Știri
Știri din categoria Apărare

Lipsa interceptoarelor Patriot lasă Kievul expus rachetelor balistice, iar episodul pune presiune directă pe capacitatea NATO și a industriei de apărare de a susține un consum ridicat de muniție avansată, potrivit TWZ.
În noaptea atacului, Ucraina nu a reușit să doboare niciuna dintre rachetele balistice Iskander și nici rachetele hipersonice Zircon lansate de Rusia, iar loviturile au vizat în principal Kievul. Președintele Volodîmîr Zelenski și oficiali ai forțelor aeriene au pus situația pe seama unui deficit major de interceptoare Patriot. Autoritățile ucrainene au raportat cel puțin 20 de morți și numeroși răniți.
Atacul a venit cu o zi înaintea summitului NATO, unde Zelenski este așteptat să ceară aliaților mai multe muniții antirachetă. În paralel, Ucraina încearcă să-și dezvolte propria capacitate de producție de interceptoare, pentru a reduce dependența de donații.
Forțele Aeriene ucrainene au transmis că toate cele 23 de rachete Iskander și cele șase Zircon lansate peste noapte au trecut de apărare. Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene, Iurii Ihnat, a rezumat problema astfel: pentru a doborî rachete balistice „ai nevoie de ceva cu care să le dobori”, adăugând că există suficiente sisteme Patriot, dar este necesară o aprovizionare constantă cu rachete interceptoare.
În același timp, apărarea antiaeriană a avut rezultate semnificativ mai bune împotriva altor tipuri de ținte: Ucraina a anunțat că a doborât 326 din 351 de drone, 31 din 33 de rachete de croazieră Kh-101 și toate cele șase rachete Kalibr din atacul respectiv.
Ihnat a recunoscut că deficitul de interceptoare Patriot nu este doar o problemă a Ucrainei, ci una globală. TWZ notează că cererea a crescut puternic pe fondul consumului SUA în conflicte recente din Orientul Mijlociu, al utilizării susținute în Ucraina și al angajamentelor față de aproape 20 de alte state.
Publicația citează o analiză legată de stocurile americane de armament avansat, care indică o producție curentă a interceptoarelor PAC-3 MSE de aproximativ 650 pe an, cu jumătate din livrări către SUA și restul către aliați și parteneri. În ianuarie, Lockheed ar fi semnat un contract cu Pentagonul pentru creșterea producției anuale la 2.000.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat la Ankara că SUA livrează activ interceptoare Patriot către Ucraina pentru a-și îndeplini angajamentele, dar a subliniat că există o limită a cantității de interceptoare aflate pe teritoriul NATO.
Zelenski a susținut că unele angajamente de livrare nu sunt respectate, inclusiv cazuri în care Ucraina ar fi transferat deja fonduri pentru muniții (menționând NASAMS și altele). El a indicat explicit Norvegia, afirmând că exista un acord pentru plata a 200 de rachete, dar că nu ar fi sosit niciuna.
Pe partea de sprijin european, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a anunțat că Germania va aloca 200 milioane dolari (aprox. 920 milioane lei) pentru achiziția de muniții de apărare aeriană în cadrul mecanismului PURL și că va participa la inițiativa JUMPSTART, axată pe procurarea de interceptoare pentru Patriot. TWZ notează că o donație de 200 milioane dolari ar cumpăra aproximativ 40–50 de interceptoare Patriot PAC-3 MSE.
Publicația mai arată că prețul și timpii de livrare determină armata SUA să preseze industria să dezvolte un nou interceptor Patriot cu un cost țintă de circa 1 milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei) pe unitate.
Pe termen scurt, miza este dacă summitul NATO va produce decizii care să crească fluxul de muniție antirachetă către Ucraina, într-un context în care stocurile sunt limitate și cererea este în creștere. Pe termen mediu, TWZ indică faptul că Ucraina încearcă să dezvolte o alternativă internă, inclusiv prin proiecte ale companiei ucrainene Fire Point pentru un interceptor propriu, însă integrarea completă într-o rețea funcțională de apărare antirachetă rămâne o etapă critică și, din informațiile disponibile, încă nefinalizată.
Recomandate

Germania alocă 300 de milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei) pentru un nou pachet de armament american destinat Ucrainei , într-un efort comun cu Norvegia de a finanța inclusiv rachete interceptoare Patriot, pe fondul penuriei de apărare antiaeriană a Kievului, potrivit Digi24 . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a anunțat la Bruxelles că Berlinul va contribui cu 300 de milioane de dolari (272 de milioane de euro) la achiziția unei noi tranșe de armament american, cu accent pe apărarea antiaeriană și, în special, pe rachetele pentru sistemele Patriot . „Rusia își intensifică atacurile aeriene pentru că nu reușește să avanseze pe câmpul de luptă”, a declarat ministrul Boris Pistorius, în cadrul unei reuniuni a Uniunii Europene desfășurate la Bruxelles. De ce contează: finanțarea europeană suplinește livrările directe ale SUA Contextul operațional descris în material este că Ucraina se confruntă cu o „penurie gravă” de sisteme și muniții pentru apărare antiaeriană, în timp ce Rusia își intensifică atacurile asupra orașelor și infrastructurii. În acest cadru, Patriot rămâne, potrivit informațiilor citate, singurul sistem capabil să doboare rachete balistice rusești, motiv pentru care Kievul a cerut în mod repetat mai multe astfel de sisteme. În același timp, sub administrația președintelui Donald Trump, Statele Unite au încetat să mai furnizeze direct armament Ucrainei, dar permit altor țări să cumpere arme americane pentru Kiev. Această schimbare mută o parte mai mare din efortul financiar către aliații europeni. Ce urmează: discuții la NATO despre sprijinul pentru Ucraina Anunțul privind noul sprijin militar vine înaintea unei reuniuni a aliaților Ucrainei, programată la sediul NATO din Bruxelles. Potrivit NATO, aliații Washingtonului au cheltuit până acum peste 10 miliarde de dolari (aprox. 46 miliarde lei) pentru achiziționarea de armament american destinat Ucrainei, pe măsură ce războiul continuă, iar presiunea asupra apărării antiaeriene ucrainene crește. [...]

Ucraina a folosit o rețea de drone-releu pentru a menține controlul armelor la distanță în timpul loviturilor asupra Podului Crimeei , ocolind limitările impuse accesului la Starshield (versiunea militară a Starlink), potrivit Kyiv Post . Soluția – descrisă de militari drept „modemuri zburătoare” – a avut un rol operațional direct: a păstrat legătura video în timp real dintre operatori și dronele/misiile de atac, în pofida bruiajului și a apărării antiaeriene ruse. Sistemul s-a bazat pe „zeci” de drone care funcționau ca relee de comunicații, au spus specialiști din cadrul Centrului 7 Separat al Forțelor Sistemelor Fără Pilot ale Ucrainei, citați de Financial Times. Dacă unele erau doborâte sau bruiate, altele preluau conexiunea, menținând continuitatea controlului și a transmisiunii video. De ce a contat ocolirea Starshield Un consilier pe tehnologie al președintelui Volodîmîr Zelenski, Serhii Beskrestnov, a sugerat după atac că accesul Ucrainei la Starshield ar fi fost restricționat cu puțin timp înaintea operațiunii. Într-o postare pe Facebook, el a afirmat că, „dintr-o coincidență ciudată”, limitarea a apărut chiar înainte de lovituri, iar specialiștii ruși ar încerca acum să înțeleagă cum a fost menținută o conexiune stabilă în Crimeea, unde Rusia folosește echipamente puternice de blocare a comunicațiilor. Beskrestnov a adăugat: „Să rămână acesta micul nostru secret.” Un militar ucrainean citat de Financial Times a spus că Starshield ar fi fost limitat la viteze de conexiune de 161 km/h pentru mai mult de o săptămână, în timp ce operațiunea ar fi avut nevoie de funcționarea comunicațiilor la viteze mai mari, motiv pentru care forțele ucrainene au ales să nu se bazeze pe sistemul prin satelit. Ce s-a întâmplat la Podul Crimeei Operațiunea s-a desfășurat în două valuri, în nopțile de 16 și 17 noiembrie. Loviturile au doborât arcul rutier de 227 de metri al podului, în timp ce arcul feroviar vecin a rămas în picioare, iar traficul feroviar a fost reluat după o suspendare temporară. Imagini cu o cameră montată pe o rachetă ucraineană Flamingo, surprinzând apropierea de secțiunea centrală a podului, s-au răspândit rapid online după atac. Context: o tehnologie adaptată din tacticile Rusiei Materialul notează și o ironie tehnologică: Rusia ar fi fost prima care a folosit drone-releu, iar Ucraina ar fi adoptat această abordare în 2023. Potrivit lui Beskrestnov, multe dintre aceste drone au fost ulterior echipate cu modemuri furnizate Rusiei de China, iar Ucraina ar fi învățat abia în această vară cum să le blocheze semnalele. Pentru Ucraina, episodul indică o direcție operațională: redundanță și autonomie în comunicațiile de luptă, astfel încât misiunile să nu depindă de o singură infrastructură – mai ales în zone saturate de război electronic. [...]

Secretarul general al NATO, Mark Rutte , cere aliaților să accelereze livrările de armament către Ucraina până la finalul lui 2026 , avertizând că Rusia ar putea intensifica atacurile în timpul iernii, iar sprijinul militar este esențial pentru a întări poziția Kievului la masa negocierilor de pace, potrivit Kyiv Post . Rutte a făcut declarațiile pe 17 noiembrie, la Bruxelles, la reuniunea „ Ukraine Defense Contact Group ” (formatul de coordonare a sprijinului militar pentru Ucraina), în contextul intensificării bombardamentelor rusești asupra orașelor ucrainene și a infrastructurii critice înainte de sezonul rece. În mesajul său către aliați, șeful NATO a susținut că obiectivul principal al președintelui rus Vladimir Putin este „să câștige în Ucraina” și „să slăbească Europa” prin insecuritate și divizare, dar a insistat că Moscova nu își va atinge țintele și nu va reuși să rupă sprijinul occidental pentru Kiev. Ce tip de sprijin cere NATO și de ce contează operațional Rutte a indicat două priorități pentru Ucraina: apărare antiaeriană , pe fondul atacurilor asupra orașelor și infrastructurii; producția de drone , ca element-cheie pentru capacitatea de luptă. În același context, el a menționat „NATO’s Prioritized Ukraine Requirements List (PURL)”, un mecanism care, potrivit articolului, le permite aliaților să achiziționeze armament american pentru Ucraina. Miza: poziția Ucrainei în negocierile de pace Rutte a argumentat că, deși „nimeni nu își dorește pacea mai mult decât Ucraina”, asistența militară rămâne decisivă pentru obținerea păcii și pentru consolidarea poziției Kievului în eventuale negocieri. În logica prezentată, capacitatea Ucrainei de a rezista peste iarnă și de a-și proteja infrastructura critică devine un factor direct în raportul de forțe care ar influența discuțiile de pace. Articolul nu oferă detalii despre volume, calendare de livrare sau angajamente financiare concrete, dar pune accent pe urgența unor noi angajamente „înainte de sfârșitul lui 2026”, pe fondul riscului de escaladare a atacurilor rusești în lunile de iarnă. [...]

NATO își recalibrează antrenamentul forțelor speciale pentru a opera cu mai puțină tehnologie detectabilă , după lecțiile din Ucraina despre cum echipamentele electronice pot deveni o vulnerabilitate într-un câmp de luptă saturat de drone și senzori, potrivit Digi24 . Miza operațională este reducerea dependenței de sisteme care emit semnale sau pot fi localizate, fără a renunța complet la avantajele tehnologiei. Programul de instruire menționat, „ Deep Strike ”, este descris ca un test de supraviețuire și executare a misiunilor în condiții în care aproape orice mișcare poate fi observată și transformată rapid într-o țintă. Conform publicației, Polonia este prima țară aliată care a participat la acest tip de exercițiu, construit pe baza experienței din conflictul Rusia–Ucraina. Ce se schimbă, concret, în pregătirea trupelor de elită În exercițiile „Deep Strike”, militarii sunt pregătiți să îndeplinească misiuni fără a se baza pe „pachetul” de echipamente sofisticate care, în mod tradițional, le-a oferit superioritate. Logica este că dispozitivele electronice pot trăda poziția utilizatorilor, iar proliferarea camerelor termice și a mijloacelor de vedere nocturnă face tot mai dificilă deplasarea neobservată. În cazul forțelor speciale poloneze, scenariul a presupus infiltrarea în teritoriu controlat de adversar și atacarea unei ținte, inclusiv cu drone. Pentru a ajunge la obiectiv, militarii au traversat zeci de kilometri, timp de mai multe zile, prin păduri și terenuri agricole, în timp ce erau urmăriți de o forță adversă simulată care a folosit drone cu camere termice, câini de căutare și parașutiști ai armatei americane. Potrivit NATO, militarii polonezi au reușit să evite forțele care îi urmăreau, să pătrundă dincolo de liniile inamice și să lovească obiectivul stabilit. În acest cadru, ei au folosit echipament mai ușor și au fost înarmați cu puști de asalt cu țeavă scurtă, pentru mobilitate și discreție. De ce devine tehnologia un risc pe front Materialul arată că, deși timp de decenii forțele speciale occidentale au mizat pe echipamente electronice avansate (vedere pe timp de noapte, comunicații, supraveghere), războiul din Ucraina a scos în evidență reversul: semnale detectabile și un mediu în care ambele tabere pot avea capabilități similare, reducând avantajul operațiunilor nocturne. În plus, sistemele moderne de apărare antiaeriană limitează apropierea avioanelor și elicopterelor de linia frontului, ceea ce afectează și modul în care trupele speciale pot fi transportate rapid sau sprijinite din aer. „Zonele morții” și efectul asupra tacticilor NATO O altă lecție preluată din Ucraina este apariția unor zone extinse de-a lungul frontului în care deplasarea militarilor și vehiculelor a devenit extrem de periculoasă, descrise de soldați ucraineni și oficiali militari drept „zone ale morții”. În aceste sectoare, dronele pot observa aproape orice mișcare și pot transmite rapid coordonate pentru lovituri precise, iar în unele cazuri zonele se întind pe mai mulți kilometri de o parte și de alta a liniei frontului. În acest context, comandanții NATO își reanalizează pregătirea operațiunilor speciale: accentul se mută către metode clasice de infiltrare, camuflaj și deplasare discretă, cu obiectivul declarat de a reduce dependența de echipamente detectabile sau ușor de neutralizat, nu de a elimina tehnologia din dotare. Cine a dezvoltat programul și ce urmează Potrivit articolului, exercițiul „Deep Strike” a fost dezvoltat de Comandamentul pentru Operațiuni Speciale al Statelor Unite în Europa (SOCEUR) și a fost testat inițial în două exerciții experimentale cu militari ai Grupului 10 al Forțelor Speciale ale Armatei SUA, înainte de a fi deschis aliaților. După participarea Poloniei, NATO spune că și alte unități de forțe speciale din statele membre și-au exprimat interesul, iar edițiile viitoare vor fi adaptate pe baza informațiilor și experiențelor care vin de pe frontul ucrainean. Schimbarea nu se limitează la trupele speciale: articolul notează că armatele NATO au început, în ultimii ani, să integreze lecțiile războiului din Ucraina și în exercițiile terestre, aeriene și navale, pe fondul impactului utilizării masive a dronelor asupra tacticilor tradiționale. [...]

Rusia își alimentează lunar arsenalul cu zeci de rachete nord-coreene , pe fondul unei cooperări militare tot mai strânse cu Phenianul, iar Kievul avertizează că această dinamică ridică miza de securitate pentru Europa și Asia, potrivit Adevărul . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Moscova primește „zeci de rachete balistice în fiecare lună” din Coreea de Nord și, în paralel, își extinde capacitățile interne de producție de armament. Declarațiile vin după o informare a serviciului de informații militare al Ucrainei (HUR) privind planurile Rusiei de a crește producția de rachete balistice și de croazieră, informație preluată de Kyiv Post . „Din păcate, Rusia primește și tot mai multe rachete balistice din Coreea de Nord, zeci de rachete în fiecare lună.” Implicația operațională: cerere de capabilități de lovire suplimentare În acest context, Zelenski a cerut aliaților europeni „capabilități suplimentare de atac”, inclusiv arme care să poată lovi lansatoarele de rachete rusești, pentru a contracara un arsenal pe care îl descrie ca fiind în expansiune. „Amploarea producției pe care o planifică nu este destinată păcii.” Cooperarea Moscova–Phenian: muniție, trupe și posibilă întâlnire Putin–Kim Avertismentul liderului ucrainean apare în timp ce Kremlinul a transmis că nu exclude o întâlnire între Vladimir Putin și Kim Jong Un, dacă liderul nord-coreean participă la summitul APEC organizat în această săptămână în China. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a condiționat scenariul de prezența lui Kim la summit. Rusia și Coreea de Nord au semnat în 2024 un tratat de parteneriat strategic care include o clauză de apărare reciprocă, iar, potrivit informațiilor militare ucrainene, Phenianul ar asigura între 25% și 40% din muniția de artilerie folosită de armata rusă. De ce contează: riscuri de securitate și dincolo de Europa Zelenski a susținut că regimul nord-coreean profită de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei pentru a-și perfecționa armamentul, ceea ce ar genera riscuri de securitate nu doar pentru Europa, ci și pentru statele asiatice. În acest sens, el a avertizat că experiența acumulată de armata nord-coreeană în Ucraina și dezvoltarea programelor de rachete ar putea deveni, în viitor, o amenințare și pentru Japonia și Coreea de Sud. [...]

Avertismentul Londrei indică un risc de escaladare prin „eroare de calcul” între Rusia și NATO , pe fondul unor incidente atribuite Moscovei în Europa, inclusiv în proximitatea exercițiilor militare din Polonia, potrivit Adevărul . Șeful serviciilor britanice de informații din domeniul apărării, general-locotenentul Matthew Jones, a spus că nu vede Rusia urmărind activ un război cu NATO, dar că „comportamentul” acesteia devine tot mai „nesăbuit”, ceea ce crește probabilitatea unui incident cu consecințe grave. Jones a legat această dinamică de presiunea asupra lui Vladimir Putin și de o „abordare mai fermă și mai agresivă” față de Occident, care ar putea duce la o „eroare de calcul semnificativă”. În evaluarea sa, există „prea multe exemple recente” în care o mică schimbare de context ar fi putut produce efecte „extrem de grave”. „Pot spune, cu un anumit grad de certitudine, că Rusia nu urmăreşte în mod activ un război cu NATO. Totuşi, cea mai mare teamă a mea este riscul unei erori de calcul semnificative.” Ce incidente invocă Londra și de ce contează Șeful informațiilor britanice din apărare a enumerat un tipar de acțiuni atribuite Rusiei, inclusiv: atacul cu agent neurotoxic Noviciok de la Salisbury (2018), în cazul fostului spion Serghei Skripal și al fiicei sale, incident asociat și cu moartea unei femei britanice, Dawn Sturgess; un atac cu drone la aeroportul din Leipzig; scufundarea unor nave comerciale în apele României; un atac incendiar asupra unei afaceri ucrainene din Londra; un incident în care un avion de supraveghere britanic ar fi fost aproape doborât deasupra Mării Negre. Din perspectiva de securitate, miza este că astfel de episoade, chiar dacă nu sunt prezentate ca pași către un conflict deschis, pot declanșa reacții în lanț între state și alianțe militare, mai ales când au loc în apropierea unor zone sensibile sau a unor operațiuni militare. Incidentul din Polonia: testarea reacției NATO, potrivit ISW Pe acest fundal, Jones a făcut declarațiile în contextul incidentelor recente din Polonia și al acuzațiilor privind o tentativă de asasinat în Danemarca, conform materialului. Separat, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) susține că Kremlinul ar fi încălcat intenționat spațiul aerian polonez pentru a testa reacția NATO și a descuraja sprijinul occidental pentru Ucraina, potrivit analizei publicate de ISW . În incidentul descris, o rachetă de croazieră rusească și alte două obiecte aeriene au pătruns vineri dimineață în spațiul aerian al Poloniei, în apropierea unei zone unde mii de militari europeni participă la exerciții pentru o eventuală misiune în Ucraina. Varșovia a acuzat Moscova de o provocare deliberată și a cerut sprijin suplimentar din partea NATO, după ce avioanele de luptă ale Alianței au fost ridicate ca răspuns. În același context, premierul britanic Andy Burnham a numit incidentul „complet inacceptabil”, iar președintele Consiliului European, António Costa, și-a exprimat solidaritatea cu Polonia. Poziția oficială a Regatului Unit Jones a insistat că Regatul Unit nu caută „un conflict sau o confruntare” cu Rusia, dar că își va apăra „cu fermitate” securitatea națională și pe cea a aliaților atunci când sunt amenințate—o formulare care sugerează că Londra tratează riscul principal nu ca intenție declarată de război, ci ca posibilitatea unei escaladări neintenționate pornite din incidente repetate. [...]