Știri
Știri din categoria Apărare
Lipsa interceptoarelor Patriot lasă Kievul expus rachetelor balistice, iar episodul pune presiune directă pe capacitatea NATO și a industriei de apărare de a susține un consum ridicat de muniție avansată, potrivit TWZ.
În noaptea atacului, Ucraina nu a reușit să doboare niciuna dintre rachetele balistice Iskander și nici rachetele hipersonice Zircon lansate de Rusia, iar loviturile au vizat în principal Kievul. Președintele Volodîmîr Zelenski și oficiali ai forțelor aeriene au pus situația pe seama unui deficit major de interceptoare Patriot. Autoritățile ucrainene au raportat cel puțin 20 de morți și numeroși răniți.
Atacul a venit cu o zi înaintea summitului NATO, unde Zelenski este așteptat să ceară aliaților mai multe muniții antirachetă. În paralel, Ucraina încearcă să-și dezvolte propria capacitate de producție de interceptoare, pentru a reduce dependența de donații.
Forțele Aeriene ucrainene au transmis că toate cele 23 de rachete Iskander și cele șase Zircon lansate peste noapte au trecut de apărare. Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene, Iurii Ihnat, a rezumat problema astfel: pentru a doborî rachete balistice „ai nevoie de ceva cu care să le dobori”, adăugând că există suficiente sisteme Patriot, dar este necesară o aprovizionare constantă cu rachete interceptoare.
În același timp, apărarea antiaeriană a avut rezultate semnificativ mai bune împotriva altor tipuri de ținte: Ucraina a anunțat că a doborât 326 din 351 de drone, 31 din 33 de rachete de croazieră Kh-101 și toate cele șase rachete Kalibr din atacul respectiv.
Ihnat a recunoscut că deficitul de interceptoare Patriot nu este doar o problemă a Ucrainei, ci una globală. TWZ notează că cererea a crescut puternic pe fondul consumului SUA în conflicte recente din Orientul Mijlociu, al utilizării susținute în Ucraina și al angajamentelor față de aproape 20 de alte state.
Publicația citează o analiză legată de stocurile americane de armament avansat, care indică o producție curentă a interceptoarelor PAC-3 MSE de aproximativ 650 pe an, cu jumătate din livrări către SUA și restul către aliați și parteneri. În ianuarie, Lockheed ar fi semnat un contract cu Pentagonul pentru creșterea producției anuale la 2.000.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat la Ankara că SUA livrează activ interceptoare Patriot către Ucraina pentru a-și îndeplini angajamentele, dar a subliniat că există o limită a cantității de interceptoare aflate pe teritoriul NATO.
Zelenski a susținut că unele angajamente de livrare nu sunt respectate, inclusiv cazuri în care Ucraina ar fi transferat deja fonduri pentru muniții (menționând NASAMS și altele). El a indicat explicit Norvegia, afirmând că exista un acord pentru plata a 200 de rachete, dar că nu ar fi sosit niciuna.
Pe partea de sprijin european, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a anunțat că Germania va aloca 200 milioane dolari (aprox. 920 milioane lei) pentru achiziția de muniții de apărare aeriană în cadrul mecanismului PURL și că va participa la inițiativa JUMPSTART, axată pe procurarea de interceptoare pentru Patriot. TWZ notează că o donație de 200 milioane dolari ar cumpăra aproximativ 40–50 de interceptoare Patriot PAC-3 MSE.
Publicația mai arată că prețul și timpii de livrare determină armata SUA să preseze industria să dezvolte un nou interceptor Patriot cu un cost țintă de circa 1 milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei) pe unitate.
Pe termen scurt, miza este dacă summitul NATO va produce decizii care să crească fluxul de muniție antirachetă către Ucraina, într-un context în care stocurile sunt limitate și cererea este în creștere. Pe termen mediu, TWZ indică faptul că Ucraina încearcă să dezvolte o alternativă internă, inclusiv prin proiecte ale companiei ucrainene Fire Point pentru un interceptor propriu, însă integrarea completă într-o rețea funcțională de apărare antirachetă rămâne o etapă critică și, din informațiile disponibile, încă nefinalizată.
Recomandate
Ucraina pune pe agenda Germaniei o urgență operațională, muniția pentru Patriot , după ce Volodimir Zelenski a discutat telefonic cu cancelarul Friedrich Merz despre întărirea apărării aeriene, potrivit Agerpres . Convorbirea are loc la două zile după un atac masiv rusesc cu rachete asupra Kievului, soldat cu 30 de morți. Zelenski a transmis că „rachetele pentru sistemele Patriot sunt în prezent principala prioritate”, iar discuția cu Merz s-a concentrat pe modalități de a procura mai multă muniție pentru aceste sisteme de apărare aeriană. De ce contează: Patriot rămâne „gâtul de sticlă” al apărării antiaeriene În evaluarea prezentată în material, apărarea aeriană a Ucrainei are o rată relativ ridicată de interceptare a dronelor și a rachetelor de croazieră, dar este „în mare parte neputincioasă” în fața rachetelor balistice. În acest context, Patriot – sistem fabricat în SUA – este descris drept cea mai eficientă soluție, însă Ucraina ar avea doar câteva astfel de sisteme. Un element suplimentar de presiune operațională este că furnizarea de muniție pentru Patriot ar fi devenit mai dificilă după războiul SUA împotriva Iranului, notează dpa, agenția citată de Agerpres. Ce rol își asumă Berlinul Germania a transferat deja unități Patriot către Kiev și asistă Ucraina în procurarea de rachete pentru acestea. Partea germană a comunicat succint despre convorbire, precizând că Zelenski l-a informat pe Merz asupra consecințelor loviturilor aeriene de joi. Potrivit unui purtător de cuvânt, Zelenski i-a mulțumit cancelarului pentru sprijin, în special pe componenta de apărare aeriană, iar Merz a reafirmat că Ucraina se poate baza pe sprijinul Germaniei. Context politic: Zelenski respinge afirmațiile Moscovei În aceeași convorbire, Zelenski a respins afirmația președintelui rus Vladimir Putin potrivit căreia trupele ruse ar fi cucerit complet orașul ucrainean Kostiantînivka, din estul țării. Liderul ucrainean a susținut, totodată, că Putin ar încerca să „înșele lumea” și pe președintele american Donald Trump, în ajunul celebrării a 250 de ani de la obținerea independenței SUA. [...]
Summitul NATO de la Ankara mută presiunea de pe „cât cheltuim” pe „ce livrăm”, iar credibilitatea Alianței depinde de capacitatea Europei de a transforma rapid bugete mai mari în putere militară , într-un context în care administrația Trump cere rezultate și sugerează un rol american mai redus în securitatea continentului, potrivit Digi24 . Reuniunea, care începe marți în Turcia, vine după angajamentul luat anul trecut la Haga ca aliații să aloce 5% din PIB pentru apărare până în 2035 (3,5% pentru nevoi esențiale de apărare și 1,5% pentru nevoi mai largi de securitate). Miza din acest an este însă implementarea: achiziții, capacitate industrială, sprijin pentru Ucraina și arhitectura politică a ceea ce administrația Trump numește „NATO 3.0”, conform analizei citate de Digi24 din CNBC. De la angajamente la execuție: blocajele care pot întârzia reînarmarea Un punct central este dacă „avântul” bugetar european se va vedea efectiv în producție și livrări de armament, nu doar în linii bugetare mai mari. Ulrike Franke (Consiliul European pentru Relații Externe) avertizează că există bani, dar problema este capacitatea de a-i cheltui eficient și de a produce. În text sunt enumerate limitări structurale ale industriei europene de apărare: fragmentarea producției și a programelor naționale; lanțuri de aprovizionare constrânse; birocrație; deficit de forță de muncă; subinvestiții acumulate în timp. Achizițiile comune ar putea reduce costurile și crește interoperabilitatea (capacitatea armatelor de a opera împreună), dar guvernele rămân motivate să păstreze contracte, locuri de muncă și venituri fiscale în interiorul granițelor, ceea ce încetinește cooperarea, arată analiza. „Transferul sarcinilor” și riscul lipsei unui plan B fără SUA O altă întrebare majoră este dacă NATO poate menține angajamentul SUA în timp ce Europa preia mai multe responsabilități. Max Bergmann (CSIS) notează că Alianța a fost construită timp de 77 de ani în jurul puterii americane, iar o reducere a implicării Washingtonului – chiar fără retragere completă – ar forța Europa să-și reorganizeze apărarea fără SUA în rol central. În același timp, analiza indică faptul că s-a discutat puțin despre un „plan B” dacă Statele Unite nu mai vor să rămână profund implicate. Pentru europeni, o problemă practică este lipsa de claritate privind eventuale retrageri de forțe, resurse sau capabilități și nevoia unui calendar, dificil de obținut într-un climat politic descris ca imprevizibil. Ucraina: de la beneficiar de ajutor la sursă de inovație militară Ucraina este așteptată să fie un subiect central la Ankara, cu accent pe sprijinul militar pe termen lung, industria de apărare a Kievului și lecțiile operaționale după mai bine de patru ani de război pe scară largă. Analiza menționează intensificarea atacurilor ucrainene cu drone și rachete cu rază lungă pe teritoriul Rusiei, vizând infrastructură energetică, militară și logistică , ca semn al dezvoltării unor capabilități proprii. Franke susține că NATO ar trebui să privească Ucraina și ca furnizor de inovație, în special în domeniul dronelor, al combaterii dronelor și al utilizării datelor de pe câmpul de luptă. Turcia, gazdă și beneficiar potențial al noilor bugete europene Găzduirea summitului adaugă o dimensiune politică și economică: Turcia ar urmări să-și promoveze propriile priorități de securitate și industria de apărare, inclusiv accesul la achizițiile generate de creșterea cheltuielilor militare europene. Bergmann sugerează că Ankara se teme să nu fie exclusă pe măsură ce UE direcționează o parte din cheltuieli către producători europeni, în condițiile în care Turcia este în NATO, dar nu și în UE. În ansamblu, summitul este descris ca un test de credibilitate: dacă Europa nu poate converti rapid banii în capabilități, iar NATO nu poate gestiona tranziția către o implicare americană mai redusă fără fracturi politice, presiunea asupra arhitecturii de securitate europene va crește. [...]
NATO pregătește contracte de „câteva zeci de miliarde de dolari” pentru achiziții militare , într-un semnal că țintele mai ambițioase de cheltuieli se traduc în comenzi concrete pentru industria de apărare, potrivit Agerpres . Anunțul a fost făcut de secretarul general al NATO, Mark Rutte , la Ankara, în ajunul summitului Alianței care începe marți. Rutte a spus că noile contracte, estimate la „câteva zeci de miliarde de dolari”, ar urma să permită dotarea cu „echipamente esențiale” pentru descurajare și apărare. În termeni simpli, este vorba despre achiziții care cresc capacitatea militară a NATO și care, implicit, pot accelera producția și livrările în lanțurile industriale de apărare. Cheltuieli mai mari, presiune pentru planuri credibile până în 2035 Șeful NATO a indicat că aliații europeni și Canada și-au ridicat deja cheltuielile totale de apărare la circa 4% din PIB. El a mai afirmat că, anul trecut, aceștia au cheltuit cu aproape 20% mai mult pentru „apărarea propriu-zisă” față de anul anterior. Pentru 2025 și 2026 cumulat, Rutte a avansat cifra de 258 de miliarde de dolari (aprox. 1.186 miliarde de lei) în „investiții suplimentare”, adăugând că „tendința continuă”. La summitul de anul trecut de la Haga, statele NATO au convenit ca până în 2035 cheltuielile de apărare să ajungă la 5% din PIB, împărțite astfel: 3,5% din PIB pentru investiții în apărarea propriu-zisă; 1,5% din PIB pentru cheltuieli conexe apărării. Rutte a spus că la Ankara se așteaptă ca țările să prezinte „planuri clare, concrete și credibile” pentru atingerea țintei de 5%. Context: presiunea SUA și agenda Ucraina În declarațiile citate de Agerpres , Rutte a amintit criticile repetate ale președintelui american Donald Trump privind nivelul insuficient al investițiilor europene în apărare și amenințările legate de o posibilă retragere a SUA din Alianță dacă unele state nu își asumă mai mult din povara securității. În paralel, secretarul general a insistat că NATO trebuie să se asigure că Ucraina primește sprijinul necesar pentru a se apăra de Rusia, făcând apel ca aliații „să își asume deplin responsabilitățile” în acest sens. Mesaj către NATO și dinspre China Rutte a mai afirmat că testul cu rachetă efectuat luni de China de pe un submarin cu propulsie nucleară în Pacific „trimite un mesaj către NATO” și a invocat sprijinul Chinei pentru Moscova, pe care l-a descris drept „furnizor esențial” în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Summitul NATO de la Ankara începe marți, iar anunțurile privind contractele sunt așteptate să fie parte a pachetului de măsuri legate de consolidarea capacităților de apărare ale Alianței. [...]
Summitul NATO de la Ankara ar putea redesena rolul SUA în apărarea Europei , iar o eventuală „plecare” a trupelor americane de pe continent este puțin probabilă, susține fostul președinte Traian Băsescu , potrivit news.ro . În opinia sa, miza centrală a reuniunii este stabilirea „cât și cum” se vor implica Statele Unite în cadrul Alianței, inclusiv în situații de criză. Băsescu a declarat la Digi 24 că summitul este „cel mai important” de la înființarea NATO, chiar dacă au existat și alte reuniuni relevante, precum cele de extindere. El a indicat că discuțiile vor urmări, între altele, dimensiunea și regulile intervenției SUA în cadrul organizației. Ce teme ar urma să fie pe agenda summitului Fostul președinte a enumerat câteva dosare care ar urma să fie abordate la Ankara: Ucraina și flancul estic , inclusiv susținerea financiară pentru Kiev; Băsescu spune că se prefigurează aprobarea unui sprijin de 70 de miliarde din partea NATO în acest an și încă 70 de miliarde anul viitor; respectarea condițiilor de finanțare a apărării , menționând ținta de 5% , din care 3,5% pentru armată și 1,5% pentru investiții în infrastructură militară și cercetare; dimensiunea prezenței trupelor americane în Europa . De ce nu vede realistă retragerea trupelor americane din Europa Băsescu afirmă că retragerea militarilor americani din Europa „nu este fezabilă”, argumentând că securitatea SUA depinde de prezența armatei americane pe continent. În schimb, el anticipează mai degrabă o redimensionare și o repoziționare a forțelor, pe fondul așteptării ca Europa să-și crească în anii următori capacitatea de apărare și reacție. În această logică, accentul s-ar putea muta treptat de la capacitatea americană către capacitatea europeană de apărare , fără ca SUA să iasă din ecuația de securitate a Europei. [...]
Ucraina vrea să mute apărarea aeriană „în larg” cu o linie de drone interceptoare pentru protejarea Odessei , într-o încercare de a reduce presiunea atacurilor rusești asupra principalului port de la Marea Neagră, potrivit Kyiv Post . Planul, prezentat de președintele Volodîmîr Zelenski la Odesa, mizează pe lansarea dronelor interceptoare de pe mai multe platforme navale, inclusiv de pe drone de suprafață, pentru a crea o „linie” de protecție deasupra mării. Ce schimbă planul: apărare aeriană proiectată dinspre mare Zelenski a spus, într-o întâlnire cu absolvenți și cadeți ai Institutului Forțelor Navale, că industria de apărare din Ucraina produce deja „sute de mii” de drone interceptoare, dar că provocarea este modul de utilizare în mediul maritim. „Cunoștințele de care avem nevoie sunt să avem o linie de apărare pe mare și să desfășurăm acolo drone interceptoare de pe diverse platforme, astfel încât să avem o linie care protejează Odesa în aer”, a declarat Zelenski. „Lansarea interceptoarelor de pe drone navale prezintă noi provocări tehnice.” Unghiul operațional este explicit: războiul a mutat accentul de la nave mari la sisteme fără echipaj, iar Ucraina încearcă să transforme acest avantaj într-o arhitectură de apărare care să intercepteze amenințările înainte să ajungă la oraș și infrastructura portuară. Capacitatea actuală invocată: operațiuni cu 100–200 de drone navale Președintele ucrainean a afirmat că armata are capacitatea operațională de a desfășura între 100 și 200 de drone navale într-o singură operațiune și că astfel de sisteme au fost folosite inclusiv împotriva elicopterelor inamice. În cadrul vizitei în regiunea Odesa, Zelenski a avut și o ședință cu comanda Marinei ucrainene pe tema securității maritime, cu accent pe contramăsuri la atacurile rusești cu rachete și cu muniții de tip „ Shahed ” (drone kamikaze de concepție iraniană, folosite pe scară largă de Rusia). Context tehnologic: „Sea Trident”, dronă subacvatică cu rază lungă Inițiativa „liniei” de interceptare vine pe fondul prezentării recente a „Sea Trident”, un vehicul subacvatic autonom (AUV – dronă subacvatică ce poate executa misiuni fără control permanent) dezvoltat de compania ucraineană Global Mark și expus la Eurosatory, la Paris. Specificațiile prezentate în material includ: lungime: 10 metri; sarcină utilă: până la 1.000 kg; rază maximă: 3.218 km; viteză maximă: 10 noduri (aprox. 18,5 km/h); adâncime maximă de scufundare: până la 60 metri. Potrivit producătorului, platforma ar putea fi folosită pentru lovituri, logistică și livrare de încărcături, precum și pentru neutralizarea vehiculelor subacvatice ostile. De ce contează: protecția Odessei și a coridorului maritim depinde tot mai mult de drone Pentru Odesa, miza este direct operațională: dacă Ucraina reușește să împingă interceptarea amenințărilor „în larg”, poate reduce riscul asupra portului și asupra infrastructurii critice conectate la exporturi și aprovizionare. Materialul nu oferă un calendar de implementare și nici detalii despre tipurile de interceptoare sau despre integrarea lor cu apărarea antiaeriană existentă, dar indică direcția: o apărare stratificată în care dronele navale devin platforme de lansare pentru interceptare aeriană deasupra mării. [...]
România va cere investiții suplimentare pentru protejarea Flancului estic , mizând pe summitul NATO de la Ankara ca moment de reafirmare a angajamentelor de apărare colectivă, potrivit Știrile Pro TV . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , a legat această poziție de riscurile generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv de efectele resimțite în proximitatea graniței României. În acest context, ea a indicat că discuțiile din format aliat au fost constante de la începutul conflictului, atât pe componenta de securitate, cât și pe nevoia de pregătire mai bună în NATO pentru întărirea capacității comune de descurajare (capacitatea de a preveni un atac prin credibilitatea răspunsului). „Este foarte important acest Summit de la Ankara pentru a reafirma articolul 5 şi angajamentul comun pentru securitatea colectivă.” De ce contează: presiune pentru resurse suplimentare pe linia estică Țoiu a susținut că statele aflate la granița războiului au „o nevoie suplimentară” de investiții pentru protejarea Flancului estic. Mesajul vine pe fondul discuțiilor din regiune despre o posibilă perioadă mai dificilă în lunile următoare, după ce premierul Poloniei, Donald Tusk, a spus că ar fi primit informații de la aliați în acest sens; ministrul român a încadrat însă subiectul în evaluările și consultările aliate deja existente. Ce urmează să fie discutat la Ankara Potrivit ministrului interimar, tema investițiilor și a pregătirii aliate va fi abordată în mai multe formate de lucru la summit: reuniunea miniștrilor de externe; o întâlnire de lucru dedicată, împreună cu Ucraina; reuniunea miniștrilor apărării; întâlnirea liderilor. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre nivelul sau forma acestor investiții, rămâne de urmărit dacă discuțiile de la Ankara se vor concretiza în angajamente operaționale sau financiare specifice pentru întărirea Flancului estic. [...]
