Știri
Știri din categoria Apărare
Rusia își mută apărarea antiaeriană pe acoperișurile Moscovei: imagini apărute pe rețelele sociale arată instalarea cu elicopterul a unui sistem Pantsir-SMD-E pe un bloc de 42 de etaje, într-o nouă etapă de întărire a apărării capitalei împotriva dronelor, potrivit HotNews.
Măsura vine pe fondul atacurilor cu drone ucrainene care au ajuns în Moscova, inclusiv un „atac de amploare” menționat pentru 17 mai. Publicația notează că Rusia a continuat, la rândul ei, atacurile cu drone asupra Ucrainei, inclusiv asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.
În România, HotNews amintește că, în noaptea de joi spre vineri, o dronă „de proveniență rusească”, conform MApN, a lovit un bloc din Galați, iar în urma exploziei de la impact două persoane au fost rănite. (Detaliile despre incident sunt prezentate într-un material separat al HotNews, legat în articolul-sursă.)
Sistemul instalat la Moscova este Pantsir-SMD-E, descris ca o versiune mai nouă a sistemului rusesc de apărare antiaeriană cu rază scurtă Pantsir, proiectată special pentru contracararea dronelor și a altor ținte aeriene de mici dimensiuni.
Potrivit informațiilor citate, sistemul folosește două tipuri de rachete:
The Kyiv Independent (care citează publicații ucrainene de specialitate) arată că Rusia a început să amplaseze sisteme Pantsir pe acoperișuri în Moscova încă din 2023, inclusiv deasupra sediului Ministerului rus al Apărării, după ce dronele ucrainene au reușit să ajungă în capitală.
În 2025, Rusia ar fi desfășurat peste 40 de sisteme suplimentare Pantsir-S1 în jurul Moscovei; potrivit estimărilor publicației ucrainene Militarnyi, numărul total de astfel de sisteme instalate ar depăși 100.
Recomandate
SUA transmit că vor apăra „fiecare centimetru” din teritoriul NATO după incidentul cu drona căzută la Galați , într-un mesaj care ridică miza de descurajare și apărare pe flancul estic al Alianței, potrivit HotNews . Ambasadorul SUA la NATO, Matt Whitaker , a oferit prima reacție a guvernului american după incidentul de vineri dimineață din România, în care o dronă rusească a căzut peste un bloc de locuințe din Galați. În declarația sa, Whitaker a condamnat „incursiunea” pe teritoriul României și a transmis un mesaj explicit de apărare colectivă. „Suntem alături de România, aliatul nostru din NATO, și condamnăm această incursiune nesăbuită pe teritoriul său. Gândurile noastre se îndreaptă către răniții din Galați. Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO.” Mesajul de descurajare: incidentul e tratat ca problemă de securitate aliată Formularea „fiecare centimetru” este una dintre expresiile standard prin care NATO și SUA reafirmă aplicarea Articolului 5 (apărarea colectivă) și semnalează că incidentele care ating teritoriul unui stat membru sunt privite în cheia securității întregii Alianțe. În același registru, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat că a discutat cu președintele României, Nicușor Dan, și că l-a asigurat de „solidaritatea absolută” a NATO cu România, exprimând compasiune față de cei răniți. „NATO este pregătită să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat. Vom continua să ne consolidăm pregătirea pentru a descuraja și a ne apăra împotriva oricărei amenințări, inclusiv a celor provenite de la drone.” Reacții politice în SUA: apel la „descurajare” și limbaj dur la adresa Rusiei Separat, congresmanul republican Joe Wilson a avut o reacție dură pe platforma X, susținând că Rusia ar fi atacat România „beligerant și fără niciun motiv” și că „descurajarea” este singura modalitate de a opri Rusia. Wilson a afirmat, de asemenea, că acesta „nu este primul atac al Rusiei asupra unui stat NATO”. Contextul imediat al declarațiilor este incidentul de la Galați , relatat anterior de HotNews, în care o dronă rusească a lovit o clădire de locuințe și au existat persoane rănite. Pentru detalii despre incident, vezi și materialul HotNews despre cazul de la Galați . [...]
Deplasarea de urgență a președintelui și a ministrului Apărării la Galați mută incidentul cu drona în zona deciziilor operative de securitate , după ce o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe, provocând explozie, incendiu și evacuarea locatarilor, potrivit Euronews . Nicușor Dan și ministrul Apărării, Radu Miruță, pleacă vineri după-amiază spre Galați, iar vizita include opriri la spital și la imobilul lovit. Conform informațiilor citate de Euronews, președintele urmează să o viziteze pe femeia rănită și pe adolescentul de 14 ani afectat de explozie, apoi să ajungă la blocul lovit, unde ar urma să discute cu primarul municipiului. Deplasare cu elicopterul și opriri la spital și la blocul lovit Potrivit acelorași surse, cei doi oficiali se deplasează cu elicopterul și urmează să aterizeze în zona Turnului de Televiziune din Galați. Prima oprire este programată la Spitalul de Copii, unde sunt internați răniții, după care delegația se va deplasa la blocul lovit de dronă. Program oficial amânat și conferință anulată, pe fondul ședințelor de urgență Vizita are loc după ce autoritățile au convocat de urgență ședințe la nivelul instituțiilor responsabile de securitate și apărare, notează Euronews. În acest context, președintele a decis să amâne ceremonia programată vineri, la ora 17:00, la Palatul Cotroceni, în cadrul căreia urma să o decoreze pe Nadia Comăneci; evenimentul a fost reprogramat pentru sâmbătă. Totodată, conferința de presă pe care ministrul Apărării trebuia să o susțină la sediul MApN, de la ora 16:30, a fost anulată, fără explicații oficiale. De ce contează: presiune pentru întărirea apărării antiaeriene pe Dunăre și la frontiera de est Incidentul din Galați a amplificat tensiunile legate de securitatea la granița estică, în condițiile în care prăbușirea dronei a dus la explozie, incendiu și evacuarea locatarilor. Autoritățile române au calificat situația drept „extrem de gravă”, iar lideri politici au cerut întărirea urgentă a apărării antiaeriene în zona Dunării și a frontierei de est a României, potrivit Euronews. Separat, HotNews a relatat că președintele a ajuns la Galați cu elicopterul și că urmează să meargă la blocul lovit și să îi viziteze pe cei doi răniți spitalizați. Publicația mai notează, citând o declarație de presă a președintelui după ședința CSAT, că drona ar fi fost de tip Geran-2 și că România a anunțat măsuri diplomatice și planuri de întărire a apărării antiaeriene, însă aceste detalii nu apar în materialul Euronews citat mai sus. [...]
Ministerul Apărării cere NATO accelerarea întăririi apărării antiaeriene în Dobrogea până la livrarea unor capabilități antidronă comandate recent, după incidentul în care o dronă a intrat pentru câteva minute în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit la Galați, potrivit Digi24 . Radu Miruță a spus că a discutat în dimineața de 29 mai cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , și i-a cerut implementarea în zona Dobrogei a măsurilor solicitate oficial „la nivel aliat”, ca soluție de tranziție până când vor fi livrate sistemele antidronă comandate de Ministerul Apărării. De ce nu a fost doborâtă drona: risc de pagube și escaladare Ministrul a explicat că România nu a intervenit direct pentru a doborî drona, invocând două tipuri de riscuri: posibile pagube pe teritoriul național și riscul de escaladare în contextul războiului din Ucraina. În relatarea sa, drona a fost în spațiul aerian românesc timp de patru minute, iar deși avioanele de vânătoare ar fi avut „autorizație de tragere”, nu s-a tras din considerente de siguranță. Ce spune MApN despre incident: identificare și monitorizare Miruță a confirmat natura aparatului care a intrat în spațiul aerian românesc: „Da, era o dronă Geran 2 . Da, a fost descoperită și urmărită pe radarul nou instalat în zona Galați, după incidentul de acum două săptămâni.” El a mai precizat că, după incidentul din noaptea precedentă, a informat imediat președintele României și partenerii din NATO și a invocat coordonarea cu aliații în gestionarea situației. Implicația operațională: deficit de sisteme la sol și livrări așteptate Ministrul a susținut că este nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol și a legat această nevoie de decizii care nu ar fi fost luate la începutul războiului din Ucraina. Totodată, a afirmat că în mandatul său înzestrarea a devenit prioritate și că România are „pentru prima oară” în SAFE opt sisteme de apărare antidronă. În final, Miruță a spus că România lucrează la măsuri suplimentare pentru securizarea frontierei estice și că o parte dintre acestea ar urma să fie anunțate „în următoarele ore”, fără alte detalii în acest stadiu. [...]
România va închide Consulatul General al Rusiei de la Constanța , iar consulul general rus a fost declarat persona non-grata, a anunțat președintele Nicușor Dan după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, potrivit Biziday . Decizia reprezintă răspunsul oficial al autorităților române după incidentul în care o dronă rusească de tip Geran-2 a ajuns pe teritoriul României, în zona Galați. În declarația susținută la finalul reuniunii CSAT, șeful statului a afirmat că responsabilitatea Federației Ruse este „indubitabilă”. Totuși, acesta nu a precizat dacă evaluarea autorităților române indică faptul că drona a fost trimisă intenționat către teritoriul României sau dacă este vorba despre un incident produs în contextul războiului din Ucraina. Referindu-se la ancheta desfășurată de instituțiile statului, Nicușor Dan a explicat că autoritățile cunosc traseul aparatului de zbor fără pilot. Potrivit acestuia, este vorba despre o dronă Geran-2 lansată din Rusia, iar traseul acesteia prin Ucraina și până pe teritoriul României a fost identificat. Președintele a mulțumit partenerilor internaționali pentru solidaritatea manifestată și a prezentat măsurile aflate în desfășurare pentru consolidarea capacităților de apărare împotriva unor astfel de amenințări. Printre proiectele menționate se numără: dezvoltarea unor capabilități antiaeriene prin programul SAFE; parteneriatul româno-ucrainean privind producția comună de drone; mecanismul comun cu Statele Unite și Regatul Unit pentru accelerarea producției și testării de drone și sisteme anti-dronă; desfășurarea în România a unor echipamente furnizate prin acorduri bilaterale și prin NATO. În ceea ce privește reacția instituțiilor române la incident, șeful statului a declarat că în CSAT a fost analizată și componenta de apărare civilă. Potrivit informațiilor prezentate de Ministerul Afacerilor Interne, măsurile adoptate în zona potențial afectată au inclus suplimentarea efectivelor și alte acțiuni preventive. Președintele a susținut că reacția autorităților din timpul nopții a fost rapidă și că structurile responsabile sunt pregătite pentru gestionarea unor situații similare. Nicușor Dan a criticat totodată pozițiile unor lideri politici români care încearcă să minimizeze sau să justifice responsabilitatea Rusiei în acest caz, afirmând că incidentul oferă un nou criteriu după care opinia publică poate evalua orientarea pro-occidentală sau anti-occidentală a actorilor politici. [...]
România cere măsuri aliate în Dobrogea până vin sistemele antidronă comandate , după incidentul în care o dronă a intrat pentru patru minute în spațiul aerian românesc, iar Armata nu a tras invocând riscul de pagube colaterale și de escaladare, potrivit G4Media . Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că a discutat în dimineața de 29 mai cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , despre „cât de important este” ca solicitarea României la nivel aliat să fie implementată în zona Dobrogei, „până când capabilitățile anti dronă de curând comandate de Ministerul Apărării vor fi livrate”. De ce nu s-a tras: fereastră scurtă și risc de pagube în Galați Într-o postare pe Facebook citată de publicație, Miruță afirmă că drona a fost identificată ca fiind „Geran 2” și că a fost „descoperită și urmărită” pe „radarul nou instalat în zona Galați”, după un incident anterior „de acum două săptămâni”. Ministrul mai susține că avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere, însă: „În cele 4 minute cât s-a aflat în spațiul aerian românesc nu s-a putut trage fără ca proiectilul să facă pagube mai mari în municipiul Galați ori astfel încât proiectilul să nu ajungă în afara României și să fie considerată o imixtiune în războiul din Ucraina.” Ce solicită MApN: mai multe sisteme de la sol și măsuri „în următoarele ore” Miruță afirmă că România are nevoie de „mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol” și susține că acestea nu există în număr suficient deoarece, de la începutul războiului din Ucraina, „cine a avut decizia asta nu a luat-o”. El mai spune că, în cele cinci luni de când este ministru, înzestrarea Armatei a devenit prioritatea sa „numărul 1” și că „pentru prima oară” România are „în SAFE 8 sisteme de apărare antidronă”. Potrivit aceleiași declarații, autoritățile lucrează la măsuri suplimentare pentru întărirea securității pe Flancul Estic, iar „o parte dintre aceste măsuri vor fi anunțate în următoarele ore”. Contextul incidentului G4Media reamintește că, în noaptea de joi spre vineri, „o dronă rusească a căzut pe un bloc din Galați, după care a explodat”. Publicația nu oferă în acest material detalii despre pagube sau victime. [...]
Incidentul din Galați ridică o problemă de apărare operațională și de responsabilitate , după ce o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, iar explicațiile privind imposibilitatea doborârii ei sunt contestate de specialiști, potrivit Euronews . Redactorul-șef al publicației Defense România, Tudor Curtifan, califică episodul drept „un eșec lamentabil al statului român” și spune că, deși există constrângeri tehnice reale pentru aviația de vânătoare, România ar fi trebuit să își adapteze din timp dispozitivul de apărare la riscul repetat al dronelor deviate spre teritoriul național, mai ales în zone vulnerabile precum Galați. De ce contează: nu mai e vorba doar de „fragmente căzute”, ci de un impact într-o zonă locuită Curtifan amintește că, în ultimii ani, au existat incidente repetate cu drone sau fragmente ajunse în România, inclusiv un caz recent în care o dronă cu explozibil a căzut într-o curte nelocuită, tot în județul Galați. În opinia sa, gravitatea noului incident face ca justificările invocate până acum să nu mai fie acceptabile, iar statul să fie obligat să explice ce s-a greșit și cine își asumă responsabilitatea. „Va trebui să avem câteva explicații. Eu nu sunt dispus să accept explicațiile pe care le-am văzut în ultimele săptămâni, e clar că e un eșec lamentabil și statul român a eșuat să-și respecte singurul angajament (...), protejarea propriei populației.” Limitările F-16 și de ce „avioanele nu sunt singura soluție” În material sunt prezentate și argumente tehnice care țin de utilizarea avioanelor F-16 împotriva dronelor în zone urbane. Euronews notează că F-16 nu poate zbura sub 400 km/h fără să își piardă portanța, iar angajarea unei drone deasupra unui oraș ar crește riscul de daune colaterale; este menționat și faptul că muniția tunului Gatling de la bord poate produce efecte devastatoare. În același timp, Curtifan susține că apărarea nu ar trebui redusă la opțiunea avioanelor de luptă și indică alternative care există deja în dotare sau ca tip de capabilitate: sisteme la sol care pot angaja astfel de ținte; sisteme de bruiaj electronic (război electronic); sisteme Gepard; poziționare strategică în „zonele cele mai vulnerabile”, chiar dacă nu poate fi acoperită toată granița. El leagă situația și de „anii de subfinanțare cronică a armatei” și spune că România ar fi putut învăța mai mult din experiența Ucrainei, inclusiv din expertiza pe care partea ucraineană ar fi oferit-o „de foarte mult timp” privind gestionarea amenințării dronelor. Ce a comunicat MApN și ce se știe despre incident Ministerul Apărării Naționale a transmis că drona a fost detectată de radar în jurul orei 01:52 și a fost pierdută de radare la 01:54, iar România a anunțat NATO. Potrivit informațiilor prezentate, drona care a lovit blocul din Galați este rusească, de tip Geran 2 . Impactul a provocat un incendiu, stins rapid, iar două persoane aflate la etajul 10 au fost rănite ușor. [...]
