Știri
Știri din categoria Apărare
Războiul cu drone împinge NATO spre producție în masă și adaptare rapidă, pe modelul Ucrainei, avertizează un fost ofițer al pușcașilor marini americani care a luptat voluntar pe front, potrivit Adevărul. Mesajul central: într-un conflict modern, avantajul nu mai vine automat din platforme scumpe și rare, ci din volum, viteză de inovare și integrarea războiului electronic.
Fostul militar, citat de kyivindependent.com, susține că o companie ucraineană de infanterie ar putea învinge una americană, tocmai pentru că Ucraina a acumulat experiență directă într-un război de mare intensitate, în care „dronele decid viața și moartea”, iar mișcarea la suprafață este rapid detectată și lovită.
Veteranul descrie o schimbare de paradigmă: drone relativ ieftine pot distruge echipamente evaluate la milioane, ceea ce obligă armatele să regândească ideea de „superioritate tehnologică” bazată pe sisteme sofisticate, dezvoltate în ani și produse în serii mici.
„Sistemele ieftine obligă platformele scumpe să se ascundă sau să evite lupta.”
În acest context, el afirmă că NATO are avantaje mari (industrie, finanțe, logistică, informații), dar că s-a pregătit „timp de decenii” pentru un alt tip de război decât cel observat în Ucraina, unde flexibilitatea și adaptarea rapidă sunt la fel de importante ca tehnologia de vârf.
Potrivit estimărilor citate în articol, Ucraina ar fi produs aproximativ cinci milioane de drone în 2025 și ar intenționa să depășească opt milioane în acest an. În comparație, toate statele NATO la un loc ar fi produs sub un milion de drone într-un an, conform aceleiași surse.
Pe lângă drone, Kievul ar dezvolta și „zeci de mii” de roboți tereștri pentru misiuni de luptă și logistică, în încercarea de a scala rapid capacități care reduc expunerea soldaților.
Articolul leagă această lecție de o schimbare de direcție la Washington. Secretarul american al Războiului, Pete Hegseth, spune că SUA se îndepărtează de filosofia „arme puține, extrem de sofisticate și foarte costisitoare” și se orientează către producția în masă de drone și sisteme autonome, care pot fi ajustate rapid.
În text este menționat și un reper bugetar: propunerea pentru anul 2027 ar include 56 de miliarde de dolari (aprox. 252 mld. lei) pentru consolidarea superiorității SUA în domeniul dronelor și integrarea lecțiilor din Ucraina.
„Cea mai importantă lecție este că nu este suficient să ai cea mai avansată tehnologie. Trebuie să poți produce rapid, să adaptezi constant sistemele și să răspunzi în timp real schimbărilor de pe câmpul de luptă.”
Concluzia veteranului este că Occidentul are o fereastră rară de a învăța dintr-un conflict real fără a plăti direct costul unui război pe propriul teritoriu, iar „sprijinirea și integrarea lecțiilor Ucrainei” devine o necesitate pentru menținerea relevanței militare în conflictele viitorului. În paralel, oficialii americani descriu parteneriatul cu Kievul ca reciproc avantajos: sprijin pentru Ucraina, dar și acces pentru SUA la experiență operațională într-un război convențional de mare intensitate.
Recomandate
Ucraina își extinde capacitatea de lovire la distanță cu drone-bombardier reutilizabile construite din avioane civile, potrivit TechRadar . Imagini oficiale arată cel puțin zece aparate modificate, fiecare capabil să transporte o bombă aeriană OFAB-100-120 de aproximativ 100 kg, ceea ce sugerează trecerea de la teste izolate la o forță operațională mai amplă. Aparatele, denumite „Horynych”, ar fi realizate pe platforme ultraușoare SkyRanger Swift și Nynja, proiectate inițial pentru zbor recreațional. Conversia militară ar include înlocuirea comenzilor clasice de cockpit cu echipamente de pilotaj de la distanță și camere electro-optice, astfel încât operatorii să poată ghida aeronava de la sol pe durata misiunii. De ce contează: reutilizarea schimbă ecuația operațională Diferența majoră față de dronele de atac „kamikaze” este că aceste platforme sunt concepute să se întoarcă după lansarea încărcăturii, pentru a fi folosite în misiuni repetate. În termeni operaționali, asta poate însemna o capacitate de lovire la distanță mai sustenabilă, dacă aparatele pot fi recuperate constant și menținute în stare de funcționare. TechRadar notează că fiecare aeronavă pare să transporte o singură bombă OFAB-100-120 sub fuselaj în misiuni de rază lungă. Publicația menționează și o rază de acțiune de 1.200 mile (aprox. 1.930 km), însă nu oferă detalii tehnice complete care să permită verificarea independentă a performanței în condiții de luptă. Indicii despre utilizare și limitele confirmării Potrivit lui Serhii Sternenko , consilier al ministrului ucrainean al apărării, aeronavele ar fi participat la un atac nocturn asupra unei facilități logistice subterane rusești din apropiere de Armyansk , în Crimeea ocupată. Zona este descrisă ca fiind relevantă prin proximitatea față de Istmul Perekop, un coridor terestru important pentru mișcarea aprovizionării militare. Atacul ar fi fost realizat împreună de Forțele Aeriene ale Ucrainei , „Lazar Group” și „Venom Unmanned Systems Center”, însă armata ucraineană și Ministerul Apărării nu au confirmat oficial numărul de aeronave implicate sau amploarea pagubelor. De asemenea, nu există încă evaluări independente publicate, astfel că detalii-cheie despre eficiență și rezultate rămân neconfirmate. Context: de la aparate izolate la un posibil escadron Ucraina a mai folosit aeronave civile modificate pentru lovituri la distanță, inclusiv un atac din iunie 2025 cu un A-22 Foxbat care a remorcat un planor fără propulsie, încărcat cu un focos de 100 kg, asupra unei facilități de producție de drone Shahed din Alabuga, conform aceleiași surse. Totodată, SkyRanger convertite ar fi fost observate încă din 2024, însă de regulă ca aparate individuale. Faptul că imaginile arată cel puțin zece drone împreună este tratat de publicație ca un semnal că programul ar fi depășit faza experimentală. Totuși, rămân necunoscute dimensiunea totală a flotei, ritmul de producție și ce nivel de daune poate genera în practică, în lipsa unor confirmări suplimentare. [...]
Protestele militarilor și veteranilor de la Kiev riscă să devină un test de continuitate pentru reformele din Apărare , după demiterea ministrului Mihailo Fedorov, pe fondul temerilor că modernizarea armatei – de la drone și comunicații la digitalizare – va fi încetinită sau blocată, potrivit Adevărul . Mii de oameni au protestat pe 16 iulie în fața Administrației Prezidențiale din Kiev, iar reacțiile cele mai puternice au venit din rândul militarilor activi și al veteranilor. O parte dintre cei intervievați au cerut să fie identificați doar prin prenume sau indicativ militar. De ce contează: reforma operațională, nu doar o schimbare de nume Nemulțumirea nu vizează doar demiterea în sine, ci riscul ca un set de schimbări considerate „vizibile” de către militari să fie abandonate. Un fost militar, Bohdan (29 de ani), a descris decizia drept „demoralizantă” și a spus că speranța legată de reforme a fost înlocuită de sentimentul că „totul se întoarce la cum era înainte”, într-o declarație pentru Kyiv Independent (citat de Adevărul). În același registru, un militar dintr-o unitate de drone, Dmitro (37 de ani), a legat schimbările din conducere de modul de ducere a luptelor, afirmând că după înlocuirea fostului comandant-șef Valerii Zalujnîi cu Oleksandr Sîrski „au revenit tacticile de tip «mașină de tocat carne»”, împreună cu „vechea mentalitate sovietică”. Ce reforme spun militarii că sunt în joc Participanții la protest au invocat progrese și direcții de reformă pe care le asociază mandatului lui Fedorov, între care: achiziția de drone și accent mai mare pe utilizarea lor; extinderea accesului la terminale Starlink; îmbunătățirea comunicațiilor securizate pe front; reformarea resurselor umane și combaterea corupției; pregătiri pentru reformarea centrelor teritoriale de recrutare; propuneri privind introducerea unor termene fixe pentru serviciul militar, pentru a reduce incertitudinea percepută de civili. Un militar activ, Denîs (42 de ani), a rezumat miza astfel: armata „are nevoie de reforme, nu de încă o schimbare de ministru”, subliniind că lipsa unui orizont clar al serviciului militar este „un obstacol uriaș” pentru cei care iau în calcul înrolarea. Ce urmează: îngrijorări legate de succesorul propus O parte dintre cei intervievați se tem că reformele vor stagna dacă Ministerul Apărării va fi preluat de Ihor Klimenko , ministrul de Interne și fost șef al Poliției Naționale, nominalizat de președintele Volodimir Zelenski pentru a-i succeda lui Fedorov. Un veteran, Serhii (43 de ani), a spus că nu are încredere în poliție și că armata are nevoie „de reformă” și „de inovație”. În paralel, protestul a scos la iveală tensiunea dintre nevoia de stabilitate instituțională și presiunea din teren pentru modernizare rapidă: un veteran de 66 de ani, Oleksandr, a afirmat că a îmbrăcat din nou uniforma special pentru manifestație și că unii camarazi de pe front i-ar fi spus că ar prefera să fie la Kiev, protestând, înainte de a intra în poziții. [...]
Bundeswehr a intrat într-un program pilot pentru evacuarea medicală cu drone , un demers cu potențial de a schimba modul în care sunt scoși răniții din zonele cu risc ridicat și de a reduce expunerea personalului medical pe câmpul de luptă, potrivit G4Media . Armata germană testează, împreună cu compania germană Avilus , un sistem de drone dedicat evacuării răniților din zone de conflict, informație anunțată de cele două părți și preluată de dpa, citată de Yahoo News. Acordul dintre Bundeswehr și producător a fost semnat la începutul lunii aprilie și prevede testarea a două drone din modelul „Grille”, concepute pentru misiuni de evacuare medicală și transport rapid în condiții de risc ridicat. Ce se testează și cum va fi folosit Programul pilot include două componente: evaluarea tehnică a dronelor și instruirea personalului militar care le va opera. Testele sunt derulate împreună cu serviciul medical al Bundeswehr, cu obiectivul de a adapta sistemul la nevoile operaționale ale armatei germane. „Scopul este de a adapta cu precizie sistemul la cerințele operaționale specifice ale forțelor armate prin teste practice cu serviciul medical al Bundeswehr.” Capacitățile declarate ale dronelor „Grille” Conform datelor furnizate de producător, dronele testate au următoarele caracteristici: autonomie de aproximativ 50 de kilometri; viteză de până la 90 km/h; capacitate de transport: o persoană de până la 135 de kilograme. Aceste specificații ar permite evacuarea răniților din zone greu accesibile sau aflate sub amenințare directă, fără a trimite imediat echipe medicale sau vehicule în perimetre expuse. De ce contează operațional Testele sunt prezentate ca parte a eforturilor Bundeswehr de a integra tehnologii autonome și sisteme fără pilot în operațiuni, pe fondul lecțiilor din conflictele recente și al accentului pus pe protejarea personalului medical și a militarilor răniți. Publicația nu oferă un calendar pentru extinderea testelor sau pentru o eventuală achiziție la scară mai mare. [...]
Canada intră ca observator în programul GCAP, iar miza imediată este extinderea lanțurilor de aprovizionare și a bazei industriale pentru un avion de luptă de generația a șasea , într-un proiect pe care Marea Britanie îl leagă explicit de reindustrializare și de capacitatea de producție, potrivit Politico . Marea Britanie, Japonia și Italia au anunțat marți că aduc Canada în Global Combat Air Programme (GCAP) ca „națiune observator”, cu obiectivul de a pune în serviciu un avion de luptă de generația a șasea până în 2035. Decizia este prezentată ca un pas pentru întărirea lanțurilor de aprovizionare ale „puterilor medii” și este prima mișcare majoră a noului ministru britanic al apărării, Wes Streeting , numit în funcție luni seară de premierul Andy Burnham. Din perspectiva Londrei, proiectul are o componentă industrială pronunțată. Streeting a legat GCAP de „reindustrializare” și de refacerea capacității de producție, argumentând că astfel forțele armate pot primi echipamentele necesare, iar investițiile pot susține locuri de muncă în comunități din întreaga țară. Burnham a spus, la rândul său, că „reindustrializarea Marii Britanii” va fi un obiectiv central și că investițiile în apărare ar urma să fie folosite pentru a „transforma viețile oamenilor”. În plan financiar, guvernul britanic a alocat 8,6 miliarde lire sterline pentru avion în următorii patru ani, prin planul său de investiții în apărare. Politico notează că programul susține deja 4.500 de locuri de muncă în Regatul Unit, în circa 600 de firme din lanțul de aprovizionare. Ce primește Canada și ce nu primește, deocamdată Ca primă țară observator în GCAP, Canada ar urma să obțină „acces direct” și „acces privilegiat” la program, inclusiv la dezvoltarea capabilităților, colaborare industrială și planuri de livrare pe termen lung, potrivit lui Streeting. Totuși, ministrul britanic a precizat ulterior că nu există „niciun angajament” ca Ottawa să cumpere avionul. În același timp, statutul de observator este prezentat ca o cale pentru discuții privind contribuția bazei canadiene de aerospațial și producție la proiect. Ministrul canadian al apărării, David McGuinty, a spus că sectorul aerospațial și de apărare al Canadei este „gata să ajute” și că acest statut va permite o înțelegere mai bună a capabilităților de generație următoare și o colaborare industrială mai strânsă. Contextul strategic invocat de parteneri Italia a descris proiectul drept „o investiție în tehnologii care încă nu există”, iar Japonia a argumentat că poziția geografică a Canadei între Indo-Pacific și spațiul euro-atlantic evidențiază caracterul „inseparabil” al securității dintre cele două regiuni. [...]
Aproape 100 de militari americani au fost răniți în două săptămâni , un salt care indică presiune operațională crescută asupra bazelor SUA din Orientul Mijlociu, potrivit news.ro . Pentagonul spune că rănirile au fost înregistrate după 7 iulie, pe fondul intensificării atacurilor iraniene asupra instalațiilor militare americane din regiune, după eșecul negocierilor de încetare a conflictului. Sean Parnell, purtător de cuvânt al Pentagonului, a transmis pe rețelele sociale că „aproape 100 de militari se consideră că au fost afectați fizic”, iar 96% dintre ei au revenit la datorie. El a precizat că „marea majoritate” a rănilor au fost contuzii ușoare. Bilanțul oficial, actualizat cu întârziere, rămâne sub semnul întrebării Parnell a mai spus că date suplimentare urmau să fie publicate într-o bază de date online a Pentagonului, care nu fusese actualizată „timp de câteva zile, dacă nu chiar săptămâni”. Aceasta indica anterior 14 militari morți și 427 răniți de la începutul războiului, pe 28 februarie. Luni seara, baza de date a fost actualizată la 18 militari morți și 447 răniți de la debutul conflictului, însă The Washington Post notează că nu este clar dacă aceste bilanțuri includ toate situațiile recente. Atacuri în Iordania, Irak, Kuweit și Bahrain Dezvăluirea privind numărul răniților a venit în contextul în care armata SUA i-a identificat pe doi militari uciși într-un atac de vineri seara în Iordania: soldatul Isabella Gonzales (19 ani) și locotenentul Tyler James Feehan (25 de ani). În noaptea de vineri spre sâmbătă, un atac asupra bazei aeriene Muwaffaq Salti din Iordania a dus la moartea a trei soldați americani (unul neidentificat) și la rănirea altora. Un alt militar american a murit sâmbătă în Irak, ceea ce ar ridica totalul la 18. În paralel, Garda Revoluției Islamice din Iran (IRGC) a revendicat lovituri asupra unor obiective militare americane din Kuweit și Bahrain, informație preluată de mass-media de stat iraniană. Agenția semioficială Tasnim, asociată cu IRGC, a relatat că au fost vizate inclusiv baza aeriană Ali Al-Salem și Camp Arifjan din Kuweit, respectiv instalații ale dronelor americane din portul Salman și baza aeriană Sakhir din Bahrain. Forțele de apărare din Bahrain au confirmat că au interceptat luni mai multe valuri de atacuri aeriene. Ce spune un oficial militar despre volumul atacurilor și eficiența apărării Un oficial militar familiarizat cu situația a declarat că, de la începutul operațiunilor din 28 februarie, Iranul ar fi lansat aproximativ 8.500 de drone și rachete către ținte din regiune, iar circa 100 ar fi trecut de sistemele de apărare aeriană ale SUA și ale partenerilor regionali. În acest context, unii oficiali și experți au exprimat îngrijorări privind nivelul de protecție al instalațiilor americane din Orientul Mijlociu. Represalii americane și riscuri de extindere a conflictului Armata SUA a lansat luni seara un nou val de atacuri de represalii împotriva Iranului, a zecea zi consecutivă de astfel de acțiuni, la ordinul președintelui Donald Trump. Potrivit unui comunicat al Comandamentului Central al SUA , loviturile sunt menite să slăbească capacitățile militare iraniene folosite pentru atacarea navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz. Separat, rebelii houthi din Yemen , susținuți de Iran, au anunțat blocarea transporturilor de petrol ale Arabiei Saudite prin Strâmtoarea Bab el-Mandeb din Marea Roșie, închizând una dintre puținele alternative viabile din Golf la Strâmtoarea Ormuz pentru exporturile de petrol. Pentru context suplimentar, news.ro a publicat și un material despre a zecea noapte consecutivă de atacuri ale SUA asupra Iranului , respectiv despre anunțul houthi privind un blocaj naval asupra Arabiei Saudite . [...]
Trimiterea la sol a noului Air Force One primit din Qatar arată limitele operaționale ale unei soluții „de avarie” : experții citați de HotNews spun că aeronava a intrat în serviciu cu un nivel de protecție mai redus decât flota standard, iar o lună de modernizări ar putea să nu fie suficientă pentru îmbunătățiri semnificative ale apărării. Donald Trump a declarat duminică faptul că Boeing-ul 747, care a început să-l transporte de la 1 iulie, va fi trimis în curând pentru a fi „echipat la maximum” cu noi capacități, un proces care ar urma să dureze aproximativ o lună. Nivelul de pregătire al avionului a fost pus sub semnul întrebării după ce Trump a trecut brusc la modelul mai vechi de Air Force One pentru etapa vizitei din Turcia către Regatul Unit, pe 8 iulie, pe fondul escaladării tensiunilor cu Iranul. Aeronava este un Boeing 747 oferit Statelor Unite de Qatar anul trecut și modernizat de contractorul din apărare L3Harris Technologies , fiind gândită ca înlocuitor temporar în condițiile întârzierilor mari ale programului Boeing pentru noile avioane Air Force One. Ce lipsește față de „standardul” Air Force One și ce se poate face într-o lună Douglas Birkey, director executiv al Institutului Mitchell pentru Studii Aerospațiale, afirmă că flota standard Air Force One are sisteme sofisticate de protecție, inclusiv sisteme antirachetă, însă Casa Albă ar fi acceptat un nivel mai redus de protecție pentru avionul din Qatar, pentru a-l pune în zbor cât mai repede. În evaluarea lui, aeronava ar fi fost configurată pentru medii cu amenințări „neutre sau de nivel redus”, iar acum se lucrează la adăugarea unor sisteme suplimentare. Birkey spune că, dacă termenul este într-adevăr de o lună, modernizările ar fi probabil limitate la sisteme „non-cinetice” (adică fără interceptare fizică), precum: bruiaj electronic; dispozitive „de orbire” cu infraroșu, menite să deruteze rachetele cu senzori termici; posibil „chaff” (benzi metalice minuscule eliberate pentru a dispersa semnalele radar și a devia munițiile ghidate prin radar). În același timp, Birkey avertizează că rachetele ghidate prin infraroșu au devenit o preocupare tot mai mare, fiind mai greu de detectat decât amenințările ghidate prin radar și „pot apărea, într-un fel, de nicăieri”. Mark Cancian, consilier principal la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale , susține la rândul său că „nu prea multe se pot face într-o lună”, iar lucrările s-ar putea limita la actualizări de software sau la adăugiri precum rachete de semnalizare ori „chaff”. Reacția oficială și miza politică Forțele Aeriene americane nu au comentat. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat luni: „Noul Air Force One este perfect sigur pentru deplasările președintelui, dar va beneficia de modernizări și îmbunătățiri suplimentare în toamnă, care vor dura aproximativ o lună. În acest interval, președintele va zbura cu vechiul Air Force One.” Cancian leagă schimbarea aeronavei în Turcia de informații actualizate despre amenințările din partea Iranului, care ar fi ridicat nivelul de risc peste ceea ce avionul oferit de Qatar putea gestiona în acel moment. Pe plan intern, democrații au criticat viteza cu care aeronava a fost introdusă în serviciu și cer verificări. Senatoarea Jeanne Shaheen a spus, la Salonul Aeronautic de la Farnborough, că legislativul trebuie să examineze siguranța avionului, afirmând că „știa” despre existența unor probleme de securitate „încă de la început”. [...]
