CAT$896.17+1.50%

Planul SUA de a reduce masiv prezența militară în Europa riscă să împingă statele UE spre cheltuieli de apărare mult mai mari și mai rapide, într-un moment în care continentul depinde încă structural de capacitățile americane, potrivit unui interviu acordat de generalul (r) Adriean Pârlog pentru Adevărul.

Concret, articolul descrie un plan american care ar include tăierea cu o treime a numărului de avioane de vânătoare alocate NATO, retragerea distrugătoarelor Marinei SUA din „pool-ul” comun al Alianței și oprirea completă a participării submarinelor americane la misiunile de apărare colectivă. În plus, Europa ar urma să fie lăsată să își asigure singură dronele de recunoaștere, echipamente pe care textul le descrie drept vitale pe frontul din Ucraina, informație atribuită Reuters.

În acest context, generalul Pârlog amintește că SUA asigură „aproape trei sferturi” din cheltuielile de apărare ale Alianței, cu un buget militar anual de „aproape 980 de miliarde de dolari” (aprox. 4.500 de miliarde de lei) și „peste 85% din tehnica militară”, ceea ce face dificilă o compensare rapidă exclusiv din resurse europene.

De ce contează economic: costul „înlocuirii” SUA ar accelera bugetele și achizițiile

Unghiul central al interviului este nota de plată pentru Europa: dacă reducerea capacităților americane se materializează, presiunea se mută pe bugetele naționale și pe programele comune de înzestrare. Pârlog leagă această dinamică de inițiativele SAFE 1 și SAFE 2, pe care le descrie ca fiind „extrem de ambițioase” și „extrem de costisitoare”, și indică suma de „800 de miliarde de euro” asociată SAFE 2.

În lectura sa, Europa ajunge aici și din cauze interne: ani la rând, statele europene ar fi minimizat solicitările Washingtonului de a crește bugetele de apărare, iar acum „vedem și rezultatele”.

Ce se schimbă operațional: mai puțină capabilitate comună, mai multă dependență de decizii europene

Dincolo de bani, miza este operațională: reducerea avioanelor, retragerea navelor și scoaterea submarinelor din misiunile de apărare colectivă ar însemna mai puține capabilități puse la dispoziția NATO în Europa, într-o arhitectură care, potrivit interviului, a fost construită în jurul contribuției americane.

Pârlog susține că Europa „nu are cum să compenseze această pierdere uriașă” pe termen scurt și privește cu „cele mai mari rezerve” declarațiile politice potrivit cărora Europa s-ar putea descurca singură, catalogându-le drept „propagandă”. Ca exemplu, invocă intervenția din Libia, când, potrivit lui, după două zile de acțiuni ofensive, francezii ar fi cerut sprijin american din cauza lipsei de rachete.

Cât de mare e riscul de escaladare: influență, nu neapărat ofensivă directă

Deși discută despre vulnerabilitate, generalul nu merge până la ideea unei ofensive ruse iminente împotriva Europei. El afirmă că nu crede că Europa va fi „abandonată” în sensul unei operații ofensive imediate și nici că Rusia sau China ar avea acțiuni militare împotriva statelor dincolo de fostele granițe ale URSS. În schimb, estimează că Moscova și-ar putea permite, în următorii „5, 10, 15 ani”, o extindere a sferei de influență.

În paralel, el leagă discuția de un anunț atribuit Moscovei privind retragerea diplomaților și o „rugăminte” ca străinii să părăsească urgent Kievul, interpretată ca posibil semnal pentru lovituri mai dure asupra capitalei Ucrainei.

Ce urmează: fereastra politică și presiunea pentru „fapte”

În privința reversibilității deciziilor americane, Pârlog spune că nu se așteaptă ca Donald Trump „să mai dea înapoi” și îl descrie drept „tranzacționist”, cu o tactică de escaladare urmată de dezescaladare. „Norocul” Europei, în opinia sa, ar fi o schimbare politică la Casa Albă în „doi ani și jumătate”, după alegeri, care ar putea „înmuia” rigoarea deciziilor.

Până atunci, soluția indicată în interviu este una de fond: schimbarea discursului și trecerea la măsuri concrete, pe ideea că perioada în care Europa a tratat apărarea ca pe un „lux” sub umbrela unui „protector” s-a încheiat.