Știri
Știri din categoria Apărare
România accelerează programele antiaeriene și anti-dronă după incidentul din Galați, pe fondul unei vulnerabilități pe care președintele Nicușor Dan o descrie drept comună la nivel european, în condițiile în care războiul din Ucraina a schimbat rapid tehnologia folosită pe câmpul de luptă, potrivit Adevărul.
Vineri, 29 mai, Nicușor Dan a ajuns la Galați după ce, în cursul nopții, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din centrul orașului. În urma exploziei, o femeie și un copil de 14 ani au fost răniți și internați. Președintele a spus că „mama și copilul sunt foarte bine” și că starea lor „nu este deloc gravă”, urmând să mai rămână „o săptămână, două” în spital.
La blocul afectat, șeful statului a fost huiduit de localnici, care au strigat „Demisia, demisia”, notează publicația. Întrebat cine consideră vinovat pentru incident, Nicușor Dan a răspuns: „Pentru această situație este responsabilă Rusia”.
Președintele a susținut că investițiile în apărare din ultimii ani sunt „justificate” și a argumentat că lipsa unui sistem complet adaptat noilor amenințări nu este o problemă exclusiv românească, ci una europeană, din cauza ritmului în care s-au schimbat tehnologiile militare în războiul din Ucraina.
Nicușor Dan a descris și traiectoria care ar fi dus la incidentul din Galați, afirmând că a fost vorba despre „un grup de 43 de drone” venite „din partea estică”, care au traversat Ucraina la „20–30 de kilometri nord de Dunăre”, dinspre est spre vest. Potrivit declarațiilor sale, una dintre drone ar fi fost lovită „probabil deasupra orașului Reni”, iar modificarea traiectoriei ar fi dus-o spre Galați.
Tot el a spus că autoritățile „au reacționat bine” și că trebuie continuată îmbunătățirea echipamentelor militare.
Președintele a precizat că a fost în bloc împreună cu anchetatori ai Poliției Naționale – Investigații Criminale, care au început cercetările la fața locului, inclusiv recoltarea de probe pentru a stabili tipul de explozibil. Conform unor estimări preliminare menționate în articol, ar fi vorba despre aproximativ 30 de kilograme de material exploziv.
Șeful statului a declarat că există o hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) prin care s-au dispus ajutoare financiare pentru locuințele afectate. Până la repararea blocului, familia rănită ar urma să locuiască într-o casă pusă la dispoziție de primărie.
Nicușor Dan a fost însoțit de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, și de ministrul interimar de Interne, Cătălin Predoiu.
Incidentul a determinat convocarea unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) vineri, de la ora 11.00, după ce o dronă de tip „Gheran-2” a lovit blocul și a rănit două persoane. În urma acestui episod, Nicușor Dan a cerut expulzarea consulului general al Federației Ruse la Constanța și închiderea consulatului, precum și accelerarea programelor de apărare antiaeriană și antidronă, în cooperare cu partenerii NATO, Statele Unite și Ucraina, conform articolului.
Recomandate
România va închide Consulatul General al Rusiei de la Constanța , iar consulul general rus a fost declarat persona non-grata, a anunțat președintele Nicușor Dan după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, potrivit Biziday . Decizia reprezintă răspunsul oficial al autorităților române după incidentul în care o dronă rusească de tip Geran-2 a ajuns pe teritoriul României, în zona Galați. În declarația susținută la finalul reuniunii CSAT, șeful statului a afirmat că responsabilitatea Federației Ruse este „indubitabilă”. Totuși, acesta nu a precizat dacă evaluarea autorităților române indică faptul că drona a fost trimisă intenționat către teritoriul României sau dacă este vorba despre un incident produs în contextul războiului din Ucraina. Referindu-se la ancheta desfășurată de instituțiile statului, Nicușor Dan a explicat că autoritățile cunosc traseul aparatului de zbor fără pilot. Potrivit acestuia, este vorba despre o dronă Geran-2 lansată din Rusia, iar traseul acesteia prin Ucraina și până pe teritoriul României a fost identificat. Președintele a mulțumit partenerilor internaționali pentru solidaritatea manifestată și a prezentat măsurile aflate în desfășurare pentru consolidarea capacităților de apărare împotriva unor astfel de amenințări. Printre proiectele menționate se numără: dezvoltarea unor capabilități antiaeriene prin programul SAFE; parteneriatul româno-ucrainean privind producția comună de drone; mecanismul comun cu Statele Unite și Regatul Unit pentru accelerarea producției și testării de drone și sisteme anti-dronă; desfășurarea în România a unor echipamente furnizate prin acorduri bilaterale și prin NATO. În ceea ce privește reacția instituțiilor române la incident, șeful statului a declarat că în CSAT a fost analizată și componenta de apărare civilă. Potrivit informațiilor prezentate de Ministerul Afacerilor Interne, măsurile adoptate în zona potențial afectată au inclus suplimentarea efectivelor și alte acțiuni preventive. Președintele a susținut că reacția autorităților din timpul nopții a fost rapidă și că structurile responsabile sunt pregătite pentru gestionarea unor situații similare. Nicușor Dan a criticat totodată pozițiile unor lideri politici români care încearcă să minimizeze sau să justifice responsabilitatea Rusiei în acest caz, afirmând că incidentul oferă un nou criteriu după care opinia publică poate evalua orientarea pro-occidentală sau anti-occidentală a actorilor politici. [...]
Dronele Geran-2 pun presiune pe apărarea antiaeriană printr-un raport cost–efect favorabil atacatorului , iar incidentul de la Galați arată că riscul operațional nu mai este doar „la graniță”, ci poate ajunge direct în zone locuite, potrivit G4Media . Aparatele sunt descrise ca fiind zgomotoase, relativ lente și construite ieftin, fiind folosite aproape zilnic de Rusia pentru atacuri asupra infrastructurii și zonelor urbane din Ucraina. Publicația notează că „Geran-2” nu este un proiect rusesc original, ci redenumirea și adaptarea modelului iranian „Shahed-136”, exportat către Rusia. De ce contează: cost mic la lansare, cost mare la interceptare Un element central este asimetria de costuri. Estimările occidentale citate indică un preț de 20.000–70.000 de dolari (aprox. 92.000–322.000 lei ) pentru o dronă Shahed/Geran, în timp ce interceptarea cu sisteme antiaeriene moderne poate costa „de zeci sau chiar sute de ori mai mult”. În plus, Rusia folosește frecvent tactici de tip „roi” – lansarea simultană a zeci sau sute de drone – pentru a suprasolicita apărarea antiaeriană. Dronele sunt lansate de pe rampe multiple montate pe camioane, ceea ce permite atacuri în masă; chiar dacă multe sunt doborâte, unele reușesc să lovească infrastructură energetică, clădiri sau obiective militare. Ce este Geran-2 și ce poate face G4Media descrie Geran-2 ca „muniție rătăcitoare” (o armă care poate zbura autonom spre țintă și explodează la impact), fiind o combinație între dronă și rachetă de croazieră; este o armă de unică folosință, motiv pentru care este numită și „dronă kamikaze”, conform Army Recognition (citată de publicație). Caracteristici menționate în articol: configurație „delta wing” (corp triunghiular), cu elice în spate; 3,5 metri lungime, anvergură de circa 2,5 metri , greutate totală de 200 kg ; viteză estimată de aprox. 180–185 km/h ; autonomie între 1.000 și 2.500 km și timp de zbor de până la cinci ore , potrivit GlobalSecurity.org (citată de publicație); navigație prin GPS, GLONASS și sisteme inerțiale; unele versiuni noi ar include sisteme anti-bruiere și chiar modemuri 4G sau terminale de comunicații pentru ghidaj mai precis. Încărcătura explozivă este prezentată ca variind, în funcție de versiune, între 20 și 50 kg , iar unele variante rusești modernizate „ar putea” transporta focoase de până la 90 kg (formulare care indică o estimare, nu o confirmare). Producție și lanț de aprovizionare: de la livrări iraniene la fabricare locală Cooperarea militară Iran–Rusia s-a intensificat după invazia rusă în Ucraina din 2022, iar primele drone Shahed-136 ar fi fost livrate direct de Iran, după care Moscova le-a redenumit „Geran-2”, mai arată articolul. Ulterior, Rusia ar fi început producția locală, „în special” într-o fabrică din Alabuga (Tatarstan). Potrivit analizelor occidentale citate, Moscova produce acum mii de astfel de drone lunar și a modificat designul original; unele variante ar folosi componente chinezești, sisteme de navigație îmbunătățite și focoase mai puternice. Incidentul de la Galați: semnal operațional pentru România Publicația leagă explicațiile tehnice de incidentul în care o dronă de acest tip s-a prăbușit peste un bloc de apartamente din Galați, subliniind că prăbușirea pe teritoriul României arată cât de aproape a ajuns războiul din Ucraina de granițele NATO. În acest context, G4Media notează că, deși în ultimii ani au fost descoperite fragmente de drone rusești în apropierea Dunării, cazul din Galați este „printre cele mai grave”, deoarece a lovit direct o zonă locuită. [...]
NATO își reafirmă angajamentul de apărare pentru România după incidentul cu dronă de la Galați , într-un mesaj care ridică miza pe componenta de descurajare și pe adaptarea apărării aeriene la amenințarea dronelor. Potrivit G4Media , secretarul general al NATO, Mark Rutte , a discutat cu președintele Nicușor Dan după ce o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc din Galați. Rutte a transmis solidaritatea NATO cu România și a spus că alianța este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul aliaților”, în contextul incidentului soldat cu răniți. Mesajul NATO: descurajare și pregătire inclusiv împotriva dronelor În comunicatul redat de publicație, șeful NATO afirmă că alianța va continua să își crească nivelul de pregătire pentru a descuraja și a se apăra „împotriva oricărei amenințări, inclusiv din partea dronelor”. Totodată, Rutte califică drept „nesăbuit” comportamentul Rusiei și susține că acesta reprezintă „un pericol pentru noi toți”, indicând că efectele războiului „nu se opresc la graniță”. De ce contează: presiune pe apărarea aeriană și pe gestionarea riscului la frontieră Dincolo de dimensiunea politică, mesajul pune accent pe o problemă operațională: amenințarea dronelor, cu implicații directe pentru modul în care România și aliații își calibrează măsurile de supraveghere, alertare și apărare pe flancul estic. Rutte mai afirmă că NATO va continua să își întărească descurajarea și apărarea „acasă” și să sprijine Ucraina „în timp ce se apără împotriva agresiunii Rusiei”. [...]
SUA transmit că vor apăra „fiecare centimetru” din teritoriul NATO după incidentul cu drona căzută la Galați , într-un mesaj care ridică miza de descurajare și apărare pe flancul estic al Alianței, potrivit HotNews . Ambasadorul SUA la NATO, Matt Whitaker , a oferit prima reacție a guvernului american după incidentul de vineri dimineață din România, în care o dronă rusească a căzut peste un bloc de locuințe din Galați. În declarația sa, Whitaker a condamnat „incursiunea” pe teritoriul României și a transmis un mesaj explicit de apărare colectivă. „Suntem alături de România, aliatul nostru din NATO, și condamnăm această incursiune nesăbuită pe teritoriul său. Gândurile noastre se îndreaptă către răniții din Galați. Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO.” Mesajul de descurajare: incidentul e tratat ca problemă de securitate aliată Formularea „fiecare centimetru” este una dintre expresiile standard prin care NATO și SUA reafirmă aplicarea Articolului 5 (apărarea colectivă) și semnalează că incidentele care ating teritoriul unui stat membru sunt privite în cheia securității întregii Alianțe. În același registru, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat că a discutat cu președintele României, Nicușor Dan, și că l-a asigurat de „solidaritatea absolută” a NATO cu România, exprimând compasiune față de cei răniți. „NATO este pregătită să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat. Vom continua să ne consolidăm pregătirea pentru a descuraja și a ne apăra împotriva oricărei amenințări, inclusiv a celor provenite de la drone.” Reacții politice în SUA: apel la „descurajare” și limbaj dur la adresa Rusiei Separat, congresmanul republican Joe Wilson a avut o reacție dură pe platforma X, susținând că Rusia ar fi atacat România „beligerant și fără niciun motiv” și că „descurajarea” este singura modalitate de a opri Rusia. Wilson a afirmat, de asemenea, că acesta „nu este primul atac al Rusiei asupra unui stat NATO”. Contextul imediat al declarațiilor este incidentul de la Galați , relatat anterior de HotNews, în care o dronă rusească a lovit o clădire de locuințe și au existat persoane rănite. Pentru detalii despre incident, vezi și materialul HotNews despre cazul de la Galați . [...]
Deplasarea de urgență a președintelui și a ministrului Apărării la Galați mută incidentul cu drona în zona deciziilor operative de securitate , după ce o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe, provocând explozie, incendiu și evacuarea locatarilor, potrivit Euronews . Nicușor Dan și ministrul Apărării, Radu Miruță, pleacă vineri după-amiază spre Galați, iar vizita include opriri la spital și la imobilul lovit. Conform informațiilor citate de Euronews, președintele urmează să o viziteze pe femeia rănită și pe adolescentul de 14 ani afectat de explozie, apoi să ajungă la blocul lovit, unde ar urma să discute cu primarul municipiului. Deplasare cu elicopterul și opriri la spital și la blocul lovit Potrivit acelorași surse, cei doi oficiali se deplasează cu elicopterul și urmează să aterizeze în zona Turnului de Televiziune din Galați. Prima oprire este programată la Spitalul de Copii, unde sunt internați răniții, după care delegația se va deplasa la blocul lovit de dronă. Program oficial amânat și conferință anulată, pe fondul ședințelor de urgență Vizita are loc după ce autoritățile au convocat de urgență ședințe la nivelul instituțiilor responsabile de securitate și apărare, notează Euronews. În acest context, președintele a decis să amâne ceremonia programată vineri, la ora 17:00, la Palatul Cotroceni, în cadrul căreia urma să o decoreze pe Nadia Comăneci; evenimentul a fost reprogramat pentru sâmbătă. Totodată, conferința de presă pe care ministrul Apărării trebuia să o susțină la sediul MApN, de la ora 16:30, a fost anulată, fără explicații oficiale. De ce contează: presiune pentru întărirea apărării antiaeriene pe Dunăre și la frontiera de est Incidentul din Galați a amplificat tensiunile legate de securitatea la granița estică, în condițiile în care prăbușirea dronei a dus la explozie, incendiu și evacuarea locatarilor. Autoritățile române au calificat situația drept „extrem de gravă”, iar lideri politici au cerut întărirea urgentă a apărării antiaeriene în zona Dunării și a frontierei de est a României, potrivit Euronews. Separat, HotNews a relatat că președintele a ajuns la Galați cu elicopterul și că urmează să meargă la blocul lovit și să îi viziteze pe cei doi răniți spitalizați. Publicația mai notează, citând o declarație de presă a președintelui după ședința CSAT, că drona ar fi fost de tip Geran-2 și că România a anunțat măsuri diplomatice și planuri de întărire a apărării antiaeriene, însă aceste detalii nu apar în materialul Euronews citat mai sus. [...]
Incidentul cu drona prăbușită la Galați readuce în prim-plan problema reacției operative a statului la amenințări aeriene , după ce Cristian Tudor Popescu a criticat public poziția Ministerului Apărării și a pus în contrast mesajele politice cu explicațiile instituționale, potrivit HotNews . Gazetarul a reluat, într-o postare publicată vineri pe Facebook, o declarație a președintelui Nicușor Dan din decembrie 2025, când acesta spunea că aparatele de zbor străine care pun în pericol populația vor fi doborâte în România. În formularea citată de HotNews, președintele afirma: „Sper să nu mai avem drone în spațiul nostru aerian, dar dacă vom avea și dacă nu punem în pericol locuitorii și să facem mai mult rău, veți vedea drone doborâte în România”. Critica vizează „lipsa oportunităților” invocată de MApN În același mesaj, CTP își îndreaptă atenția către reacția Ministerului Apărării Naționale (MApN) după incidentul de la Galați, amintind că instituția a susținut că „nu a avut oportunități de doborâre a dronei”. Pe această linie, jurnalistul ironizează consecințele unei astfel de justificări, sugerând că ar fi „de așteptat” o scrisoare de protest către președintele Rusiei, în care să se ceară să nu mai fie trimise „drone fără oportunități”. Context politic invocat: înarmare și legea privind doborârea dronelor CTP îl menționează și pe Sorin Grindeanu, despre care spune că a reclamat la Curtea Constituțională contractul european de înarmare. Totodată, jurnalistul susține că, dacă George Simion ar ajunge premier, legea care permite doborârea dronelor străine ar fi abrogată rapid de AUR, POT și SOS. În final, CTP formulează o acuzație dură la adresa modului în care este gestionată apărarea, afirmând că alternativa „reală” ar fi fie incompetența, fie existența „unui ordin nescris” de a nu respinge dronele rusești, chiar cu riscul unor victime. Ce s-a întâmplat la Galați Autoritățile au anunțat că o dronă s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 02:00, pe un bloc din Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu într-un apartament de la etajul 10. Două persoane au fost rănite, potrivit informațiilor citate de HotNews, care trimite la un articol separat despre incident: „O dronă s-a prăbușit…” . [...]
