Știri
Știri din categoria Apărare
SUA cer aliaților asiatici să urce bugetele de apărare la 3,5% din PIB și avertizează că relația cu Washingtonul se va schimba pentru statele care „profită gratuit”, potrivit Agerpres, care relatează declarațiile secretarului american al apărării, Pete Hegseth, la Dialogul Shangri-La din Singapore.
În intervenția sa, Hegseth a spus că există motive „legitime de alarmă” în fața „amplorii istorice” a întăririi militare a Chinei, dar a insistat că Washingtonul nu urmărește o „confruntare inutilă” și că vizează un „echilibru stabil” în Asia-Pacific, „în care niciun stat, inclusiv China, nu își poate impune hegemonia” și nu poate amenința securitatea sau prosperitatea SUA și a aliaților.
Mesajul central către partenerii din regiune a fost creșterea contribuției financiare la apărarea colectivă. Hegseth a salutat în mod special Coreea de Sud, Japonia, Australia și Filipine și a avertizat că statele care nu se mobilizează vor vedea „o schimbare clară” în modul în care SUA „fac afaceri”.
„Acele zile au trecut. Aliații care refuză să se mobilizeze și să își asume partea lor pentru apărarea noastră colectivă se vor confrunta cu o schimbare clară în modul nostru de a face afaceri.”
Potrivit lui Hegseth, așteptarea Washingtonului este ca aliații și partenerii asiatici să își majoreze cheltuielile militare la 3,5% din PIB.
Reuniunea are loc la două săptămâni după vizita lui Donald Trump în China, despre care președintele american a spus că a dus la acorduri comerciale „fantastice” și în contextul în care a sugerat că vânzările de arme către Taiwan ar putea fi folosite ca pârghie de presiune asupra Beijingului.
Hegseth a afirmat că nu a intervenit „nicio schimbare” în poziția Washingtonului privind Taiwanul, dar a precizat că „orice decizie” despre viitoare vânzări de arme către Taiwan îi va aparține președintelui Trump.
În Singapore, șeful Pentagonului conduce o delegație americană „impozantă”, în timp ce China a trimis, pentru al doilea an consecutiv, doar o echipă de experți militari și cercetători. Absența ministrului apărării, Dong Jun, este interpretată de analiști ca un semn al creșterii puterii Chinei, care nu ar mai considera necesară trimiterea unor oficiali de cel mai înalt rang.
În marja forumului, Hegseth urmează să se întâlnească și cu omologii săi britanic și australian, în cadrul parteneriatului de securitate AUKUS, pe care China îl consideră o tentativă de contracarare a dezvoltării sale economice și militare.
Recomandate
SUA transmit că vor apăra „fiecare centimetru” din teritoriul NATO după incidentul cu drona căzută la Galați , într-un mesaj care ridică miza de descurajare și apărare pe flancul estic al Alianței, potrivit HotNews . Ambasadorul SUA la NATO, Matt Whitaker , a oferit prima reacție a guvernului american după incidentul de vineri dimineață din România, în care o dronă rusească a căzut peste un bloc de locuințe din Galați. În declarația sa, Whitaker a condamnat „incursiunea” pe teritoriul României și a transmis un mesaj explicit de apărare colectivă. „Suntem alături de România, aliatul nostru din NATO, și condamnăm această incursiune nesăbuită pe teritoriul său. Gândurile noastre se îndreaptă către răniții din Galați. Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO.” Mesajul de descurajare: incidentul e tratat ca problemă de securitate aliată Formularea „fiecare centimetru” este una dintre expresiile standard prin care NATO și SUA reafirmă aplicarea Articolului 5 (apărarea colectivă) și semnalează că incidentele care ating teritoriul unui stat membru sunt privite în cheia securității întregii Alianțe. În același registru, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat că a discutat cu președintele României, Nicușor Dan, și că l-a asigurat de „solidaritatea absolută” a NATO cu România, exprimând compasiune față de cei răniți. „NATO este pregătită să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat. Vom continua să ne consolidăm pregătirea pentru a descuraja și a ne apăra împotriva oricărei amenințări, inclusiv a celor provenite de la drone.” Reacții politice în SUA: apel la „descurajare” și limbaj dur la adresa Rusiei Separat, congresmanul republican Joe Wilson a avut o reacție dură pe platforma X, susținând că Rusia ar fi atacat România „beligerant și fără niciun motiv” și că „descurajarea” este singura modalitate de a opri Rusia. Wilson a afirmat, de asemenea, că acesta „nu este primul atac al Rusiei asupra unui stat NATO”. Contextul imediat al declarațiilor este incidentul de la Galați , relatat anterior de HotNews, în care o dronă rusească a lovit o clădire de locuințe și au existat persoane rănite. Pentru detalii despre incident, vezi și materialul HotNews despre cazul de la Galați . [...]
SpaceX a primit un contract de 4,16 miliarde de dolari (aprox. 19,2 miliarde lei) pentru sateliți de urmărire a rachetelor , parte din sistemul de apărare „Golden Dome” planificat de președintele Donald Trump, potrivit The Verge . Contractul a fost acordat de Pentagon, iar Forța Spațială a SUA spune că sateliții, echipați cu senzori, vor permite detectarea și urmărirea țintelor din spațiu. Miza economică și operațională este dublă: pe de o parte, vorbim despre un contract major pentru SpaceX într-o zonă de apărare cu bugete ridicate; pe de altă parte, proiectul consolidează rolul companiei în infrastructura militară spațială a SUA, într-un program descris ca „costisitor” în material. Ce presupune contractul și la ce va fi folosit Conform anunțului Forței Spațiale americane, SpaceX va construi sateliți cu senzori integrați, destinați să identifice și să urmărească ținte din spațiu. Aceștia sunt legați de „Golden Dome”, un sistem care, similar cu „Iron Dome” din Israel, ar urma să identifice și să doboare rachete și alte ținte aeriene. SpaceX, deja implicată în alte componente ale „Golden Dome” Articolul notează că SpaceX are deja contracte cu Forța Spațială pentru alte părți ale programului. În mod specific, compania: urmează să dezvolte prototipuri pentru interceptori bazați în spațiu (space-based interceptors); a câștigat și un contract de 2,29 miliarde de dolari (aprox. 10,5 miliarde lei) pentru dezvoltarea rețelei de date a sistemului. În același timp, materialul menționează că SpaceX a depus recent documente pentru ceea ce ar putea deveni „cel mai mare IPO din istorie”, fără a oferi detalii suplimentare despre calendar sau evaluare. Întrebări despre eficiență și calendar The Verge consemnează că unii experți își exprimă îngrijorarea dacă „Golden Dome” ar funcționa în fața unui baraj de rachete și dacă ar putea crește riscul unui război nuclear. În plus, publicația arată că, potrivit Bloomberg, generalul Michael Guetlein (Forța Spațială a SUA) a spus că sistemul ar urma să aibă o anumită „capacitate operațională” până la finalul lui 2028. Informațiile despre contractul de 4,16 miliarde de dolari au fost relatate inițial de Bloomberg, iar anunțul oficial privind rolul sateliților este atribuit Forței Spațiale americane. [...]
Un contact militar rar SUA–Cuba la Guantanamo sugerează o gestionare pragmatică a riscului de escaladare în contextul în care administrația Trump își intensifică presiunea asupra Havanei, potrivit Reuters . Generalul american Francis Donovan, comandantul U.S. Southern Command (structura care coordonează forțele SUA în America Latină), s-a întâlnit vineri cu oficiali militari cubanezi la perimetrul bazei navale americane de la Guantanamo Bay , Cuba. Discuția a vizat „chestiuni de securitate operațională” la limita perimetrului, iar delegația cubaneză a inclus, între alții, pe generalul Roberto Legrá Sotolongo, prim-adjunct al ministrului-șef al Statului Major General, conform mesajului publicat de Southern Command pe X. În paralel, Donovan a făcut o evaluare a securității perimetrului bazei și a discutat cu oficialii de la Guantanamo despre protecția forței, siguranța militarilor și a familiilor acestora, precum și despre nivelul de pregătire operațională, a mai transmis comandamentul. De ce contează întâlnirea: canal de comunicare într-un moment de tensiune Reuters notează că vizita este prima de acest fel „în memoria recentă” pentru un șef al Southern Command și vine pe fondul unor îngrijorări tot mai mari în Cuba privind posibilitatea unui atac militar american asupra insulei conduse de un regim comunist. La rândul lor, forțele armate cubaneze au anunțat pe Facebook că întâlnirea a avut loc „de comun acord”, că a fost evaluată pozitiv și că cele două părți au convenit să mențină comunicarea între comenzi. În termeni practici, un astfel de canal poate reduce riscul de incidente la perimetrul unei baze sensibile, într-un climat politic deteriorat. Context: presiune americană în creștere și avertismente de la Havana Întâlnirea are loc după o vizită rară la Havana, la începutul lunii mai, a directorului CIA, John Ratcliffe, potrivit Reuters. În același timp, președintele Donald Trump a indicat în repetate rânduri Cuba ca obiectiv de politică externă în al doilea mandat și a sugerat că atenția sa s-ar putea muta asupra insulei după încheierea războiului cu Iranul. Administrația Trump a „crescut treptat presiunea” asupra Cubei, iar Reuters menționează câteva repere recente: pe 20 mai, SUA l-au acuzat formal pe fostul președinte cubanez Raul Castro de patru capete de acuzare pentru omor, legate de doborârea din 1996 a unor aeronave civile operate de exilați din Miami; un raid al armatei americane din 3 ianuarie pentru capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, la Caracas, urmat de transportarea acestuia la New York pentru a răspunde acuzațiilor de trafic de droguri (Maduro a pledat nevinovat). Reuters descrie episodul drept un exemplu al rolului mai asertiv al Washingtonului în regiune. În acest context, ministrul cubanez de externe Bruno Rodriguez a avertizat că orice acțiune militară ar duce la o „baie de sânge”, cu mii de morți cubanezi și americani, potrivit Reuters. Tot Reuters mai relatează că Trump a impus efectiv o „blocadă de combustibil” prin amenințarea cu tarife a țărilor care aprovizionează Cuba, ceea ce a alimentat pene de curent prelungite și a lovit suplimentar economia deja fragilă a insulei. Experți citați de agenție spun că instabilitatea din Cuba poate alimenta o criză migraționistă. Ce urmează Din informațiile disponibile, întâlnirea de la Guantanamo nu indică o schimbare de politică, ci mai degrabă o măsură de management operațional al riscurilor la perimetru, într-un moment în care retorica și acțiunile Washingtonului cresc presiunea asupra Havanei. Rămâne de văzut dacă menținerea comunicării între comenzi se va traduce în noi contacte militare sau va rămâne limitată la securizarea zonei din jurul bazei. [...]
Confirmarea NATO că drona de la Galați a fost rusească ridică presiunea pe măsurile de apărare anti-dronă ale României , după ce un aparat a ajuns pe teritoriul național și a lovit un bloc de locuințe, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE), Martin O’Donnell, a declarat că drona prăbușită la Galați, în timpul unui atac aerian al Rusiei asupra Ucrainei, este de origine rusească, informație transmisă de Reuters. Ministerul Apărării Naționale a precizat, la rândul său, că drona este de tip Geran-2 și are proveniență rusească. Context: Moscova contestă originea și avertizează asupra „dronelor rătăcite” În același timp, președintele rus Vladimir Putin a pus sub semnul întrebării originea rusească a dronei și a cerut ca Rusia să investigheze epava, notează Reuters, citată de Agerpres. Putin a invocat și cazuri recente în care drone ucrainene ar fi pătruns în spațiul aerian al Finlandei, Poloniei și al statelor baltice. Tot pe acest fond, Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, i-a avertizat pe liderii europeni că „drone rătăcite” vor continua să ajungă în țările lor, despre care a afirmat că sunt implicate direct în războiul cu Rusia. De ce contează: incidentul trece de la „posibil” la „confirmat” în evaluarea riscului Pentru România, confirmarea NATO și poziția MApN mută discuția din zona suspiciunilor în zona faptelor asumate public: un aparat de proveniență rusească a ajuns pe teritoriul național și a produs victime ușor rănite, în contextul războiului din proximitate. În lipsa altor detalii tehnice în informațiile publicate, rămâne de urmărit ce măsuri operaționale și de protecție vor fi accelerate după acest incident și cum va evolua schimbul de mesaje diplomatice cu Rusia, în condițiile în care Moscova contestă concluzia privind originea dronei. [...]
România cere NATO dislocarea temporară de capabilități anti-dronă până la livrările din 2027–2028 , după incidentul de la Galați, unde o dronă militară s-a prăbușit pe un bloc, a declarat ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, potrivit Agerpres . Ministrul a spus că MApN a transmis către NATO o listă „concretă” de capabilități necesare Armatei Române pentru a lupta eficient împotriva dronelor, iar pe 6 februarie 2026 comandantul SACEUR (Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa) ar fi aprobat lista. În urma aprobării, „s-a emis un ordin la nivel NATO” pentru ca produsele cerute să intre în capabilitățile flancului estic, cu prezență pe teritoriul național, însă până acum „țările membre” nu s-au oferit cu echipamentele aprobate, potrivit declarațiilor lui Miruță. Decizia CSAT : MApN și MAE cer punerea în practică a solicitării Miruță a mai afirmat că, în ședința CSAT de vineri, s-a decis ca Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Externe să solicite partenerilor din NATO ca cererea trimisă pe 6 februarie să fie pusă în practică „și la nivel de capabilități”. În același context, ministrul a indicat că România a comandat deja produse pentru Armata Română, dar termenul de livrare este 2027–2028. Până atunci, România solicită „un transfer, o dislocare de capabilități” pe teritoriul național, ca soluție de acoperire a intervalului până la intrarea în dotare a echipamentelor comandate. Contextul operațional: drona prăbușită la Galați Potrivit informațiilor prezentate, o dronă militară de proveniență rusească s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri pe un bloc de locuințe din Galați, distrugând un apartament de la etajul 10 și rănind două persoane. Separat, într-o declarație citată de Agerpres dintr-un material conex, Miruță a susținut că Armata Română „nu a primit suficiente capabilități” dedicate luptei împotriva dronelor și că, în cazul incidentului, avioanele de vânătoare au evaluat că angajarea dronei cu rachetă ar fi putut genera pagube mai mari în zona locuită. Tot el a afirmat că drona ar fi parcurs patru minute în spațiul aerian românesc și că a fost detectată de un radar nou adăugat în zonă în ultimele săptămâni, dar că nu au existat suficiente dispozitive pentru a o angaja în condiții de siguranță. Ce urmează Din declarațiile ministrului reiese că următorul pas este demersul comun MApN–MAE către partenerii NATO pentru dislocarea efectivă a capabilităților aprobate la nivel aliat, ca măsură temporară până la livrările estimate pentru 2027–2028. În acest stadiu, nu sunt menționate în mod public tipurile exacte de echipamente sau un calendar de implementare. [...]
România accelerează achizițiile antidrone după incidentul din Galați , pe fondul limitărilor actuale de interceptare în zone urbane, potrivit Biziday . Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că Armata Română va semna „opt proiecte” pentru „cele mai avansate capabilități antidrone disponibile în acest moment în lume”, după ce o dronă rusească a lovit acoperișul unui bloc din Galați. Președintele Nicușor Dan a declarat, din fața blocului avariat, că din primele estimări ale criminaliștilor drona ar fi avut „cel puțin 30 de kilograme” de „explozibil clasic”, în timp ce poliția prelevează mostre pentru a stabili tipul de încărcătură. În timpul declarațiilor, un grup de cetățeni l-a huiduit. De ce nu a fost doborâtă drona: fereastră scurtă și risc în oraș Ministrul Apărării a susținut că incidentul nu indică un „eșec” al Armatei Române, argumentând că drona a evoluat în spațiul aerian românesc timp de patru minute, iar avioanele „nu au avut scenariu să o angajeze fără riscuri în Galați”. Miruță a adăugat că, deși a fost adus în zonă „un radar nou” care a detectat drona, nu au existat suficiente dispozitive pentru a o angaja în condițiile de la fața locului. În același context, președintele a explicat că solicitările de capabilități antidrone implică constrângeri tehnice, inclusiv riscul ca interceptarea să producă pagube la sol și necesitatea de a evita situații în care s-ar trage din România către teritoriul ucrainean. Traiectoria: lovită deasupra Ucrainei și deviată spre România, potrivit președintelui Nicușor Dan a afirmat că drona care a ajuns la Galați ar fi fost deviată după ce a fost lovită în zbor deasupra Ucrainei, „aparent de apărarea antiaeriană ucraineană”. Potrivit președintelui, ar fi fost vorba despre un grup de 43 de drone venite „dinspre est”, dintre care o parte au fost doborâte pe teritoriul ucrainean, iar una ar fi fost lovită deasupra orașului Reni, ceea ce i-ar fi modificat traiectoria. Întrebat dacă a fost o modificare aleatorie sau intenționată, președintele a spus că a fost lovită „kinetic”. Ce urmează: discuții la NATO și cooperare cu Ucraina pentru producția de drone Miruță a declarat că, în februarie, România a trimis la NATO o solicitare privind capabilitățile necesare pentru lupta cu dronele în zona Dobrogei și că, în discuțiile din prezent, s-a luat decizia de a discuta în Consiliul Nord-Atlantic pentru ca solicitarea să fie îndeplinită, inclusiv prin livrări de capabilități din partea statelor membre. Separat, pe contul de Facebook al președintelui a fost publicat un mesaj după o convorbire telefonică cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski , în care se arată că cei doi au convenit să accelereze cooperarea România–Ucraina privind producția în comun de drone. Sprijin pentru locatari: ajutoare de urgență și revenire în apartamente, cu o excepție Guvernul a anunțat ajutoare financiare de urgență pentru persoanele ale căror locuințe au fost afectate de prăbușirea dronei: 10.000 de lei pentru fiecare familie sau persoană singură, dacă locuința a fost afectată în proporție mai mică de 25%; 25.000 de lei pentru fiecare familie sau persoană singură, dacă locuința a fost afectată în proporție mai mare de 25%. Președintele a mai spus că locatarii pot reveni în apartamente, cu excepția apartamentului afectat, unde este necesar un proiect de reparații, estimat la „câteva săptămâni”. [...]
