Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina își mută apărarea antidrone spre soluții ieftine, produse în masă, într-o strategie care reduce presiunea pe rachetele sol-aer scumpe și schimbă modul în care se poartă războiul cu Rusia, potrivit unei analize publicate de Digi24, care citează Euronews.
În timp ce Rusia lovește cu zeci de rachete balistice – un tip de armă la care Ucraina rămâne vulnerabilă – Kievul a ajuns să compenseze dezavantajul numeric al Moscovei prin tehnologie, în special prin drone, atât în apărare, cât și în atac. În aprilie, președintele Volodimir Zelenski a spus că, în primele trei luni din 2026, sistemele robotice terestre au executat peste 22.000 de misiuni pe linia frontului.
Pe măsură ce Rusia s-a bazat tot mai mult pe drone de tip Shahed (proiectate de Iran și fabricate acum în Rusia), Ucraina a construit o apărare aeriană „multistratificată” împotriva dronelor, care combină echipe mobile de foc (inclusiv camionete cu mitraliere grele), mijloace de război electronic și interceptori dezvoltați intern.
Potrivit Kievului, rata de interceptare a dronelor rusești este de aproximativ 90%. Ministerul Apărării din Ucraina afirmă că, din 7 ianuarie, unitățile armatei primesc peste 1.500 de drone specializate de interceptare anti-Shahed pe zi. Miza operațională este și economică: folosirea interceptorilor „conservă” rachetele sol-aer, considerate scumpe și disponibile în cantități limitate.
În analiza citată sunt indicate și repere de cost:
În paralel, Ucraina își extinde campania de lovituri la distanță medie (20–200 km de linia frontului), vizând depozite de muniție și combustibil și posturi de comandă, pentru a împinge forțele ruse mai departe de front și a complica logistica și comanda. Ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov, descrie această abordare drept o „blocare logistică”, menită să împiedice operațiuni ofensive susținute.
Zelenski a afirmat că numărul loviturilor la distanțe de peste 20 km a crescut „de două ori” față de martie și „de patru ori” față de februarie și că „vor fi și mai multe”, numind domeniul o prioritate.
Kievul a intensificat și loviturile de lungă distanță asupra infrastructurii petroliere rusești. Zelenski a declarat că forțele ucrainene au lovit 15 rafinării între ianuarie și mai și că „aproape 40% din capacitatea primară de rafinare” a Rusiei era scoasă din funcțiune până în mai. În același context, el a spus că ținte aflate la peste 500 km de granița Ucrainei au fost lovite, în pofida apărării aeriene dense din jurul Moscovei.
Deși Ucraina raportează o rată de interceptare a dronelor de circa 90% și a rachetelor de croazieră de până la 80%, analiza indică o „lacună evidentă”: lipsa unui sistem antibalistic suficient. Zelenski a spus că Patriot rămâne singura armă eficientă împotriva rachetelor balistice rusești, dar că stocurile sunt insuficiente, invocând și contextul politicii Washingtonului.
Într-un atac nocturn menționat în material, Rusia ar fi lansat 33 de rachete balistice asupra Ucrainei. Zelenski a cerut președintelui american Donald Trump o licență pentru a produce rachete de interceptare Patriot și a precizat că așteaptă un răspuns.
Recomandate
Un acord major SUA–Ucraina pentru drone este pregătit, dar încă nesemnat , iar întârzierea menține în suspensie un parteneriat care ar putea accelera testarea și utilizarea pe scară largă a tehnologiei ucrainene de către americani, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că Statele Unite și Ucraina discută un acord amplu privind dronele, însă documentul nu a fost încă semnat. Conform declarațiilor sale, partea americană și-a exprimat interesul să testeze „toate tipurile” de drone ucrainene, iar Kievul a acceptat cadrul propus pentru testare, instruire și utilizare în medii aeriene, terestre și navale. Ce ar schimba acordul, operațional Miza imediată ar fi trecerea de la discuții și intenții la un cadru formal care să permită colaborarea tehnică și operațională. Zelenski afirmă că proiectul ar combina două avantaje complementare: tehnologiile avansate ale companiilor americane, inclusiv în domeniul inteligenței artificiale (IA); experiența Ucrainei acumulată în condiții reale de război, în utilizarea dronelor pe front. Într-un interviu pentru emisiunea „Face the Nation” de la CBS, Zelenski a susținut că această combinație ar putea duce la una dintre cele mai puternice cooperări militare tehnologice la nivel global. De ce nu e semnat încă și ce spune Kievul Liderul de la Kiev a indicat că există deja înțelegeri similare cu unele state din Orientul Mijlociu și din Europa și că sunt negocieri avansate cu Uniunea Europeană, însă acordul cu Washingtonul rămâne nefinalizat. Potrivit lui, documentul-cadru privind cooperarea în domeniul dronelor între Ucraina și SUA „nu a fost încă finalizat”. Informația despre „așteptăm doar semnătura lui Donald Trump” apare în titlul materialului; în textul citat de Digi24 nu sunt oferite detalii suplimentare despre calendarul semnării sau despre condițiile exacte care mai trebuie îndeplinite. Context: intensificarea atacurilor cu drone În paralel cu discuțiile diplomatice, Ucraina a anunțat noi lovituri cu drone asupra unor obiective energetice din Rusia. Statul Major ucrainean a transmis că o rafinărie Rosneft din regiunea Saratov a fost lovită și că a izbucnit un incendiu major, susținând că instalația ar fi avut un rol în alimentarea efortului militar rus. Autoritățile locale ruse au confirmat un atac cu drone în zonă, iar surse independente au raportat izbucnirea unui incendiu la rafinărie, pe fondul intensificării atacurilor reciproce cu drone între cele două state. [...]
Ucraina își raționalizează apărarea aeriană pe fondul penuriei de interceptoare , după ce comandantul-șef al Forțelor Armate, generalul Oleksandr Sîrski , a cerut folosirea „cât mai eficientă” a resurselor disponibile, în condițiile în care livrările de sisteme moderne și rachete rămân insuficiente, iar atacurile rusești se intensifică, potrivit Kyiv Post . Sîrski a transmis mesajul într-o postare pe Facebook, după o vizită de lucru la Comandamentul Aerian Sud, unde a evaluat activitatea centrelor de comandă și a echipajelor de apărare aeriană responsabile de protejarea spațiului aerian ucrainean. El a spus că „utilizarea rațională” a resurselor, creșterea eficienței fiecărui element al apărării aeriene și obținerea de sisteme și muniții suplimentare de la parteneri rămân „critice”. Presiune operațională: porturi și infrastructură civilă în sud În sudul Ucrainei, Rusia continuă să vizeze infrastructura portuară, inclusiv terminale de cereale, facilități de logistică maritimă și alte obiective civile, a afirmat Sîrski. Miza, potrivit acestuia, este perturbarea coridorului maritim, afectarea economiei și crearea de riscuri suplimentare de securitate în regiunea Mării Negre. „Inamicul urmărește să perturbe funcționarea coridorului maritim, să afecteze economia țării și să creeze amenințări suplimentare de securitate în regiunea Mării Negre.” Ce schimbă armata: comandă, detectare și unități mobile În cadrul vizitei, discuțiile au vizat sistemele de comandă și control, viteza de schimb de informații și coordonarea între diferite componente ale Forțelor de Apărare. Sîrski a indicat și direcții concrete de adaptare, pe măsură ce Rusia combină mai intens dronele de atac cu lovituri cu rachete: extinderea utilizării grupurilor mobile de foc; creșterea rolului unităților de apărare aeriană cu rază scurtă; dezvoltarea echipelor tactice de interceptare a dronelor; îmbunătățirea detectării țintelor aeriene; accelerarea introducerii unor tehnologii noi. Generalul a mai spus că a emis ordine pentru îmbunătățirea sistemelor de comandă ale apărării aeriene, extinderea capabilităților de detectare, creșterea utilizării unităților de interceptare și grăbirea implementării de tehnologii noi. Dimensiunea economică: apărarea aeriană ca „funcționare stabilă” a economiei Sîrski a legat explicit eficiența apărării aeriene de continuitatea economică și operațională a statului în război, menționând protejarea populației, funcționarea stabilă a economiei, a porturilor și a infrastructurii critice. „O apărare aeriană eficientă înseamnă protejarea oamenilor, asigurarea funcționării stabile a economiei, porturilor și infrastructurii critice și întărirea rezilienței statului în timpul războiului.” Context: Kievul cere mai multe sisteme Patriot și spune că poate plăti Mesajul vine în timp ce oficialii ucraineni continuă să ceară partenerilor occidentali sisteme suplimentare de apărare aeriană și rachete interceptoare, pe fondul intensificării atacurilor rusești. Săptămâna trecută, ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olha Stefanișîna, a declarat că Kievul este pregătit să finanțeze sisteme Patriot și interceptoare suplimentare dacă Washingtonul acceptă să le furnizeze, într-un interviu acordat Radio Free Europe/Radio Liberty, citat de publicație. Ea a subliniat că interceptarea rachetelor balistice depinde de decizia guvernului american. Președintele Volodîmîr Zelenski a avertizat, la rândul său, asupra deficitului tot mai mare de interceptoare pe măsură ce Rusia crește numărul loviturilor balistice asupra orașelor ucrainene și a spus că ritmul actual al livrărilor nu mai corespunde nivelului amenințării, făcând referire la lista NATO de cerințe prioritare pentru Ucraina (PURL), mecanism folosit pentru finanțarea armamentului produs în SUA. [...]
Europa riscă un deficit de capacitate militară dacă SUA își reduc prezența , iar nota de plată ar putea ajunge la sute de miliarde de euro, într-un moment în care industria de apărare a UE rămâne fragmentată și greu de scalat, potrivit G4Media , care preia un interviu cu comisarul european pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius . Kubilius susține că reducerea treptată a prezenței americane în Europa, așa cum este indicată de Strategia Națională de Apărare a SUA , ar trebui tratată ca un semnal pentru accelerarea construirii unor capabilități europene, inclusiv printr-o forță europeană de reacție rapidă. El amintește că SUA au „puțin sub 80.000 de soldați” pe continent, descriși ca o forță permanentă și coezivă, greu de replicat prin simpla „asamblare” a armatelor naționale. Costul înlocuirii capabilităților americane și presiunea pe bugete În interviul acordat publicației spaniole EL MUNDO , comisarul invocă un document realizat de experți germani („Sparta 2.0”), care ar estima tranziția la capabilități echivalente la circa 500 de miliarde de euro (aprox. 2.500 miliarde lei). În paralel, el indică faptul că, dacă statele membre își cresc cheltuielile pentru apărare la 3,5% (în linie cu o promisiune față de NATO, în formularea sa), totalul ar ajunge la aproximativ 6,8 trilioane de euro (aprox. 34.000 miliarde lei) în următorii zece ani. Mesajul central: chiar dacă finanțarea ar putea fi mobilizată la nivel național, implementarea depinde de capacitatea industriei europene de a livra rapid și la scară. Blocajul industrial: piață fragmentată, certificări nealiniate, contracte incerte Kubilius descrie industria europeană de apărare drept „extrem de fragmentată”, fără o piață unică funcțională. El indică probleme operaționale care frânează producția și livrările între statele UE: certificări și teste care nu sunt recunoscute între țări; transferuri intra-UE pe care le numește „un coșmar”; lipsa contractelor și a garanțiilor pe termen lung, care descurajează investițiile în extinderea capacităților; dificultatea de a scala producția „de înaltă performanță” (tehnologic sofisticată), comparativ cu producția de masă „suficient de bună”, pe care o atribuie Ucrainei și Rusiei. În această logică, presiunea nu este doar pe bugete, ci și pe reforme de piață și pe predictibilitatea comenzilor, fără de care industria nu își asumă investiții mari. Riscul de securitate: avertisment privind stocurile Rusiei și integrarea cu Ucraina Comisarul afirmă că, potrivit serviciilor de informații, Vladimir Putin „ar putea fi pregătit” pentru o agresiune militară împotriva unor țări vecine membre NATO. El susține că nu toată producția militară rusă este consumată în Ucraina, o parte fiind stocată, iar producția nu s-ar opri nici în cazul unei păci. „Ceea ce spun serviciile noastre de informații este că Putin ar putea fi pregătit pentru o agresiune militară împotriva țărilor vecine membre NATO. Nu tot ce produce industria rusă merge în luptele din Ucraina; ei își fac stocuri. Și dacă va veni pacea – și sperăm că va veni – producția lor de arme nu se va opri.” În acest context, Kubilius argumentează că Europa s-ar putea confrunta cu o armată rusă „testată în luptă”, inclusiv cu utilizarea „milioanelor de drone”, în timp ce experiența UE în acest domeniu ar fi limitată. De aici, accentul pus pe integrarea cu Ucraina, pe care o consideră importantă tocmai pentru transferul de experiență operațională. Ce urmează: decizii politice lente, dar cu impact direct între state Kubilius admite că răspunsul european – inclusiv ideea unui „Consiliu European de Securitate” și opțiunea unei forțe europene de reacție rapidă – va necesita timp și dezbateri. În final, el leagă investițiile în apărare de principiul apărării colective: dacă unele state nu investesc pentru că nu percep o amenințare imediată, slăbesc capacitatea comună, cu efecte directe asupra altor membri ai UE și NATO. [...]
Războiul cu drone împinge NATO spre producție în masă și adaptare rapidă , pe modelul Ucrainei, avertizează un fost ofițer al pușcașilor marini americani care a luptat voluntar pe front, potrivit Adevărul . Mesajul central: într-un conflict modern, avantajul nu mai vine automat din platforme scumpe și rare, ci din volum, viteză de inovare și integrarea războiului electronic. Fostul militar, citat de kyivindependent.com, susține că o companie ucraineană de infanterie ar putea învinge una americană, tocmai pentru că Ucraina a acumulat experiență directă într-un război de mare intensitate, în care „dronele decid viața și moartea”, iar mișcarea la suprafață este rapid detectată și lovită. De ce contează pentru NATO: costul și ritmul producției devin decisive Veteranul descrie o schimbare de paradigmă: drone relativ ieftine pot distruge echipamente evaluate la milioane, ceea ce obligă armatele să regândească ideea de „superioritate tehnologică” bazată pe sisteme sofisticate, dezvoltate în ani și produse în serii mici. „Sistemele ieftine obligă platformele scumpe să se ascundă sau să evite lupta.” În acest context, el afirmă că NATO are avantaje mari (industrie, finanțe, logistică, informații), dar că s-a pregătit „timp de decenii” pentru un alt tip de război decât cel observat în Ucraina, unde flexibilitatea și adaptarea rapidă sunt la fel de importante ca tehnologia de vârf. „Asimetria” dronelor: Ucraina vs. statele NATO Potrivit estimărilor citate în articol, Ucraina ar fi produs aproximativ cinci milioane de drone în 2025 și ar intenționa să depășească opt milioane în acest an. În comparație, toate statele NATO la un loc ar fi produs sub un milion de drone într-un an, conform aceleiași surse. Pe lângă drone, Kievul ar dezvolta și „zeci de mii” de roboți tereștri pentru misiuni de luptă și logistică, în încercarea de a scala rapid capacități care reduc expunerea soldaților. Presiune pe doctrine și achiziții: mai puțină sofisticare, mai multă adaptare Articolul leagă această lecție de o schimbare de direcție la Washington. Secretarul american al Războiului, Pete Hegseth , spune că SUA se îndepărtează de filosofia „arme puține, extrem de sofisticate și foarte costisitoare” și se orientează către producția în masă de drone și sisteme autonome, care pot fi ajustate rapid. În text este menționat și un reper bugetar: propunerea pentru anul 2027 ar include 56 de miliarde de dolari (aprox. 252 mld. lei) pentru consolidarea superiorității SUA în domeniul dronelor și integrarea lecțiilor din Ucraina. „Cea mai importantă lecție este că nu este suficient să ai cea mai avansată tehnologie. Trebuie să poți produce rapid, să adaptezi constant sistemele și să răspunzi în timp real schimbărilor de pe câmpul de luptă.” Ce urmează: Ucraina, „laborator” de război modern pentru aliați Concluzia veteranului este că Occidentul are o fereastră rară de a învăța dintr-un conflict real fără a plăti direct costul unui război pe propriul teritoriu, iar „sprijinirea și integrarea lecțiilor Ucrainei” devine o necesitate pentru menținerea relevanței militare în conflictele viitorului. În paralel, oficialii americani descriu parteneriatul cu Kievul ca reciproc avantajos: sprijin pentru Ucraina, dar și acces pentru SUA la experiență operațională într-un război convențional de mare intensitate. [...]
Rheinmetall își extinde producția în România prin contracte de 5,7 miliarde euro cu MApN , cu livrări planificate în 2028–2030 și cu un pachet de investiții de „câteva sute de milioane de euro” care ar urma să aducă mii de locuri de muncă și sute de furnizori în lanțul local, potrivit Digi24 . Contractele, atribuite în cadrul programului Security Action for Europe (SAFE) , sunt descrise de compania germană drept „cel mai mare pachet de contracte internaționale din istoria recentă” a Rheinmetall. Dincolo de componenta de înzestrare, miza economică este transferul de activitate industrială și integrarea industriei locale în rețeaua de aprovizionare a grupului. Ce include pachetul și calendarul livrărilor Conform comunicatului Rheinmetall citat de Digi24, pachetul de achiziții include: 298 de vehicule Lynx (vehicule de luptă de ultimă generație); sisteme de apărare aeriană Skyranger; muniție de calibru mediu pentru apărare aeriană și transportoare blindate de trupe; două nave de patrulare offshore; două nave de sprijin pentru scafandri. Livrările sunt programate să înceapă în 2028 și să se încheie până în 2030. Efectul industrial: investiții, locuri de muncă și subcontractori Rheinmetall spune că urmează să investească „câteva sute de milioane de euro” în România, iar „o proporție semnificativă” din valoarea adăugată ar urma să fie generată local. Compania estimează că proiectul va crea mii de noi locuri de muncă și că peste 200 de subcontractanți vor fi integrați în rețeaua de aprovizionare. România este deja o piață în care grupul este prezent: filiala Rheinmetall Automecanica, cu sediul la Mediaș, este activă de mai mulți ani. Digi24 notează, citând Agerpres, că noile contracte vor fi executate și în alte locații, nu doar în România. Ce spun oficialii: peste 50% din producție, în România sau cu firme locale Șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, citat în comunicatul companiei, leagă contractul de o componentă industrială internă, afirmând că peste jumătate din producție ar urma să fie realizată în România sau în colaborare cu companii locale. „Contractul încheiat între autorităţile române şi Rheinmetall reprezintă nu doar o oportunitate de modernizare a capabilităţilor de apărare ale României, ci şi un pas important către revitalizarea industriei naţionale de apărare, deoarece peste 50% din producţie va avea loc în România sau în colaborare cu companii locale.” Directorul general al Rheinmetall AG, Armin Papperger, afirmă că grupul vizează construirea unui „ecosistem de apărare” împreună cu parteneri români. „Suntem recunoscători pentru încrederea pe care România ne-a acordat-o în ceea ce priveşte dotarea şi modernizarea forţelor sale armate. Împreună cu partenerii noştri români, vom crea aici un ecosistem de apărare de anvergură.” Context: cerere ridicată pe fondul războiului din Ucraina Rheinmetall produce tancuri, camioane militare, artilerie, sisteme de apărare antiaeriană și muniție, iar compania indică faptul că aceste produse sunt la mare căutare în contextul războiului din Ucraina. Afacerile din apărare reprezintă 80% din vânzările grupului. În 2024, Rheinmetall a raportat vânzări de 9,75 miliarde de euro, în creștere cu 36% față de 2023, iar conducerea și-a propus să ajungă la vânzări de 40–50 de miliarde de euro în 2030, potrivit informațiilor citate de Digi24. [...]
NATO pregătește mutarea de capabilități suplimentare pe Flancul Estic după incidentul cu drona din Galați , pe care Alianța îl tratează drept „un accident”, nu un atac deliberat, potrivit Mediafax . Mesajul, transmis de șeful Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone , indică o consolidare operațională în zona Baltică–Marea Neagră, cu accent pe capacități de contracarare. Într-un interviu acordat postului Al Arabiya, Dragone a spus că NATO „deja ia măsuri” pentru întărirea Flancului Estic și că incidentul din România nu este interpretat ca o acțiune îndreptată împotriva Alianței. „Acesta a fost un accident, bineînțeles. Nu este o acțiune împotriva noastră, nu este un atac.” Ce măsuri spune NATO că are în vedere Dragone afirmă că, în perioada următoare, Alianța va muta capabilități suplimentare pe Flancul Estic și va coordona această întărire pe axa Baltică–Marea Neagră. „Da, vom muta mai multe capabilități în Flancul Estic. Vom organiza și vom coordona astfel încât totul va fi legat de zona Baltică și Marea Neagră.” În același context, el a precizat că NATO analizează „cele mai bune capabilități de contracarare ale SUA” care ar putea fi trimise în zonă, fără să detalieze tipurile de sisteme sau un calendar. De ce contează pentru România Din perspectiva operațională, mesajul NATO combină două idei: evitarea unei interpretări de tip „atac asupra Alianței”, dar și accelerarea întăririi posturii de apărare pe Flancul Estic. Pentru România, asta înseamnă că incidentul de la Galați este tratat ca un semnal de risc în proximitatea războiului, care justifică măsuri suplimentare de descurajare și apărare în regiunea Mării Negre. Context: așteptări legate de deciziile politice la vârf Dragone a comentat și pe tema angajamentelor asumate la Haga anul trecut și a spus că militarii se așteaptă ca viitorul Summit NATO de la Ankara să confirme ceea ce „s-a promis” și „s-a angajat” anterior, astfel încât să existe „concluzii bune” la reuniune. Materialul nu oferă detalii despre ce angajamente concrete sunt vizate sau cum se vor traduce în decizii pentru fiecare stat aliat. [...]
