Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina a reușit o interceptare „mare–aer” care poate extinde apărarea antidrone a orașelor de coastă, după ce a doborât o dronă de atac Shahed folosind o dronă interceptoare lansată de pe o platformă navală fără echipaj, potrivit Kyiv Post.
Intercepția a fost realizată de divizia de drone navale a Brigăzii 412 „Nemesis”, care operează în zona maritimă. Forțele ucrainene ale sistemelor fără pilot (Unmanned Systems Forces – USF) au publicat imagini ale operațiunii pe Facebook și au descris reușita drept un „nou nivel de integrare” între capabilitățile navale și aeriene fără echipaj.
Oficiali militari citați de publicație susțin că folosirea unor „transportoare” de suprafață pentru a lansa interceptori extinde semnificativ capacitatea Ucrainei de a contracara amenințările aeriene și adaugă un strat suplimentar de apărare pentru orașele de coastă. În termeni operaționali, miza este creșterea flexibilității: marea devine un spațiu de desfășurare pentru mijloace antiaeriene fără pilot, complicând rutele de zbor ale dronelor rusești.
Reușita vine pe fondul unei campanii intensificate a USF de degradare a activelor și infrastructurii militare ruse, notează Kyiv Post. Cu câteva zile înainte, pe 15 aprilie, unități aflate sub comanda lui Robert „Madyar” Brovdi ar fi lovit 16 ținte rusești „de mare valoare”, inclusiv sisteme de rachete Iskander în Crimeea ocupată, mijloace de apărare antiaeriană precum Pantsir-S1 și Buk-M1, precum și depozite de muniții și de petrol.
Separat, pe 18 aprilie, Brovdi a afirmat că loviturile sistematice asupra infrastructurii petroliere ruse – inclusiv rafinării din Tuapse și terminale din Ust-Luga – ar costa Rusia aproximativ 100 de milioane de dolari pe zi (aprox. 460 de milioane de lei) și ar fi redus livrările de petrol cu circa 880.000 de barili pe zi, generând blocaje logistice pentru armata rusă. Publicația nu indică o verificare independentă a acestor estimări.
Kyiv Post prezintă interceptarea drept un semnal al modului în care USF intenționează să-și apere spațiul aerian: prin combinarea lansărilor de pe mare cu interceptori aerieni, Ucraina își diversifică opțiunile de apărare antidrone și își crește capacitatea de reacție în proximitatea litoralului.
Recomandate
Ucraina își extinde capacitatea de lovire la distanță cu drone-bombardier reutilizabile construite din avioane civile, potrivit TechRadar . Imagini oficiale arată cel puțin zece aparate modificate, fiecare capabil să transporte o bombă aeriană OFAB-100-120 de aproximativ 100 kg, ceea ce sugerează trecerea de la teste izolate la o forță operațională mai amplă. Aparatele, denumite „Horynych”, ar fi realizate pe platforme ultraușoare SkyRanger Swift și Nynja, proiectate inițial pentru zbor recreațional. Conversia militară ar include înlocuirea comenzilor clasice de cockpit cu echipamente de pilotaj de la distanță și camere electro-optice, astfel încât operatorii să poată ghida aeronava de la sol pe durata misiunii. De ce contează: reutilizarea schimbă ecuația operațională Diferența majoră față de dronele de atac „kamikaze” este că aceste platforme sunt concepute să se întoarcă după lansarea încărcăturii, pentru a fi folosite în misiuni repetate. În termeni operaționali, asta poate însemna o capacitate de lovire la distanță mai sustenabilă, dacă aparatele pot fi recuperate constant și menținute în stare de funcționare. TechRadar notează că fiecare aeronavă pare să transporte o singură bombă OFAB-100-120 sub fuselaj în misiuni de rază lungă. Publicația menționează și o rază de acțiune de 1.200 mile (aprox. 1.930 km), însă nu oferă detalii tehnice complete care să permită verificarea independentă a performanței în condiții de luptă. Indicii despre utilizare și limitele confirmării Potrivit lui Serhii Sternenko , consilier al ministrului ucrainean al apărării, aeronavele ar fi participat la un atac nocturn asupra unei facilități logistice subterane rusești din apropiere de Armyansk , în Crimeea ocupată. Zona este descrisă ca fiind relevantă prin proximitatea față de Istmul Perekop, un coridor terestru important pentru mișcarea aprovizionării militare. Atacul ar fi fost realizat împreună de Forțele Aeriene ale Ucrainei , „Lazar Group” și „Venom Unmanned Systems Center”, însă armata ucraineană și Ministerul Apărării nu au confirmat oficial numărul de aeronave implicate sau amploarea pagubelor. De asemenea, nu există încă evaluări independente publicate, astfel că detalii-cheie despre eficiență și rezultate rămân neconfirmate. Context: de la aparate izolate la un posibil escadron Ucraina a mai folosit aeronave civile modificate pentru lovituri la distanță, inclusiv un atac din iunie 2025 cu un A-22 Foxbat care a remorcat un planor fără propulsie, încărcat cu un focos de 100 kg, asupra unei facilități de producție de drone Shahed din Alabuga, conform aceleiași surse. Totodată, SkyRanger convertite ar fi fost observate încă din 2024, însă de regulă ca aparate individuale. Faptul că imaginile arată cel puțin zece drone împreună este tratat de publicație ca un semnal că programul ar fi depășit faza experimentală. Totuși, rămân necunoscute dimensiunea totală a flotei, ritmul de producție și ce nivel de daune poate genera în practică, în lipsa unor confirmări suplimentare. [...]
Ucraina ar urma să primească până la 2 miliarde de euro (aprox. 10,2 miliarde lei) pentru producție comună de drone și rachete cu industria UE , printr-un parteneriat de apărare pe care Kievul este așteptat să îl semneze cu Comisia Europeană , potrivit Kyiv Post . Miza principală este accelerarea capacității de producție și integrarea mai adâncă a Ucrainei în industria europeană de apărare, într-un moment în care Europa încearcă să acopere „goluri critice” în apărarea antiaeriană ucraineană. Acordul ar finanța noi societăți mixte între companii de apărare ucrainene și europene și ar susține producția de drone, sisteme anti-dronă și rachete „începând din acest an”, pe fondul atacurilor rusești continue cu rachete și drone asupra orașelor și infrastructurii, conform documentelor văzute de TVP World și citate de publicație. Cum ar fi împărțită finanțarea și ce capacități vizează Comisia Europeană ar urma să asigure până la 2 miliarde de euro (aprox. 10,2 miliarde lei) finanțare nouă. Din această sumă: jumătate ar fi direcționată către extinderea capacității companiilor europene și ucrainene de a produce împreună drone și rachete ; până la 1 miliard de euro (aprox. 5,1 miliarde lei) ar urma să fie investit în companii ucrainene de apărare care produc echipamente cu dublă utilizare (civilă și militară) sau dezvoltă infrastructură conexă. Publicația notează că proiectul este gândit să întărească apărarea Ucrainei împotriva atacurilor cu drone cu rază scurtă și medie și să contribuie la creșterea propriilor stocuri. Calendar: anunț așteptat la vizita Ursulei von der Leyen la Kiev Acordul ar urma să fie anunțat de președintele Volodîmîr Zelenski în timpul vizitei la Kiev a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , programată pentru miercuri, potrivit TVP World, citat de Kyiv Post. Documentele menționate ar include și angajamentul Bruxelles–Kiev de a încheia „Drone Deal” și de a lansa producția comună de drone și sisteme anti-dronă „în cel mai scurt termen” în acest an. Extindere posibilă: un „Missile Deal” și producție comună de interceptoare Pe lângă componenta de drone, este propus și un „Missile Deal”, care ar putea permite Ucrainei și companiilor europene să producă împreună rachete, inclusiv interceptorul ucrainean Freyja, „chiar din acest an”, potrivit aceleiași relatări. În paralel, Kyiv Post amintește că Rusia continuă loviturile asupra orașelor ucrainene, menționând atacuri raportate la Kiev și în regiunea Harkiv. [...]
Franța vrea să acorde Ucrainei licențe de producție pentru rachete și muniții occidentale , o mutare care poate schimba pe termen mediu ritmul de aprovizionare al armatei ucrainene și reduce dependența de livrările externe, potrivit Meduza . Anunțul a fost făcut de președintele Franței, Emmanuel Macron , după summitul „coaliției celor dispuși” de la Paris. Pe lângă licența pentru producția rachetelor de croazieră SCALP, Ucraina ar urma să primească licențe și pentru: muniții aeriene ghidate AASM; rachete antiaeriene interceptoare Aster, destinate sistemelor franco-italiene de apărare antiaeriană SAMP/T . Ce înseamnă operațional: trecerea de la livrări la capacitate de producție Acordarea de licențe indică o schimbare de abordare: în locul sprijinului bazat exclusiv pe transferuri de armament, Ucraina ar putea construi capacități interne de producție pentru anumite tipuri de muniții și rachete occidentale. În practică, impactul depinde de cât de repede pot fi puse pe picioare liniile de fabricație și lanțurile de aprovizionare, aspecte care nu sunt detaliate în informația citată. Rafale: intenție de achiziție, cu orizont 2028–2029 Macron a mai spus că Ucraina intenționează să cumpere 16 avioane de luptă franceze Rafale, care ar urma să înceapă să execute misiuni în spațiul aerian ucrainean în 2028–2029. Context: coaliție europeană pentru apărare antirachetă și precedentul Patriot Tot pe 13 iulie, la summitul de la Paris, a fost anunțată crearea unei coaliții pentru apărare antirachetă, care include Ucraina și încă nouă state europene: Germania, Franța, Italia, Spania, Țările de Jos, Suedia, Norvegia și Danemarca. În cadrul acestei inițiative ar urma să fie construită o „arhitectură integrată” de apărare pentru descurajarea viitoarelor amenințări cu rachete. În paralel, Meduza amintește că, săptămâna trecută, la summitul NATO, președintele SUA Donald Trump a promis Ucrainei o licență pentru producția de rachete pentru sistemele Patriot — muniții considerate critice pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei, dar despre care experții citați de publicație apreciază că nu pot intra rapid în producție de serie pe plan local. [...]
Eficiența dronelor ucrainene depinde de o logistică explozivă „invizibilă” : geniștii care modifică și asamblează focoase în ateliere improvizate, aproape de linia frontului, sunt o verigă operațională critică pentru loviturile cu drone FPV, potrivit Adevărul . Înainte ca o dronă FPV (First Person View – control cu imagine „din ochii” dronei) să plece în misiuni de monitorizare sau atac în estul Ucrainei, o parte esențială a „războiului cu drone” se duce în spatele frontului, în ateliere clandestine. Acolo, geniștii din batalionul de sisteme fără pilot al Brigăzii 36 de Infanterie Marină pregătesc și asamblează focoase pentru drone kamikaze, folosite pentru a încetini sau opri avansul trupelor ruse. Cum arată, practic, munca de armare a dronelor Materialul descrie o procedură cu risc ridicat, care cere precizie și separarea strictă a rolurilor. Un proiectil de artilerie de calibru mare este fixat într-o menghină, iar un genist desfiletează focosul frontal cu o cheie specială, asistat de un coleg care stabilizează muniția. În paralel, într-un spațiu improvizat cu unelte și aparate de măsură, este pregătită încărcătura care va fi introdusă în tubul proiectilului; ulterior, muniția este echipată cu un fitil de siguranță și devine gata de montare pe o dronă FPV. Imaginile care ilustrează această activitate au fost obținute de publicația The Sun , conform textului. De ce contează: separarea sarcinilor reduce erorile și crește ritmul operațional Comandantul interimar al unității, un sergent de 41 de ani cu indicativul „Tourist”, pune accent pe rolul extins al geniștilor în acest tip de conflict, dincolo de misiunile clasice de minare/deminare. „Geniștii militari moderni fac mult mai mult decât să instaleze sau să curețe câmpuri de mine. Ei se ocupă de modificarea, modernizarea și producția de noi muniții. Tot ceea ce poate fi reutilizat este reproiectat, testat și apoi utilizat împotriva inamicului.” El susține că o mare parte din activitatea unității rămâne nevăzută, deși este esențială pentru războiul asimetric, și avertizează că fiecare dispozitiv exploziv trebuie verificat riguros înainte de utilizare, deoarece o singură eroare poate fi fatală. Totodată, respinge ideea că piloții de drone ar trebui să gestioneze singuri toate componentele unei misiuni. „Fiecare trebuie să își facă treaba lui. Dacă pilotul încearcă să facă și munca genistului, riscul de eroare crește semnificativ.” Rol pe teren, nu doar în atelier Potrivit relatării, geniștii sunt implicați și în pregătirea noilor puncte de lansare din apropierea frontului: ei intră primii în perimetru pentru a verifica existența capcanelor explozive, a muniției neexplodate sau a dronelor inamice abandonate, înainte ca pozițiile să fie ocupate de piloți. În acest fel, operatorii se pot concentra pe navigație, electronică și planificarea tactică a zborului. În perioadele scurte dintre rotații, personalul continuă cu exerciții tactice, antrenamente medicale și instrucție de tragere, însă cele mai importante lecții sunt cele dobândite în luptă, unde recruții lucrează alături de veterani. Concluzia materialului este că, deși piloții de drone sunt „fața” publică a acestei capacități, succesul misiunilor începe înainte de decolare, în atelierele unde muniția este adaptată și pregătită pentru utilizare. [...]
Imagini din satelit indică distrugerea unui Tu-95 la Engels-2 , un tip de bombardier folosit de Rusia pentru lansări de rachete de croazieră, ceea ce poate reduce temporar capacitatea operațională a Moscovei de a susține atacuri la distanță mare dintr-o bază aflată la circa 800 km de granița cu Ucraina, potrivit HotNews . Confirmarea vizuală este atribuită contului de analiză AviVector, specializat în interpretarea imaginilor satelitare. Acesta a publicat o imagine a bazei aeriene Engels-2 realizată duminică la ora 05:10 UTC (08:10 în România) și a apreciat că „secțiunea de coadă a avionului Tu-95MS a fost complet distrusă și nu mai poate fi reparată”. De ce contează: impact operațional asupra platformelor de lansare a rachetelor Baza Engels este una dintre locațiile de unde Rusia operează bombardiere strategice folosite pentru atacuri cu rachete. Potrivit aceleiași analize, „două avioane Tu-95MS se aflau la baza aeriană Engels de mult timp și efectuau rotații, operațiuni de întreținere și antrenamente”, ceea ce sugerează o utilizare recurentă a platformelor din această bază. Lovitura raportată vine după ce președintele Volodimir Zelenski și Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) au afirmat că forțele ucrainene au lovit și distrus un bombardier strategic rusesc Tu-95 aflat la Engels. Ce se știe despre atac și ce spune SBU Conform informațiilor prezentate, operațiunea ar fi fost desfășurată de SBU cu drone cu rază lungă de acțiune. Într-un comunicat, SBU a transmis că, „conform datelor preliminare”, aeronava a suferit „avarii critice”, iar „partea din spate a fost complet ruptă”, precizând că avionul ar fi fost folosit „în mod sistematic” pentru lansarea de atacuri masive cu rachete asupra Ucrainei. Zelenski a declarat că avionul Tu-95 fusese utilizat pentru atacurile cu rachete rusești împotriva Ucrainei. Context: rolul Tu-95 în atacurile cu rachete Tu-95 a zburat pentru prima dată în 1952 și a fost proiectat inițial pentru misiuni de bombardament nuclear, fiind ulterior adaptat pentru lansarea de rachete de croazieră. Potrivit informațiilor citate, fiecare avion poate transporta până la 16 rachete de croazieră Kh-55, Kh-555, Kh-101 sau Kh-102, iar motoarele turbopropulsoare îi permit misiuni cu rază lungă fără realimentare. [...]
Survolul militar programat la ora 10:00 poate afecta temporar traficul și activitățile din zona Piața Aviatorilor , unde are loc duminică dimineață ceremonia de Ziua Aviației Române, potrivit HotNews . Evenimentul se desfășoară la Monumentul Eroilor Aerului din București. Forțele Aeriene Române au anunțat că la monument va avea loc o ceremonie militară și religioasă, urmată de un spectacol aerian cu avioane de luptă și elicoptere. Ziua Aviației este marcată pe 20 iulie, dată care coincide cu sărbătoarea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, considerat ocrotitorul spiritual al aviatorilor. Ce aeronave sunt anunțate la survol Conform comunicării Forțelor Aeriene Române, de la ora 10:00 vor survola zona: aeronave ale Forțelor Aeriene Române: F-16 Fighting Falcon, C-130 Hercules, C-27J Spartan, AN-30, IAR-330; elicoptere și aeronave ale Ministerului Afacerilor Interne: EC-135 SMURD, S-70M BlackHawk și o aeronavă Bombardier Learjet 75; elicoptere SA-365 Dauphin ale Serviciului Român de Informații; aeronave Extra 300 ale Aeroclubului României; aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene. Context operațional: antrenamentele au avut loc între 16 și 18 iulie Pentru pregătirea survolului, zborurile de antrenament ale aeronavelor militare au fost programate în perioada 16–18 iulie, de la ora 10:00, mai precizează Forțele Aeriene Române. [...]
