Știri
Știri din categoria Apărare

Ucraina a reușit o interceptare „mare–aer” care poate extinde apărarea antidrone a orașelor de coastă, după ce a doborât o dronă de atac Shahed folosind o dronă interceptoare lansată de pe o platformă navală fără echipaj, potrivit Kyiv Post.
Intercepția a fost realizată de divizia de drone navale a Brigăzii 412 „Nemesis”, care operează în zona maritimă. Forțele ucrainene ale sistemelor fără pilot (Unmanned Systems Forces – USF) au publicat imagini ale operațiunii pe Facebook și au descris reușita drept un „nou nivel de integrare” între capabilitățile navale și aeriene fără echipaj.
Oficiali militari citați de publicație susțin că folosirea unor „transportoare” de suprafață pentru a lansa interceptori extinde semnificativ capacitatea Ucrainei de a contracara amenințările aeriene și adaugă un strat suplimentar de apărare pentru orașele de coastă. În termeni operaționali, miza este creșterea flexibilității: marea devine un spațiu de desfășurare pentru mijloace antiaeriene fără pilot, complicând rutele de zbor ale dronelor rusești.
Reușita vine pe fondul unei campanii intensificate a USF de degradare a activelor și infrastructurii militare ruse, notează Kyiv Post. Cu câteva zile înainte, pe 15 aprilie, unități aflate sub comanda lui Robert „Madyar” Brovdi ar fi lovit 16 ținte rusești „de mare valoare”, inclusiv sisteme de rachete Iskander în Crimeea ocupată, mijloace de apărare antiaeriană precum Pantsir-S1 și Buk-M1, precum și depozite de muniții și de petrol.
Separat, pe 18 aprilie, Brovdi a afirmat că loviturile sistematice asupra infrastructurii petroliere ruse – inclusiv rafinării din Tuapse și terminale din Ust-Luga – ar costa Rusia aproximativ 100 de milioane de dolari pe zi (aprox. 460 de milioane de lei) și ar fi redus livrările de petrol cu circa 880.000 de barili pe zi, generând blocaje logistice pentru armata rusă. Publicația nu indică o verificare independentă a acestor estimări.
Kyiv Post prezintă interceptarea drept un semnal al modului în care USF intenționează să-și apere spațiul aerian: prin combinarea lansărilor de pe mare cu interceptori aerieni, Ucraina își diversifică opțiunile de apărare antidrone și își crește capacitatea de reacție în proximitatea litoralului.
Recomandate

Problemele de calitate din producția rusească a dronelor Shahed par să reducă eficiența operațională a atacurilor , după ce imagini video surprinse în Ucraina arată aparate cu defecte vizibile chiar înainte de a fi interceptate, unele fiind descrise ca „dezintegându-se în aer” înainte să ajungă la ținte, potrivit Tom's Hardware . Imaginile au fost distribuite de Wild Hornets și sunt atribuite Brigăzii 23 a Gărzii Naționale a Ucrainei (NGU), fiind filmate cu drone interceptoare Sting. În postarea asociată materialului, Wild Hornets notează că „fiecare interceptare reușită pe cer înseamnă o explozie mai puțin în rândul civililor”. Ce se vede în video: defecte de construcție la dronele „Shahed” fabricate în Rusia Analiza publicației independente Defense-Blog, citată de Tom’s Hardware, susține că dronele de tip Shahed produse în Rusia ar prezenta defecte care depășesc zona „cosmetică”. În cadrele oprite din filmare se observă, potrivit aceleiași surse: panouri ale fuselajului lipsă; cablaje expuse; vârfuri de aripă deformate; la una dintre drone, „un bot complet desprins” (nose fairing). Defense-Blog descrie aceste aparate drept „gunoi zburător” și afirmă că unele ar „literalmente se dezintegra în aer înainte de a-și atinge țintele”. De ce contează: producție la volum, piese „inferioare” și presiune pe lanțul de aprovizionare Contextul invocat de Defense-Blog indică probleme de personal, fabricație și aprovizionare în spatele degradării calității. Producția majorității dronelor ar avea loc în Zona Economică Specială Alabuga , în regiunea Tatarstan, unde fabrica ar funcționa non-stop cu personal minim instruit. Aceeași sursă mai afirmă că presiunea de a atinge ținte de volum ar împinge producția către utilizarea unor componente chinezești „inferioare”, în funcție de disponibilitate. În paralel, Ucraina ar lovi cu armament cu rază lungă obiective cunoscute de producție și depozitare a dronelor pe teritoriul Rusiei, ceea ce poate amplifica dificultățile logistice. Efectul operațional invocat: scăderea eficienței loviturilor din toamna lui 2025 Defense-Blog leagă deteriorarea calității de o scădere a ratei de succes a dronelor de tip Shahed în Ucraina, vorbind despre „un declin susținut al eficienței loviturilor începând din octombrie 2025”, care ar continua până la cele mai recente observații menționate. Concluzia formulată de sursa citată este că „controlul calității a colapsat”, iar aceste drone ar fi ajuns să fie folosite mai degrabă ca „instrument de uzură” (atrition) decât ca mijloc de lovire cu precizie. [...]

Operatorii de telefonie mobilă din România pot ajunge, fără intenție, să faciliteze monitorizarea în timp real a dronelor rusești Shahed , prin mecanisme de roaming și interconectare cu operatorul rus Tele2 , potrivit unei analize publicate de Economica , care citează un expert ucrainean. Miza pentru operatori: roamingul ca vulnerabilitate operațională și de conformare Serhii „Flash” Beskrestnov susține că fiecare dronă Shahed are instalată o cartelă SIM de la Tele2, operator rus care ar livra loturi de SIM-uri direct producătorilor de drone. Ucraina a blocat roamingul Tele2 pe teritoriul său, însă nu și statele din jur, ceea ce ar permite dronelor, în apropierea granițelor cu Belarus, Polonia și România, să „prindă” semnal de la operatori locali. În acest context, expertul solicită operatorilor din întreaga lume să rupă acordurile de roaming și interconectare cu Tele2 și afirmă că a discutat problema cu Vladyslav Vlasiuk, reprezentantul președintelui ucrainean pentru politica de sancțiuni. Ce transmit, de fapt, dronele prin rețelele mobile Materialul subliniază că SIM-ul nu este folosit pentru ghidarea dronei. Agențiile ucrainene care au studiat Shahed-uri capturate ar fi confirmat că nu există posibilitatea fizică de control al dronei prin rețele mobile. Rolul cartelei GSM ar fi să alimenteze un dispozitiv de urmărire (tracker) care transmite înapoi poziția GPS și date despre motor. Ucraina ar bloca aceste trackere imediat după ce drona intră pe teritoriul său. Concluzia, în formularea sursei citate, este că România nu ar contribui la „pilotarea” dronelor, ci la monitorizarea lor în timp real de către Rusia. Context: de la Shahed iraniene la producție și utilizare rusească Shahed-urile au fost concepute inițial în Iran ca drone de tip „kamikaze”, proiectate să se prăbușească asupra țintei și să se autodistrugă la impact. Sunt menționate modelele Shahed-131 și Shahed-136, iar analiza notează că Rusia a început ulterior producția locală a unor variante similare, pe care le-a integrat în campanii regulate de bombardament. Beskrestnov este prezentat și prin prisma profilului său public și profesional, inclusiv faptul că, potrivit MIT Technology Review , a devenit o voce influentă pe zona tehnologiei dronelor și a fost numit consilier al ministrului ucrainean al Apărării pe probleme de tehnologie de apărare. [...]

Modernizarea Leopard 1A5 cu protecții anti-dronă și senzori îl menține operațional pe front, în pofida vulnerabilităților – un comandant ucrainean descrie un caz în care un astfel de tanc ar fi rezistat la 52 de lovituri, iar echipajul a reușit să-l evacueze din zona de pericol, potrivit Focus . Publicația scrie că Ucraina ar fi transformat Leopard 1A5 – un model vechi – într-un „sistem” adaptat războiului cu drone, prin modificări de protecție și prin adăugarea de senzori. Informațiile sunt atribuite portalului ucrainean de specialitate Mezha , care citează militari dintr-o brigadă specializată; aceștia susțin că sunt mai mulțumiți de Leopard 1 decât de unele modele sovietice, precum T‑64 sau T‑72. Ce spune episodul „52 de lovituri”: reziliență și evacuare, nu invulnerabilitate Conform relatării Mezha, într-un angajament din Donbas un Leopard 1A5 ar fi suportat 52 de lovituri provenite de la „diverse” drone de atac și drone kamikaze, fiind sub foc aproape o zi. Abia după ce intensitatea atacurilor a scăzut, echipajul ar fi ajuns la vehicul, ar fi pornit motorul și ar fi scos tancul avariat, dar încă funcțional, din zona de risc. Focus notează și argumentele operaționale invocate de militari: Leopard 1 ar fi mai rapid decât tancurile sovietice mai vechi, ceea ce ar facilita atât atacul, cât și retragerea sub foc. Totodată, tunul de 105 mm este descris ca fiind precis, iar încărcătorul ar putea introduce un proiectil la fiecare trei-patru secunde, în timp ce unele sisteme automate de pe alte tancuri ar avea un ritm mai lent. Cum se schimbă utilizarea tancurilor: mai mult „din spate”, mai rar în contact direct În paralel, Focus citează portalul finlandez „T&T”, care susține că duelurile clasice între tancuri, cu contact vizual direct, ar fi devenit rare, deoarece dronele detectează aproape orice vehicul aflat aproape de linia frontului și pot iniția atacul. În acest context, multe tancuri ar sta mai în spate și ar avansa doar când partea rusă lansează atacuri mai ample. O parte dintre Leopard 1 ar fi folosite din poziții fixe, într-un rol apropiat de artilerie. Echipajele ar afirma că pot angaja ținte la distanțe de până la 12 kilometri și că ar avea nevoie de mai puține lovituri decât cu tancuri sovietice pentru a obține efecte similare. „Cușca” anti-dronă și senzori: ce modificări sunt descrise Potrivit Mezha, pentru a crește șansele de supraviețuire sub atac repetat, militarii ar fi transformat tancul într-un fel de „cușcă” din metal: un cadru tip grilaj deasupra turelei; protecții suplimentare pe compartimentul motor și în spate, cu bare metalice și lanțuri; blocuri explozive (ERA) pe față și laterale, menite să reducă efectul loviturilor; mănunchiuri de cabluri desfăcute, descrise ca având rolul de a distruge dronele înainte ca încărcătura să ajungă la tanc. Publicația menționează însă și costul operațional: aceste suprastructuri ar reduce semnificativ vizibilitatea echipajului. Ca răspuns, ar fi fost montate camere termice în jurul turelei; patru dintre ele ar furniza o imagine la 360 de grade pe un monitor în interior. Imaginile ar urma să fie transmise și către punctul de comandă prin Starlink , iar Mezha afirmă că inițial zece tancuri Leopard 1A5 ar urma să fie echipate cu acest sistem, cu alte modificări planificate ulterior. [...]

Revenirea muniției de 35 mm pentru Gepard arată cum războiul a redeschis linii de producție în Germania și a împins industria să acopere rapid o nevoie operațională: apărarea ieftină și disponibilă împotriva dronelor. Potrivit Digi24 , un sistem antiaerian german retras din uz a devenit, în Ucraina, una dintre cele mai eficiente arme împotriva atacurilor cu drone rusești. Gepard a fost livrat de Germania la scurt timp după invazia pe scară largă a Rusiei, în urmă cu patru ani, fiind primul echipament greu de concepție occidentală trimis din stocuri proprii. Decizia a fost confirmată pe 26 aprilie 2022 de ministrul Apărării de atunci, Christine Lambrecht, în marja reuniunii statelor susținătoare de la baza aeriană Ramstein. De atunci, Germania a livrat cel puțin 55 de sisteme Gepard, care au ajuns o componentă importantă a apărării antiaeriene ucrainene. De ce contează: costul pe interceptare și disponibilitatea muniției În contextul în care Rusia lansează regulat peste 500 de drone asupra Ucrainei, eficiența apărării aeriene depinde nu doar de performanță, ci și de costuri și stocuri. Publicația ucraineană Euromaidan Press, citată în material, arată că Gepard are un rol central datorită combinației dintre radar și tunurile de 35 mm, care creează un „nor dens de foc” capabil să lovească fiabil dronele. Diferența economică față de apărarea bazată pe rachete este un element-cheie: rachetele antiaeriene precum Patriot sau IRIS-T „costă adesea sute de mii sau chiar milioane de dolari” la fiecare utilizare și sunt disponibile în cantități limitate, în timp ce Gepard folosește muniție de 35 mm „mult mai ieftină”, potrivit articolului. Cum s-a ajuns la reluarea producției în Germania Pe fondul restricțiilor de export impuse de Elveția și al cererii ridicate din partea Ucrainei, Germania a reluat producția de muniție pentru Gepard. Rheinmetall și-a dezvoltat capacități proprii de producție în Germania și produce muniție nouă, notează materialul. Compania urmează să furnizeze Ucrainei încă 180.000 de proiectile de 35 mm, cu livrări care ar urma să înceapă în 2026, potrivit Rheinmetall. Context: de ce a fost scos Gepard din uz și ce urmează în Bundeswehr Gepard a fost retras din serviciul Bundeswehr în reformele de după Războiul Rece, fiind considerat complex și costisitor de operat, inclusiv din cauza tehnologiei radar, a controlului focului și a muniției specializate. În plus, scenariile pentru care fusese dezvoltat – apărarea împotriva aeronavelor la joasă altitudine și a elicopterelor în conflicte convenționale – erau considerate tot mai puțin probabile, iar accentul s-a mutat pe misiuni externe, precum Afganistan. După 2022, utilizarea masivă a dronelor și a rachetelor de croazieră a forțat o reevaluare, iar articolul notează că retragerea Gepard a creat un „gol de capabilitate” exact în zona apărării accesibile împotriva dronelor. În următorii ani, Bundeswehr ar urma să achiziționeze sistemul Skyranger , dezvoltat de Rheinmetall, cu o intenție de procurare de aproximativ 600 de unități, pentru roluri similare. [...]

Atacul ucrainean asupra unei fabrici rusești de drone ar putea lovi direct capacitatea Rusiei de a susține loviturile aeriene , în condițiile în care Moscova a răspuns în aceeași noapte cu un val de 236 de drone asupra Ucrainei, potrivit Biziday . Statul Major General al Armatei Ucrainei anunță că a fost lovită o întreprindere din complexul industrial-militar rusesc, „ Atlant Aero ”, din Taganrog (regiunea Rostov, sudul Rusiei), iar în urma atacului ar fi izbucnit un incendiu în incinta acesteia. Totodată, ucrainenii susțin că au lovit un depozit de muniție rusesc în zona Trudove, din regiunea Zaporijia ocupată. „Atlant Aero” ar produce drone militare, de la fabricare la testare, inclusiv drone de recunoaștere Molniya și componente pentru drona Orion, descrisă ca având capacitatea de a transporta până la 250 de kilograme. Statul Major General afirmă că distrugerea întreprinderii ar reduce capacitatea Rusiei de a produce drone și, implicit, posibilitățile de a lovi obiective civile în Ucraina. Alte ținte raportate de Ucraina: combustibil, rafinare, logistică Conform informării ucrainene, au fost lovite și: cisterne de combustibil din apropierea localității Novopoltavka; obiective afectate în urma unui atac anterior asupra rafinăriei din Tuapse, unde ar fi fost avariate o instalație de prelucrare primară a petrolului și mai multe rezervoare care au luat foc; depozite de echipamente și provizii în Mangush, Topoline și Mariupol (regiunea Donețk). Replica Rusiei: 236 de drone lansate, 203 doborâte, victime și pagube Rusia a lansat 236 de drone asupra mai multor regiuni din Ucraina, iar apărarea aeriană ucraineană a transmis că a doborât 203 dintre ele. În Cernihiv, autoritățile locale au raportat avarierea unei clădiri administrative, a unei instituții de învățământ și a două mașini. A fost raportat și un deces (un băiat de 16 ani) și patru răniți. În regiunea Herson, autoritățile locale au anunțat cinci răniți în urma atacurilor rusești, iar ulterior, dimineața, dronele ar fi lovit un taxi. Șeful Administrației Regionale a Hersonului, Oleksandr Prokudin, a declarat că un bărbat a murit, iar o persoană a fost transportată la spital. Tot dimineața, rușii au atacat districtul Poltava, unde o dronă a lovit o locomotivă, fără victime raportate. [...]

Franța și Grecia își consolidează angajamentul de apărare reciprocă pentru încă cinci ani , într-o mișcare care întărește predictibilitatea cooperării militare într-un moment de tensiuni pe rutele maritime strategice, potrivit Economica . Acordul de securitate și apărare, semnat în 2021 între cei doi aliați NATO, prevede că fiecare dintre state va veni în ajutorul celuilalt în cazul unui atac. Înțelegerea include și componenta de achiziții militare: Atena cumpără trei fregate construite în Franța și două duzini de avioane de luptă Dassault. Prelungirea va fi discutată cu ocazia vizitei președintelui francez Emmanuel Macron în Grecia, programată pentru 24-25 aprilie. Un oficial citat sub protecția anonimatului a spus că acordul va fi extins cu încă cinci ani, urmând ca apoi să fie prelungit automat. Contextul operațional: securitatea maritimă și Strâmtoarea Ormuz Pe agenda discuțiilor dintre Macron și oficialii eleni se află și securitatea maritimă, inclusiv situația din Strâmtoarea Ormuz. Potrivit aceleiași surse, navigația prin strâmtoare a încetat duminică, după ce Iranul a oprit din nou trecerea, cu câteva zile înainte de expirarea unui armistițiu descris ca fragil cu SUA. Grecia conduce misiunea navală a Uniunii Europene însărcinată cu protecția navelor în Marea Roșie, însă s-a opus implicării în orice operațiuni militare în Strâmtoarea Ormuz. [...]