Știri
Știri din categoria Apărare
O analiză ucraineană indică faptul că „Geran-5 K5-K” folosește componente electronice străine, ceea ce poate complica eforturile de control al exporturilor și de limitare a capacității Rusiei de a produce și moderniza astfel de sisteme, potrivit Digi24.
Direcția Generală de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina (GUR) a publicat pe portalul War&Sanctions rezultatele unei analize a structurii dronei „Geran-5 K5-K”, inclusiv o listă cu „aproape o sută” de componente electronice de producție străină. Informațiile provin din examinarea unui exemplar care ar fi căzut aproape intact într-un câmp din Ucraina, din motive neprecizate.
Potrivit serviciului de presă al GUR, trupele ruse ar fi început să folosească la începutul toamnei o nouă versiune a „Geran-5” pentru atacuri asupra orașelor ucrainene. Din perspectiva schemei aerodinamice și a caracteristicilor tactico-tehnice, aparatul ar putea fi încadrat deja în categoria rachetelor cu aripi de dimensiuni reduse.
GUR descrie noua variantă drept mai compactă decât predecesoarea: lungimea fuselajului ar fi scăzut de la 6,5 la 4 metri, iar anvergura aripilor de la 3,2 la 3 metri. În același timp, ar fi fost îmbunătățite caracteristicile aerodinamice ale fuselajului pentru creșterea vitezei și a altitudinii de zbor.
În datele prezentate de GUR, altitudinea maximă de zbor ar fi crescut de la 5 la 6 km, iar viteza de croazieră ar depăși 450 km/h, cu posibilitatea de a atinge până la 1000 km/h în anumite manevre. Autonomia ar fi rămas la 1000 km, iar masa încărcăturii de luptă la 90 kg.
În eșantionul analizat, cercetătorii ucraineni spun că au identificat o încărcătură termobarică de tip TBBCH-90.
La nivel de avionică (ansamblul de sisteme electronice de bord), GUR afirmă că „K5-K” este similar cu ultimele versiuni ale unei alte drone cu reacție, „Geran-4 Seeker”. Lista de echipamente menționată include, între altele: controler de zbor, sistem de navigație inerțial SADRA Seeker cu modulul MOX, o copie localizată a antenei CRP Harxon GI-006 cu 16 elemente, un tracker și un modem mesh (rețea de comunicații în care nodurile se pot conecta între ele).
Totodată, ar fi fost găsit un nou bloc al sistemului de corelație opto-electronic „Susanin”, pe care GUR spune că îl identificase anterior și în dronele „Geran-4”. Conform descrierii, sistemul compară imaginile de la senzor cu o imagine de referință stocată în memoria unui microcomputer, pentru verificarea conformității traseului cu traiectoria prestabilită; în modelul analizat, în locul senzorilor optici ar fi fost folosită o cameră cu dublă bandă.
GUR mai notează utilizarea microcomputerului „Coke Pi”, descris ca echivalent chinezesc al Raspberry Pi, care ar procesa imaginile și le-ar compara cu cele de referință, fiind montat într-o carcasă din plastic cu marcaj specific.
Elementul cu impact direct ține de lanțul de aprovizionare: identificarea de către GUR a unui număr mare de componente electronice străine sugerează că producția și modernizarea acestor sisteme depind, cel puțin parțial, de accesul la tehnologie din afara Rusiei. În practică, astfel de constatări pot alimenta măsuri de monitorizare și restricționare a exporturilor de componente cu utilizare duală (civilă și militară), deși materialul citat nu detaliază ce țări sau companii ar fi implicate.
Recomandate
Aproximativ 2.800 de militari din 11 țări intră într-un exercițiu care testează logistica unei posibile forțe de menținere a păcii în Ucraina , un scenariu care ar putea schimba direct cererea de transport, aprovizionare și sprijin militar în regiune, potrivit Digi24 . Exercițiul, organizat în principal în Polonia, simulează desfășurarea unei forțe multinaționale ce ar urma să contribuie la menținerea păcii după încheierea războiului. Miza operațională este testarea capacității de a susține o prezență multinațională „în teren” după o eventuală încetare a focului negociată cu succes, într-un context în care Rusia avertizează că ar considera orice desfășurare de trupe străine pe teritoriul ucrainean drept o intervenție militară. Ce se testează concret: trupe, provizii și sprijin logistic Exercițiul este coordonat de Franța și Regatul Unit și poartă numele „ Koalicja 2026 ” („Coaliția 2026”). Polonia este principala țară gazdă, iar activitățile sunt programate să se desfășoare până pe 22 noiembrie. Conform informațiilor citate, scenariul vizează în special: simularea desfășurării de trupe; transportul de provizii, inclusiv alimente și combustibil. Cine participă și cu ce contribuții În total, participă militari din 11 țări. Pentru câteva state sunt menționate și contribuții punctuale: Germania : Bundeswehrul ar urma să participe cu aproximativ 10 ofițeri de comandă, aeronave de realimentare în zbor și sprijin logistic. Regatul Unit : intenționează să desfășoare circa 300 de militari și mai multe avioane de luptă. Franța : va contribui cu aproximativ 1.000 de soldați, plus sisteme de apărare împotriva dronelor și drone de supraveghere cu rază scurtă de acțiune. Celelalte țări participante sunt Belgia, Estonia, Lituania, Olanda, Polonia, Spania și Suedia. În paralel, este menționat că aproximativ 35 de țări fac parte din „Coaliția Voinței”. Context: „Coaliția Voinței” și reacția Rusiei „Coaliția Voinței” a fost formată la începutul anului 2025 pentru a sprijini Ucraina, iar decizia de a înființa o forță multinațională a fost luată ulterior, în decembrie, la un summit privind Ucraina desfășurat la Berlin. Pe fondul acestor pregătiri, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova , a transmis că o eventuală desfășurare de trupe în Ucraina ar fi considerată o „intervenție militară de facto” și ar crea „amenințări suplimentare” la adresa securității Rusiei. Ucraina se apără împotriva invaziei la scară largă a Rusiei de mai bine de patru ani și jumătate, iar exercițiul din Polonia indică faptul că unele state europene își pregătesc deja, la nivel practic, opțiuni de implementare pentru un scenariu post-conflict — cu accent pe mobilitate, aprovizionare și coordonare multinațională. [...]
SUA pregătesc extinderea blocadei asupra Iranului la rutele terestre , printr-un grup de lucru care ar urma să vizeze traficul de arme și fluxurile de venituri ilegale, potrivit HotNews . Miza, din perspectiva Washingtonului, este să reducă resursele financiare ale Iranului și capacitatea acestuia de a-și reface industria de armament, într-un context de sancțiuni economice deja severe și de blocaj maritim asupra porturilor iraniene. Ce vrea să facă armata americană și cum ar funcționa Armata americană spune că intenționează să înființeze un grup de lucru cu scopul de a bloca rutele terestre care duc în Iran, pe care, potrivit acesteia, sunt transportate arme și mărfuri ilegale. Informația este transmisă de AFP, citată de publicație. Șeful Comandamentului Militar American pentru Orientul Mijlociu (Centcom), Brad Cooper , a declarat într-un comunicat publicat sâmbătă pe X că activitatea grupului „va limita și mai mult capacitatea Iranului de a finanța terorismul, de a reconstrui fabrici de armament și de a-și reaproviziona forțele armate”. Echipa ar urma să fie formată din 20 de membri civili și militari, cu sediul în Florida, și să colaboreze cu agenții guvernamentale pentru a „împiedica tranzitul” prin frontierele terestre ale Iranului și prin Marea Caspică al: sistemelor de armament de ultimă generație; tehnologiilor cu dublă utilizare (care pot avea atât utilizări civile, cât și militare); materialelor supuse sancțiunilor; fluxurilor de venituri ilegale. Contextul economic: sancțiuni, blocaj maritim și exporturi de țiței Statele Unite impun deja sancțiuni economice severe asupra Iranului și, în paralel, supun porturile iraniene unui blocaj maritim, în cadrul conflictului care le opune Iranului, declanșat în februarie de atacurile israeliano-americane asupra țării. Potrivit Centcom, blocarea porturilor iraniene ar fi „împiedicat Iranul să exporte țiței în valoare de peste 25 de miliarde de dolari” (aprox. 115 miliarde lei). În luna august, Washingtonul anunțase că urmărește „asfixierea” economiei iraniene, ca răspuns la blocarea de către Iran a strâmtorii Ormuz , descrisă ca strategică, unde Iranul „atacă în mod regulat navele” care încearcă să o traverseze fără autorizare. Reacția Iranului: „Nu vor reuși niciodată” Iranul a reacționat imediat prin vocea purtătorului de cuvânt al Gărzii Revoluției, Hossein Mohebi, citat de agenția de presă Fars. Acesta a susținut că proiectul „va eșua” și nu va provoca „prăbușirea” economiei iraniene. „Statele Unite nu vor reuși niciodată să impună blocada economică pe care încearcă să o pună în aplicare (…) sub diverse denumiri și prin diferite planuri” Mohebi a mai afirmat că Statele Unite sunt „incapabile să blocheze” căile de comunicație dintre Iran și vecinii săi. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile În acest stadiu, anunțul vizează înființarea și mandatul grupului de lucru, nu o listă de măsuri concrete deja aplicate la frontierele terestre. Dacă inițiativa va fi implementată, ea ar extinde presiunea economică și operațională asupra Iranului dincolo de zona maritimă, prin încercarea de a controla și rutele terestre și fluxurile asociate acestora. [...]
Două ținte aeriene detectate în apropierea Insulei Șerpilor au declanșat ridicarea de la sol a avioanelor și elicopterelor spaniole aflate în misiune NATO la Mihail Kogălniceanu , iar populația din estul județului Tulcea a fost alertată prin RO-Alert , potrivit Digi24 . Episodul arată cum incidentele aeriene din proximitatea războiului din Ucraina se traduc în măsuri operative imediate pe flancul estic, inclusiv prin activarea capabilităților aliate dislocate în România. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că, duminică, sistemul de supraveghere radar a detectat o țintă aeriană la aproximativ 30 de kilometri est de Insula Șerpilor, în spațiul aerian al Ucrainei. În acest context, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene Spaniole, aflate în serviciul de luptă pentru Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu pentru monitorizarea situației. În paralel, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din estul județului Tulcea, iar la ora 14:02 a fost transmis un mesaj RO-Alert, conform MApN. Ulterior, reprezentanții ministerului au precizat că ținta a dispărut de pe radar la est de Sulina. La scurt timp, radarul a identificat o nouă țintă aeriană, la aproximativ 55 de kilometri vest de Insula Șerpilor, iar două elicoptere NH-90 ale Forțelor Armate Spaniole au decolat, de asemenea, de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. MApN nu indică în informațiile comunicate natura exactă a țintelor (de exemplu, tipul de dronă) și nici rezultatul final al misiunilor de monitorizare, dincolo de dispariția uneia dintre ținte de pe radar. [...]
Siria obține împrumuturi saudite de 403 milioane de dolari pentru reconstrucție și servicii publice , într-un pachet de acorduri care include și cooperare în domeniul apărării, potrivit Al Jazeera . Înțelegerea mută accentul relației Riyadh–Damasc de la sprijin politic la finanțare concretă pentru sectoare-cheie, într-un moment în care regiunea rămâne sub presiunea tensiunilor de securitate și a riscurilor pentru transportul maritim și energia globală. Acordurile au fost semnate miercuri, în timpul celei de-a doua vizite la Riyadh, în mai puțin de o lună, a președintelui sirian Ahmed al-Sharaa, unde a fost primit de prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman. Ministerul sirian de Externe a descris acordul dintre ministerele apărării drept „cel mai notabil” dintre documentele semnate, fără să facă publice condițiile. Ce include pachetul financiar: 403 milioane de dolari în împrumuturi concesionale Fondul Saudit pentru Dezvoltare a agreat împrumuturi în valoare de peste 403 milioane de dolari (aprox. 1,85 miliarde lei), în baza a șase acorduri cu Ministerul de Finanțe al Siriei, în condiții concesionale (finanțare mai ieftină decât cea de piață), potrivit agenției oficiale Saudi Press Agency, citată de Al Jazeera. Sumele menționate în articol sunt alocate astfel: 100 milioane de dolari (aprox. 460 milioane lei) pentru refacerea și dotarea unor unități medicale afectate; 60 milioane de dolari (aprox. 276 milioane lei) pentru repararea locuințelor avariate; 105 milioane de dolari (aprox. 483 milioane lei) pentru întărirea protecției civile; 90 milioane de dolari (aprox. 414 milioane lei) pentru reabilitarea termocentralei din Alep; 30 milioane de dolari (aprox. 138 milioane lei) pentru dezvoltarea sistemelor de apă potabilă în Damasc și Idlib. Articolul menționează șase acorduri, însă listează cinci destinații și valori; nu este precizat explicit al șaselea proiect și nici dacă diferența până la „peste 403 milioane de dolari” acoperă o altă componentă. Cooperarea în apărare și opțiunea unei alianțe regionale Acordul de cooperare în apărare vine la câteva zile după ce ministrul sirian de Externe, Asaad al-Shaibani, a spus că guvernul analizează posibilitatea aderării la un pact de apărare reciprocă între Arabia Saudită, Turcia și Pakistan. „Discuțiile sunt în desfășurare pentru a evalua intrarea Siriei în alianța Mecca”, a declarat al-Shaibani sâmbătă, la Manama Dialogue, o conferință de securitate din Bahrain. Un cercetător politic sirian, Ahmed Qassem, a declarat pentru Al Jazeera că frecvența vizitelor lui al-Sharaa la Riyadh „indică amploarea provocărilor de securitate” din regiune și din Siria și a susținut că țara ar avea nevoie de o „forță de descurajare” pentru a-și proteja suveranitatea și a descuraja „creșterea incursiunilor israeliene” pe teritoriul său. De ce contează: reconstrucția Siriei se leagă de securitatea regională și de riscurile economice Într-un comunicat publicat pe X, Ministerul sirian de Externe a spus că discuțiile dintre al-Sharaa și Mohammed bin Salman au vizat „situația regională și internațională”, inclusiv efectele escaladării militare asupra securității regionale, siguranței transportului maritim, fiabilității aprovizionării cu energie și stabilității economiei globale. Cei doi lideri au cerut detensionare și soluționarea pașnică a disputelor și au solicitat încetarea imediată a acțiunilor care amenință navigația în Marea Roșie, strâmtoarea Bab al-Mandeb și strâmtoarea Hormuz. Contextul menționat de Al Jazeera este că Arabia Saudită caută sprijin din partea SUA și a unor state din Europa și Orientul Mijlociu pentru suport defensiv și ofensiv într-un război reînnoit împotriva houthiților din Yemen, grup care a atacat aeroporturi și facilități petroliere saudite. Ce urmează Pe lângă componenta de apărare și împrumuturile pentru proiecte publice, cele două guverne au semnat și un memorandum privind cooperarea industrială, plus încă două memorandumuri în agricultură și protecția mediului. Arabia Saudită este prezentată drept un susținător-cheie al guvernului sirian de la venirea la putere a lui al-Sharaa, după înlăturarea lui Bashar al-Assad în decembrie 2024, iar ultima întâlnire dintre cei doi lideri avusese loc la Riyadh pe 6 octombrie, cu discuții despre reconstrucția Siriei. [...]
For Ucraina, SUA accelerează achiziția a peste 1.000 de rachete de croazieră ERAM, cu primele livrări în trei luni , potrivit Kyiv Post . Inițiativa indică o trecere spre muniții „de masă”, mai ieftine și produse rapid, cu impact direct asupra ritmului de aprovizionare și a capacității Ucrainei de a lovi ținte la distanță. Forțele Aeriene ale SUA caută contractori din industria de apărare care să poată produce peste 1.000 de rachete de croazieră lansate din aer, destinate Ucrainei. Demersul este formalizat printr-un „Request for Information” (RFI) – o solicitare de informații către companii, publicată pe platforma guvernamentală de achiziții SAM.gov, cu termen-limită pentru răspunsuri pe 19 noiembrie. Ce este ERAM și ce cerințe tehnice sunt menționate Racheta vizată este Extended Range Attack Munition (ERAM), descrisă ca o muniție relativ mică și cu cost redus, proiectată pentru producție în serie. În documentația citată, sunt menționate câteva cerințe principale: greutate de circa 227 kg; rază de acțiune de peste 460 km; viteză de peste Mach 0,6; precizie de lovire în limita a 10 metri, inclusiv în condiții de bruiaj electronic sau semnal GPS degradat; efecte de explozie și fragmentare, plus o capacitate limitată de penetrare la impact. Forțele Aeriene ale SUA descriu ERAM drept o rachetă de croazieră de „nouă generație”, concepută pentru a oferi „masă accesibilă” în luptă și o capabilitate de lovire de la distanță, ghidată cu precizie, împotriva țintelor fixe de mare valoare. Calendarul de producție: livrări în 3 luni, finalizare în 15 luni Elementul operațional central este calendarul: contractorii ar urma să livreze primele rachete în cel mult trei luni de la atribuirea contractului, iar întregul lot (peste 1.000 de unități) ar trebui livrat în 15 luni. În contextul războiului, un astfel de termen scurt sugerează o presiune pentru creșterea rapidă a volumelor, nu doar pentru dezvoltare tehnologică. Context: testare, contracte anterioare și întrebări deschise despre utilizare Kyiv Post notează că, în 2024, Forțele Aeriene ale SUA au acordat contracte către două companii mai mici – Zone 5 Technologies și CoAspire – pentru dezvoltarea prototipurilor ERAM, iar în ianuarie 2026 a avut loc un test cu încărcătură reală la baza Eglin din Florida. Publicația precizează că nu este clar dacă Ucraina folosește deja ERAM în luptă. În august 2025, administrația Trump a anunțat o vânzare de 825 milioane de dolari (aprox. 3,8 miliarde lei) pentru 3.350 de rachete ERAM către Ucraina. Separat, în iunie 2026, presa ucraineană a relatat că Kievul ar fi putut folosi AGM-188A „Rusty Dagger” (o variantă ERAM) într-un atac asupra unei fabrici de semiconductori din regiunea Voronej, însă informația nu a fost confirmată independent. În paralel, extinderea producției ridică și întrebarea în ce măsură armata americană intenționează să utilizeze, la rândul ei, acest tip de armament, mai arată materialul. [...]
Forța Spațială a SUA ia în calcul să trimită până în 2029 cinci sateliți militari în spațiul dintre Pământ și Lună , într-o mișcare care ar extinde explicit planificarea operațională a Pentagonului către orbita Lunii și ar deschide o nouă zonă de competiție militară, potrivit Futurism . Publicația notează că inițiativa vizează lansarea a cinci sateliți în spațiul cislunar (regiunea dintre Pământ și Lună), care ar urma să ajungă pe orbite ce includ partea îndepărtată a Lunii. Demersul este descris ca o posibilă serie de misiuni de recunoaștere, cu traiectorii de tip „slingshot” (manevră de asistență gravitațională) în jurul Lunii. Ce cere Pentagonul industriei și de ce contează operațional Informația a apărut după ce industria aerospațială a primit un buletin adresat producătorilor, în care Pentagonul arată că este „interesat, la nivel de intenție” („notionally interested”) de astfel de lansări. Conform relatării, mesajul către industrie urmărește să afle dacă există capacitatea de a livra o soluție „rapidă” și cu „risc redus” pentru o misiune de recunoaștere către partea îndepărtată a Lunii. În același timp, notificarea citată de Futurism sugerează că aceste vehicule ar putea funcționa ca „vehicule-semințe” pentru a fundamenta o viitoare strategie de achiziție, în perspectiva unei „constelații cislunare proliferate” — adică o rețea mai numeroasă de sateliți, distribuiți pe mai multe orbite, pentru redundanță și acoperire mai bună. „Domeniu de război” în spațiul cislunar: rațiunea invocată Potrivit Futurism, oficiali ai Forței Spațiale americane descriu spațiul cislunar ca pe un „domeniu de război” („warfighting domain”). În acest context, generalul-maior Stephen Purdy a indicat drept principal impuls preocuparea legată de China și planurile Beijingului de a ajunge pe Lună până în 2030. În relatarea citată, Purdy susține că China nu ar urmări o demonstrație singulară, ci „activitate susținută”, și că își construiește capacitățile necesare pentru a derula aceste misiuni. „Acesta nu este un proiect științific pe patru sau cinci ani. Este vorba despre a obține capabilități cât mai curând.” Ce urmează Materialul nu indică o decizie finală de lansare, ci o etapă de evaluare și consultare a industriei privind fezabilitatea unei soluții rapide și cu risc redus. Dacă planul va fi confirmat, ar însemna trecerea de la discuții doctrinare la pași concreți de prezență militară în proximitatea Lunii, cu implicații directe pentru arhitectura viitoare de sateliți și pentru competiția strategică SUA–China în spațiu. [...]
