Știri
Știri din categoria Apărare

NATO pregătește contracte de „câteva zeci de miliarde de dolari” pentru achiziții militare, într-un semnal că țintele mai ambițioase de cheltuieli se traduc în comenzi concrete pentru industria de apărare, potrivit Agerpres. Anunțul a fost făcut de secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Ankara, în ajunul summitului Alianței care începe marți.
Rutte a spus că noile contracte, estimate la „câteva zeci de miliarde de dolari”, ar urma să permită dotarea cu „echipamente esențiale” pentru descurajare și apărare. În termeni simpli, este vorba despre achiziții care cresc capacitatea militară a NATO și care, implicit, pot accelera producția și livrările în lanțurile industriale de apărare.
Șeful NATO a indicat că aliații europeni și Canada și-au ridicat deja cheltuielile totale de apărare la circa 4% din PIB. El a mai afirmat că, anul trecut, aceștia au cheltuit cu aproape 20% mai mult pentru „apărarea propriu-zisă” față de anul anterior.
Pentru 2025 și 2026 cumulat, Rutte a avansat cifra de 258 de miliarde de dolari (aprox. 1.186 miliarde de lei) în „investiții suplimentare”, adăugând că „tendința continuă”.
La summitul de anul trecut de la Haga, statele NATO au convenit ca până în 2035 cheltuielile de apărare să ajungă la 5% din PIB, împărțite astfel:
Rutte a spus că la Ankara se așteaptă ca țările să prezinte „planuri clare, concrete și credibile” pentru atingerea țintei de 5%.
În declarațiile citate de Agerpres, Rutte a amintit criticile repetate ale președintelui american Donald Trump privind nivelul insuficient al investițiilor europene în apărare și amenințările legate de o posibilă retragere a SUA din Alianță dacă unele state nu își asumă mai mult din povara securității.
În paralel, secretarul general a insistat că NATO trebuie să se asigure că Ucraina primește sprijinul necesar pentru a se apăra de Rusia, făcând apel ca aliații „să își asume deplin responsabilitățile” în acest sens.
Rutte a mai afirmat că testul cu rachetă efectuat luni de China de pe un submarin cu propulsie nucleară în Pacific „trimite un mesaj către NATO” și a invocat sprijinul Chinei pentru Moscova, pe care l-a descris drept „furnizor esențial” în războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Summitul NATO de la Ankara începe marți, iar anunțurile privind contractele sunt așteptate să fie parte a pachetului de măsuri legate de consolidarea capacităților de apărare ale Alianței.
Recomandate

Summitul NATO de la Ankara ar putea redesena rolul SUA în apărarea Europei , iar o eventuală „plecare” a trupelor americane de pe continent este puțin probabilă, susține fostul președinte Traian Băsescu , potrivit news.ro . În opinia sa, miza centrală a reuniunii este stabilirea „cât și cum” se vor implica Statele Unite în cadrul Alianței, inclusiv în situații de criză. Băsescu a declarat la Digi 24 că summitul este „cel mai important” de la înființarea NATO, chiar dacă au existat și alte reuniuni relevante, precum cele de extindere. El a indicat că discuțiile vor urmări, între altele, dimensiunea și regulile intervenției SUA în cadrul organizației. Ce teme ar urma să fie pe agenda summitului Fostul președinte a enumerat câteva dosare care ar urma să fie abordate la Ankara: Ucraina și flancul estic , inclusiv susținerea financiară pentru Kiev; Băsescu spune că se prefigurează aprobarea unui sprijin de 70 de miliarde din partea NATO în acest an și încă 70 de miliarde anul viitor; respectarea condițiilor de finanțare a apărării , menționând ținta de 5% , din care 3,5% pentru armată și 1,5% pentru investiții în infrastructură militară și cercetare; dimensiunea prezenței trupelor americane în Europa . De ce nu vede realistă retragerea trupelor americane din Europa Băsescu afirmă că retragerea militarilor americani din Europa „nu este fezabilă”, argumentând că securitatea SUA depinde de prezența armatei americane pe continent. În schimb, el anticipează mai degrabă o redimensionare și o repoziționare a forțelor, pe fondul așteptării ca Europa să-și crească în anii următori capacitatea de apărare și reacție. În această logică, accentul s-ar putea muta treptat de la capacitatea americană către capacitatea europeană de apărare , fără ca SUA să iasă din ecuația de securitate a Europei. [...]

Summitul NATO de la Ankara riscă să fie dominat de condiționări politice din partea SUA, nu de bani , după ce Donald Trump a transmis că nu mai caută doar creșteri de bugete, ci „loialitate” din partea aliaților, potrivit news.ro . Pentru Mark Rutte , secretarul general al NATO, miza devine menținerea coeziunii alianței într-un moment în care Europa se teme de Rusia, iar Washingtonul transmite semnale amestecate despre angajamentul militar în Europa. În analiza citată, Associated Press arată că Rutte și-a petrecut o parte importantă din mandat încercând să țină SUA în alianță, inclusiv printr-o abordare personalizată față de Trump. Dacă până recent disputa principală era legată de nivelul cheltuielilor de apărare, anul trecut aliații s-au angajat să investească la fel de mult ca SUA raportat la PIB, iar discuția s-a mutat spre capacitatea de a transforma banii în capabilități militare. De la „împărțirea sarcinilor” la „loialitate” Rutte a încercat să reducă tensiunile după o întâlnire la Casa Albă, prezentând un grafic intitulat „The Trump Trillion”, care indică cheltuieli de 1,2 trilioane de dolari ale aliaților europeni și Canadei din 2017 încoace. Trump a rămas însă nemulțumit, invocând refuzul unor aliați de a se alătura războiului împotriva Iranului, declanșat împreună cu Israel fără consultarea prealabilă a partenerilor. „Nu avem nevoie de banii lor - nu avem nevoie de nimic. Vreau doar loialitate.” În același context, Trump a sugerat că ar fi putut să nu participe la summit dacă acesta nu ar fi fost găzduit de președintele turc Recep Tayyip Erdogan, un lider pe care îl apreciază. Riscul operațional: semnale despre reducerea sprijinului militar american Dincolo de retorică, analiza notează că Pentagonul i-a surprins luna trecută pe aliați anunțând că va reduce numărul de soldați, nave de război, avioane și drone pe care le-ar pune la dispoziție dacă un aliat ar fi atacat. În paralel, Trump a transmis mesaje contradictorii despre posibilitatea reducerii sau majorării efectivelor americane din Europa. Pentru NATO, problema este structurală: alianța „nu poate funcționa” fără cel mai mare aliat al său, iar Europa este împinsă să se pregătească pentru scenarii în care trebuie să se descurce mai mult pe cont propriu, în timp ce Rusia rămâne amenințarea principală. Ce se joacă la Ankara Summitul are rolul de a demonstra angajamentul de securitate colectivă din articolul 5 („toți pentru unul, unul pentru toți”), invocat o singură dată, după atacurile din 11 septembrie. Rutte încearcă să argumenteze că majorarea cheltuielilor europene permite SUA să-și mute atenția către China, în timp ce europenii gestionează războiul din Ucraina. În acest cadru, cererea de „loialitate” ridică o dificultate practică: nu poate fi cuantificată ușor în angajamente bugetare sau grafice și riscă să transforme summitul într-o negociere politică despre aliniere, nu despre planificare militară și capabilități. [...]

Suedia își accelerează „apărarea totală” pe insula Gotland , mizând pe combinația dintre remilitarizare și reziliență civilă, într-un context în care autoritățile văd insula drept un punct-cheie pentru controlul Mării Baltice, potrivit Adevărul . Gotland, o insulă suedeză din Marea Baltică, este descrisă ca având o importanță strategică majoră: „cine controlează Gotland, controlează Marea Baltică”, iar în planurile de apărare ale Suediei pentru 2025–2030 un atac surpriză asupra insulei (aerian sau maritim) este inclus între cele șapte scenarii critice care cer planificare prioritară. Remilitarizare rapidă, după un deceniu de retragere Articolul descrie revenirea accelerată a prezenței militare pe insulă, după ce în 2005 Suedia a desființat ultimul regiment din Gotland și a lăsat apărarea în sarcina unui batalion redus al Gărzii Naționale. În perioada de vârf a Războiului Rece, insula găzduia patru regimente și putea mobiliza până la 25.000 de soldați. Un exemplu al acestui efort este cazul unei tinere de 19 ani, aflată în serviciul militar obligatoriu, care participă la exerciții la o bază din Gotland și urmează să plece în prima misiune oficială la Stockholm, pentru paza familiei regale. Ea este prezentată ca parte a „sutelor de recruți” trimiși la baza de lângă orașul fortificat Visby. „Marea NATO” și presiunea pe echipamente în Europa Gotland este poziționată la aproximativ 275 de kilometri de Kaliningrad, exclava rusă puternic militarizată dintre Lituania și Polonia. În acest context, colonelul Andreas Gustafsson , comandantul forțelor armate suedeze din Gotland, leagă direct controlul insulei de securitatea regională și de NATO: „Dacă poți controla insula Gotland, poți controla întreaga Mare Baltică. Prin urmare, trebuie să menținem controlul aici – pentru Suedia, dar și pentru NATO.” După aderarea Suediei la NATO, insula a devenit un teren constant pentru exerciții militare comune. Totuși, extinderea capabilităților este încetinită de lipsa de echipamente la nivel european, pe fondul cererii ridicate, în special pentru sisteme de artilerie, ceea ce prelungește timpii de livrare, potrivit aceluiași comandant. Componenta civilă: autosuficiență și pregătire pentru crize Pe lângă dimensiunea militară, autoritățile pun accent pe „apărarea totală” – un model care include pregătirea civilă pentru scenarii de criză, inspirată din lecțiile războiului din Ucraina. Mikael Frisell, directorul general al Agenției Suedeze pentru Apărare Civilă și Reziliență (MSB), argumentează că izolarea geografică poate face insula vulnerabilă, inclusiv prin riscul de a fi blocată în caz de conflict, motiv pentru care se urmărește transformarea Gotland într-o zonă cât mai autosuficientă. Serviciile de urgență sunt instruite pentru: gestionarea unui număr mare de victime; neutralizarea muniției neexplodate; căutare și salvare în clădiri dărâmate. La nivel comunitar, inițiative precum Stark socken („Comunitatea Puternică”) implică locuitorii din mediul rural în cartografierea surselor de apă, verificarea stocurilor de alimente și a generatoarelor și organizarea unor centre comunitare unde oamenii se pot adăposti, găti și primi informații în caz de criză. În același timp, articolul notează că, deși un atac convențional pe termen scurt este considerat puțin probabil, riscurile de spionaj și sabotaj rămân ridicate, iar oficialii suedezi avertizează că un eventual acord de încetare a focului în Ucraina ar putea permite Rusiei să își redirecționeze rapid forțele către Finlanda și statele baltice. Modelul de „apărare totală” din Gotland este prezentat ca reper pentru reziliența în fața amenințărilor hibride și ar fi atras atenția altor state NATO, inclusiv a Marii Britanii. [...]

NATO a făcut pentru prima dată poliție aeriană de pe un portavion european , după ce două avioane britanice F-35 au decolat de pe HMS Prince of Wales pentru a escorta un avion rusesc de patrulare maritimă care s-a apropiat de grupul de luptă aflat sub comanda Alianței, relatează HotNews , citând BBC. Incidentul a avut loc joi în Marea Norvegiei, dar a fost făcut public luni. Potrivit Ministerului britanic al Apărării, avionul rus Tu-142 „Bear-F” a zburat la altitudine joasă și „la o distanță inutil de mică” de portavion, iar în zonă „se crede” că a aruncat în apă 10 sonobuoy-uri – dispozitive care folosesc sonar pentru detectarea submarinelor. Forțele britanice au încercat să contacteze aeronava pe frecvențele internaționale, însă aceasta nu a răspuns. În aceste condiții, cele două F-35 au fost lansate de pe portavion pentru a escorta avionul rus departe de grupul de luptă. Oficialii britanici au descris activitatea Rusiei în Marea Norvegiei drept „periculoasă și neprofesionistă”. Ce înseamnă „premiera” pentru operațiunile NATO Evenimentul este prezentat ca o premieră deoarece ar fi prima dată când NATO desfășoară operațiuni de poliție aeriană de pe un portavion european, un detaliu cu relevanță operațională: extinde practic modul în care Alianța poate reacționa rapid în zone maritime sensibile, fără a depinde exclusiv de baze terestre. Contextul: grupul de luptă și mesajul de descurajare Grupul de luptă condus de HMS Prince of Wales este dislocat în largul Islandei și are la bord 1.500 de militari. Din componență fac parte portavionul, distrugătorul HMS Duncan (tip 45), avioane F-35, elicoptere Merlin și Wildcat, cu sprijin logistic de la nava-cisternă RFA Tidespring. Secretarul britanic al Apărării, Dan Jarvis, a declarat pentru Channel 4 News că amenințarea Rusiei există „în toate domeniile” – de la sub apă până la spațiul cibernetic – și a susținut că astfel de desfășurări îmbunătățesc descurajarea și apărarea în cadrul NATO. Presiune pe bugetele de apărare În același context, guvernul britanic a publicat recent planul privind investițiile în apărare, iar premierul în exercițiu Keir Starmer a anunțat o creștere de 15 miliarde de lire sterline (aprox. 88 miliarde lei) a cheltuielilor militare, parțial finanțată prin reducerea bugetelor altor ministere. Nivelul investițiilor este contestat de opoziție și de voci din armată, care îl consideră insuficient raportat la riscurile atribuite Rusiei. NATO a estimat, totodată, că Rusia ar putea fi pregătită să recurgă la forța militară până în 2030, ceea ce pune aceste episoade de „testare” a apărării într-un cadru mai larg de planificare și reacție operațională. [...]

Drone relativ ieftine au generat pagube economice semnificative în Europa, blocând temporar aeroporturi și expunând o vulnerabilitate a apărării aeriene la joasă altitudine , potrivit unei analize citate de Focus . Un raport al International Institute for Strategic Studies (IISS) leagă o serie de incidente din 2025 de o operațiune atribuită cu probabilitate ridicată Kremlinului, cu efecte operaționale și economice disproporționate față de costul echipamentelor. Cost mic, efect mare: trafic aerian oprit și costuri indirecte Raportul IISS susține că dronele nu au produs pagube directe, însă au provocat „daune economice considerabile” prin plasarea zborurilor în proximitatea unor aeroporturi mari, unde traficul civil a fost oprit temporar. Sunt menționate, între altele, aeroporturi din Bruxelles, Copenhaga, München, Oslo și Vilnius. Potrivit estimărilor experților citați în raport, fiecare dronă ar fi costat între 80.000 și 120.000 de euro (aprox. 400.000–600.000 lei), ceea ce indică un raport cost–impact favorabil pentru autorii acțiunilor, dacă scopul a fost perturbarea și testarea reacțiilor. Incidentul Volkel: o bază sensibilă și o reacție întârziată Unul dintre episoadele centrale descrise în raport a avut loc pe 21 noiembrie 2025, când zece drone ar fi survolat la joasă altitudine baza militară Volkel din Olanda și ar fi dispărut fără a fi oprite. Baza este considerată deosebit de sensibilă deoarece, potrivit raportului, acolo sunt stocate bombe nucleare americane B61-12. Între orele 19:00 și 21:00, dronele ar fi intrat în spațiul aerian olandez; ar fi fost aparate cu aripă fixă, cu anvergura între trei și șase metri. Militarii de la sol le-ar fi văzut cu ochiul liber și ar fi tras cu arme ușoare, iar tehnici de bruiaj (perturbare electronică) ar fi fost folosite, fără rezultat. Pe 7 decembrie a urmat un nou incident deasupra aceleiași baze: Ministerul Apărării ar fi ridicat două avioane F-35, însă drona ar fi dispărut înainte ca aeronavele să poată interveni. Vulnerabilitate operațională: „gaură” de radar la altitudine mică Concluzia raportului, citată de Focus, este dură: episodul este descris drept „un eșec strategic al apărării aeriene aliate”. Problema-cheie ar fi detectarea la joasă altitudine: dronele ar fi zburat atât de jos încât radarele clasice occidentale de apărare aeriană nu le-ar fi surprins, iar bruiajul nu ar fi funcționat. Autorii consideră că zborurile au urmărit să testeze reacția NATO: timpii de răspuns, posibilitatea doborârii, procedurile din lanțul de comandă și punctele slabe ale supravegherii radar. Dimensiunea europeană: 144 de incidente, inclusiv în Germania Raportul IISS documentează 144 de incidente în 13 țări europene (cu posibilitatea unor alarme false, potrivit autorilor). În Germania ar fi fost înregistrate 58 de cazuri, în Belgia 25, iar în Danemarca 16. În Germania, dronele ar fi apărut, între altele, deasupra bazei aeriene americane Ramstein, a unor instalații ale BASF și a unui terminal de gaze naturale lichefiate (LNG) din zona Hamburg. Cine ar fi în spate și ce spun autoritățile olandeze Raportul indică drept probabilă o operațiune amplă coordonată de Kremlin. În plus, autorii susțin că incidentele s-ar fi oprit abia după ce autorități și marine europene au intensificat controalele asupra unor nave suspecte ale „flotei din umbră” rusești din Marea Nordului, pe care le consideră posibile platforme mobile de lansare și comunicații (vapoare de marfă sau petroliere). Ministerul Apărării din Olanda nu a comentat raportul, iar un purtător de cuvânt a invocat, potrivit Het Parool, motive operaționale și de securitate pentru a nu face declarații despre origine, motive sau posibili participanți. [...]

România și Ucraina pregătesc un protocol de alertare și prevenție pentru drone scăpate de sub control , după incidentul din Portul Constanța, potrivit HotNews . Miza este una operațională: reducerea riscului ca drone maritime sau aeriene implicate în război să ajungă în apele teritoriale românești și să producă pagube sau blocaje în infrastructură critică. Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a spus la TVR Info că discuțiile vizează evitarea unor situații precum explozia unei drone în Portul Constanța. Ea a precizat că dialogul a fost început de Ministerul Apărării, încă din momentul în care a fost sesizată prezența dronei în port, iar în zilele următoare s-a lucrat la măsuri care „să scadă riscurile pe cât posibil”. Ce ar urma să includă protocolul Din declarațiile Oanei Țoiu, elementele discutate cu partea ucraineană includ: un mecanism de alertare reciprocă privind riscurile posibile, în special atunci când Ucraina identifică faptul că a pierdut legătura sau controlul asupra unor drone; programarea autodetonării (opțiunea de explozie pre-programată) astfel încât aceasta să nu se producă în apele teritoriale românești , dacă există risc de securitate; schimb de informații „la timp” și mecanisme comune pentru prevenirea incidentelor de acest tip, plus „pașii următori” pentru implementare. Contextul: incidentul din Portul Constanța Discuțiile au fost accelerate după explozia unei drone maritime în Portul Constanța , eveniment relatat anterior de HotNews în materialul despre incidentul din port . În acest moment, din informațiile prezentate, protocolul este în faza de discuție, iar detalii precum calendarul, forma juridică și modul concret de aplicare nu sunt precizate. [...]