzărilor de combustibili la Moscova. În același context, ministrul rus al energiei, Serghei Țiviliov, a recunoscut că s-au format din nou cozi la benzinării. Pe lângă raționalizare, autoritățile ruse au autorizat vânzarea de benzină Euro-2, un standard de calitate inferior celui obișnuit, ca măsură de atenuare a crizei de aprovizionare. Legătura cu atacurile ucrainene asupra rafinăriilor Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat pe 25 iunie o campanie de atacuri cu drone în profunzimea Rusiei, care vizează în special centre logistice și rafinării. Putin a recunoscut miercuri că aceste lovituri provoacă pagube, dar a susținut că nu sunt grave și că nu au consecințe majore asupra economiei ruse. În plan practic, însă, măsurile de raționalizare și relaxarea standardelor de calitate indică presiuni operaționale în lanțul de aprovizionare cu carburanți. [...]
Un conflict la vârful apărării ucrainene a blocat coordonarea operațională , iar președintele Volodimir Zelenski spune că fostul ministru al Apărării, Mihailo Fedorov, i-a propus să-i demită „sincer” pe amândoi – atât pe el, cât și pe comandantul suprem al armatei, Oleksandr Sîrskii , potrivit Digi24 , care citează postul public ucrainean Suspilne . Zelenski a descris disputa drept una „foarte gravă”, pornită de la împărțirea responsabilităților între Ministerul Apărării și comanda militară. În relatarea sa, cei doi au ajuns să nu mai comunice direct, discutând problemele doar în ședințele de la biroul președintelui. „Nu poate exista un conflict la acest nivel între lideri. Orice operațiune are loc pe câmpul de luptă, aceasta ține în primul rând de competența armatei. Logistica și sprijinul țin de competența Ministerului Apărării din Ucraina. Dacă cineva intervine în domeniul de responsabilitate al altuia, acest lucru va duce inevitabil la un conflict. Și un conflict a avut loc – unul foarte grav.” Decizia lui Zelenski: schimbări „pe rând”, nu simultan Președintele ucrainean a spus că a decis să nu înlocuiască în același timp ministrul Apărării și comandantul suprem, invocând contextul războiului și intenția de a lua deciziile de personal etapizat. Cu două săptămâni înainte de schimbările de personal, Zelenski afirmă că le-a cerut lui Fedorov și Sîrskii să se întâlnească separat pentru a-și rezolva divergențele, însă întâlnirea nu a avut loc. După ce a hotărât schimbarea conducerii Ministerului Apărării, Zelenski susține că i-a propus lui Fedorov patru variante pentru a rămâne în echipă, toate refuzate de fostul ministru. Ce spune Fedorov că va face după plecarea din guvern Fedorov a declarat că vrea să se concentreze pe mai multe proiecte, inclusiv în zona investițiilor și a inovării în apărare: un fond de investiții de risc (capital pentru proiecte cu risc ridicat) pentru a atrage finanțare occidentală către start-up-uri ucrainene din domeniul apărării; un centru analitic („think tank”) care să propună soluții și idei pentru etapele următoare ale războiului; inițiative civice legate de „revenirea la democrație”; activități didactice la universități, inclusiv un curs despre reforme. El a mai spus că planul prezentat anterior Ministerului Apărării se numea „Aer-Teren-Economie” și viza, între altele, protejarea spațiului aerian, oprirea avansului rus și „epuizarea economiei Rusiei”, la care a adăugat ulterior componenta „Democrația”. În zona tehnologică, a indicat ca priorități rachete „ieftine” bazate pe inteligență artificială, robotizarea liniei de contact și instalarea de senzori, afirmând că dorește să continue proiectele începute în minister în sectorul privat. [...]
Scumpirea motorinei peste 10,4 lei/litru pune sub semnul întrebării eficiența reducerii temporare a accizei , iar fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan cere intervenția autorităților de control în piață, potrivit Stirile Pro TV . Ivan susține că reducerea accizei cu 20% ar fi trebuit să ieftinească motorina cu 70 de bani pe litru, însă prețurile la pompă „au sărit din nou” peste intervalul 10,20–10,40 lei/litru. Într-o postare pe Facebook, el afirmă că „mai bine de jumătate” din ajutorul acordat de stat ar fi fost „înghițit” de majorările companiilor petroliere, în condițiile în care, spune el, barilul de petrol a scăzut la 80 de dolari (aprox. 368 lei). „Este inadmisibil! Reducerea accizei cu 20% trebuia să ieftinească motorina cu 70 de bani pe litru, însă preţurile la pompă au sărit din nou peste 10,20 - 10,40 lei.” Potrivit aceleiași surse, Ivan cere premierului demis și ministrului interimar al Energiei să trimită „de urgență” în controale Consiliul Concurenței , ANPC și ANAF, invocând riscul de speculă și necesitatea ca efectul reducerii accizei să se vadă în prețul final, nu în profiturile din piața petrolieră. El mai afirmă că, fără reducerea accizei, românii ar fi plătit „peste 11 lei” pe litru. Reacția Guvernului: impactul asupra inflației, dar control limitat Premierul interimar Ilie Bolojan declară, despre majorarea prețurilor la motorină, că „nu avem cum să controlăm lucruri care nu pot fi controlate de noi”, adăugând că scumpirea combustibililor are efect asupra inflației. Cum funcționează reducerea temporară a accizei Ministerul Finanțelor a redus temporar cu 20% acciza la motorina standard în perioada 16–31 august 2026, după creșterea cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă. Reducerea este de aproximativ 68 de bani pe litru, iar măsura se bazează pe mecanismul introdus prin Legea nr. 162/2026, care permite ajustări temporare în funcție de evoluția pieței, cu analiză la fiecare două săptămâni. Pentru intervalul 16–31 august, Ministerul Finanțelor arată că: cotațiile Platts pentru motorină au crescut cu 34,13%; prețul mediu la pompă al motorinei standard a urcat cu 23,01%. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că mecanismul a fost construit pentru intervenții „rapid și țintit”, iar reducerea accizei urmărește limitarea presiunii asupra populației și companiilor, inclusiv transportatorilor și firmelor de logistică, unde motorina se reflectă în costurile bunurilor și serviciilor. Ministerul Finanțelor spune că va monitoriza în continuare piața, cu reevaluarea accizei la fiecare două săptămâni. [...]
Guvernul apără legea salarizării unitare ca instrument de disciplină bugetară și predictibilitate , în pofida cererii confederațiilor sindicale de a retrage proiectul și de a-l relua „de la zero” după instalarea unui executiv cu puteri depline, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a spus în direct la Digi24 că reacția sindicatelor nu respectă principiile dialogului social, acuzând că acestea au refuzat să participe la discuții și au organizat, „pentru prima oară”, un „protest preventiv”, înainte ca proiectul să fie prezentat în forma finală. În explicația ministrului, miza proiectului este tocmai reducerea negocierilor „discreționare” pe sectoare, printr-un cadru unitar care limitează posibilitatea obținerii unor avantaje separate pentru diverse categorii din administrația publică. Pîslaru a afirmat că, odată adoptată o lege pe principii unitare, salariile ar urma să crească prin „valoarea de referință”, dar „vor rămâne acolo unde sunt” o perioadă, ceea ce ar diminua spațiul de negociere al sindicatelor. De ce contează: semnal de plafonare și reguli mai previzibile în sectorul public Pîslaru a susținut că o parte din nemulțumirea sindicatelor vine din faptul că ar „avea de pierdut” prin limitarea negocierilor sectoriale, un instrument important în relația cu membrii lor. În același timp, ministrul a insistat că proiectul nu este construit ca o lege „despre creșteri salariale”, ci ca una de „echilibrare”, de corectare a inechităților și de creare a unui „climat predictibil” în salarizarea publică. El a mai spus că există sectoare din administrație care nu sunt mulțumite de forma proiectului, dar care ar fi înțeles „limitele bugetare” și faptul că majorările avute în vedere sunt „maximul pe care ni-l permitem”, menționând că acestea vizează „două treimi” din administrație. Răspuns la cererea de retragere: „Să așteptăm alt Guvern e o greșeală” Întrebat despre solicitarea confederațiilor sindicale ca Guvernul să abandoneze proiectul și să reia procesul după un alt executiv, Pîslaru a respins ideea, pe care a numit-o „o mare greșeală”. Ministrul a făcut însă distincție între confederațiile care au cerut retragerea și organizațiile sindicale care au participat la discuții, afirmând că unele propuneri primite „se regăsesc în acest moment în proiect”. [...]
Creșterea motorinei peste 10,20–10,40 lei/litru reaprinde disputa despre efectul scăderii accizelor , iar fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan cere intervenție rapidă a statului, inclusiv controale în piață, potrivit Digi24 . Ivan, social-democrat și inițiator al legii invocate, susține că reducerea accizei cu 20% ar fi trebuit să ducă la o ieftinire de 70 de bani pe litru, însă prețurile „au sărit din nou” peste intervalul 10,20–10,40 lei/litru. În mesajul publicat pe Facebook și preluat de News.ro, el afirmă că „mai bine de jumătate” din sprijinul acordat șoferilor ar fi fost „înghițit” de majorările companiilor petroliere, în condițiile în care „barilul de petrol a scăzut la 80 de dolari”. „Este inadmisibil! Reducerea accizei cu 20% trebuia să ieftinească motorina cu 70 de bani pe litru, însă preţurile la pompă au sărit din nou peste 10,20 - 10,40 lei.” Ce intervenție cere și ce instituții vrea pe teren Fostul ministru îi solicită premierului interimar Ilie Bolojan să intervină „de urgență” și să trimită la controale: Consiliul Concurenței (pentru posibile probleme de concurență pe piață), ANPC (pentru verificări privind protecția consumatorilor), ANAF (pentru controale fiscale). Ivan mai spune că statul ar trebui să se asigure că nu există „speculă” și că reducerea de acciză se vede în prețul final plătit de consumatori, nu în profiturile companiilor. Reacția lui Ilie Bolojan: efect asupra inflației, control limitat În același context, premierul interimar Ilie Bolojan afirmă că nu pot fi controlate „lucruri care nu pot fi controlate de noi” și atrage atenția că scumpirea combustibilului are efect asupra inflației. Digi24 nu oferă, în materialul citat, detalii despre eventuale măsuri concrete anunțate de Guvern sau despre un calendar al unor controale. [...]
Posibila plecare a lui Christine Lagarde spre Forumul Economic Mondial în 2027 ar redeschide discuția despre succesiunea la BCE , într-un moment în care și organizația de la Davos își caută o conducere stabilă după retragerea fondatorului, potrivit Stirile Pro TV . Informația a apărut în ziarul elvețian Neue Zürcher Zeitung (NZZ), citat de Reuters, și preluată de News.ro. Conform surselor invocate de NZZ, președinta Băncii Centrale Europene ar fi fost prezentată, în această săptămână, drept o posibilă candidată la șefia Forumului Economic Mondial (WEF), în cadrul unei reuniuni a consiliului organizației desfășurate în apropiere de Geneva. Potrivit acelorași surse, Lagarde le-ar fi mulțumit celor 28 de membri ai consiliului pentru încredere și ar fi spus că este „pregătită să servească”. Ce înseamnă pentru WEF: tranziție după Klaus Schwab WEF traversează o perioadă de schimbare a conducerii după retragerea fondatorului Klaus Schwab, anul trecut. În prezent, consiliul organizației este condus interimar de: Andre Hoffmann, vicepreședinte al Roche; Larry Fink, directorul general al BlackRock. Nu există, deocamdată, o dată stabilită la care Lagarde ar putea prelua funcția. Publicația elvețiană mai notează însă că ar exista un acord ca Fink și Hoffmann să rămână la conducere cel puțin până la reuniunea de la Davos din ianuarie 2027. Miza pentru BCE: mandatul expiră în octombrie 2027 O eventuală numire a lui Lagarde la WEF ridică automat problema mandatului său la BCE, care este de opt ani și expiră la sfârșitul lunii octombrie 2027. În material se amintește că Lagarde declara anul trecut că este hotărâtă să își ducă până la capăt mandatul, după speculații că ar putea pleca mai devreme tocmai pentru a prelua conducerea WEF. Lagarde are deja o relație îndelungată cu Forumul Economic Mondial, fiind membră a consiliului organizației în mai multe mandate. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial, iar WEF nu a răspuns imediat unei solicitări Reuters pentru comentarii, potrivit articolului. [...]
