Știri
Știri din categoria Apărare
Un acord major SUA–Ucraina pentru drone este pregătit, dar încă nesemnat, iar întârzierea menține în suspensie un parteneriat care ar putea accelera testarea și utilizarea pe scară largă a tehnologiei ucrainene de către americani, potrivit Digi24.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că Statele Unite și Ucraina discută un acord amplu privind dronele, însă documentul nu a fost încă semnat. Conform declarațiilor sale, partea americană și-a exprimat interesul să testeze „toate tipurile” de drone ucrainene, iar Kievul a acceptat cadrul propus pentru testare, instruire și utilizare în medii aeriene, terestre și navale.
Miza imediată ar fi trecerea de la discuții și intenții la un cadru formal care să permită colaborarea tehnică și operațională. Zelenski afirmă că proiectul ar combina două avantaje complementare:
Într-un interviu pentru emisiunea „Face the Nation” de la CBS, Zelenski a susținut că această combinație ar putea duce la una dintre cele mai puternice cooperări militare tehnologice la nivel global.
Liderul de la Kiev a indicat că există deja înțelegeri similare cu unele state din Orientul Mijlociu și din Europa și că sunt negocieri avansate cu Uniunea Europeană, însă acordul cu Washingtonul rămâne nefinalizat. Potrivit lui, documentul-cadru privind cooperarea în domeniul dronelor între Ucraina și SUA „nu a fost încă finalizat”.
Informația despre „așteptăm doar semnătura lui Donald Trump” apare în titlul materialului; în textul citat de Digi24 nu sunt oferite detalii suplimentare despre calendarul semnării sau despre condițiile exacte care mai trebuie îndeplinite.
În paralel cu discuțiile diplomatice, Ucraina a anunțat noi lovituri cu drone asupra unor obiective energetice din Rusia. Statul Major ucrainean a transmis că o rafinărie Rosneft din regiunea Saratov a fost lovită și că a izbucnit un incendiu major, susținând că instalația ar fi avut un rol în alimentarea efortului militar rus.
Autoritățile locale ruse au confirmat un atac cu drone în zonă, iar surse independente au raportat izbucnirea unui incendiu la rafinărie, pe fondul intensificării atacurilor reciproce cu drone între cele două state.
Recomandate
Ucraina își întărește apărarea antiaeriană cu un nou lansator IRIS-T , în condițiile în care Rusia a folosit, într-o singură săptămână, aproape 4.000 de mijloace de lovire împotriva infrastructurii civile, potrivit datelor prezentate de Volodîmîr Zelenski pe Telegram și relatate de Kyiv Post . Zelenski a spus că, în ultimele șapte zile, Rusia a lansat „peste 2.300 de drone de atac”, „aproape 1.560 de bombe aeriene ghidate” și „108 rachete de diverse tipuri”, susținând că loviturile au vizat „infrastructură civilă obișnuită”, inclusiv clădiri rezidențiale și noduri energetice. Presiune pe apărarea aeriană și efecte în teren În același context, publicația notează un val de atacuri din weekend: un „roi” de 229 de vehicule aeriene fără pilot (UAV) de luptă și momeală, inclusiv muniții rătăcitoare Shahed și drone-capcană „Parodiya”, lansate din mai multe zone din Rusia și din Crimeea ocupată. Potrivit informațiilor prezentate, forțele ucrainene (aviație, trupe de rachete și unități de război electronic) au neutralizat 212 dintre aceste ținte. Totuși, un atac în districtul Koriukivka (regiunea Cernihiv) a distrus șapte camioane de marfă și a ucis un civil de 58 de ani. A urmat un atac de tip „double-tap” (două lovituri succesive) în Zaporojie, care a ucis un muncitor din industrie și a vizat echipele de intervenție, conform aceleiași surse. IRIS-T, livrare nouă; Zelenski cere și muniție Zelenski a anunțat că Ucraina a primit „ieri” un nou lansator operațional IRIS-T, mulțumind Germaniei pentru sprijinul constant, dar subliniind că este nevoie și de rachete pentru ca sistemele de apărare aeriană să aibă „capacități suficiente” de respingere a atacurilor. „Ieri, am primit un nou lansator IRIS-T. Mulțumim Germaniei pentru contribuția constantă la protecția oamenilor. Mii și mii de vieți au fost salvate datorită unui astfel de sprijin puternic. Dar avem nevoie și de rachete pentru ca sistemele de apărare aeriană să aibă capacități suficiente pentru a respinge atacurile rusești.” De ce contează: apărarea antiaeriană devine condiție pentru economie și industrie Mesajul administrației de la Kiev, așa cum este redat în articol, pune accent pe obținerea de capabilități anti-balistice, considerate o prioritate strategică. Argumentul invocat este că un „scut” extins, capabil să intercepteze rachete balistice, ar ajuta la stabilizarea economiei interne și la protejarea sectoarelor industriale aflate în revenire. În paralel, Zelenski a menționat și aranjamente defensive pe termen lung cu Suedia, inclusiv un pachet de sprijin orientat către întărirea Forțelor Aeriene ucrainene cu avioane Saab JAS 39 Gripen , precum și contribuții noi la inițiativa PURL (Partnership for Fund for Ukraine’s Resilience and Recovery), cerând continuarea sprijinului european și american. [...]
Războiul cu drone împinge NATO spre producție în masă și adaptare rapidă , pe modelul Ucrainei, avertizează un fost ofițer al pușcașilor marini americani care a luptat voluntar pe front, potrivit Adevărul . Mesajul central: într-un conflict modern, avantajul nu mai vine automat din platforme scumpe și rare, ci din volum, viteză de inovare și integrarea războiului electronic. Fostul militar, citat de kyivindependent.com, susține că o companie ucraineană de infanterie ar putea învinge una americană, tocmai pentru că Ucraina a acumulat experiență directă într-un război de mare intensitate, în care „dronele decid viața și moartea”, iar mișcarea la suprafață este rapid detectată și lovită. De ce contează pentru NATO: costul și ritmul producției devin decisive Veteranul descrie o schimbare de paradigmă: drone relativ ieftine pot distruge echipamente evaluate la milioane, ceea ce obligă armatele să regândească ideea de „superioritate tehnologică” bazată pe sisteme sofisticate, dezvoltate în ani și produse în serii mici. „Sistemele ieftine obligă platformele scumpe să se ascundă sau să evite lupta.” În acest context, el afirmă că NATO are avantaje mari (industrie, finanțe, logistică, informații), dar că s-a pregătit „timp de decenii” pentru un alt tip de război decât cel observat în Ucraina, unde flexibilitatea și adaptarea rapidă sunt la fel de importante ca tehnologia de vârf. „Asimetria” dronelor: Ucraina vs. statele NATO Potrivit estimărilor citate în articol, Ucraina ar fi produs aproximativ cinci milioane de drone în 2025 și ar intenționa să depășească opt milioane în acest an. În comparație, toate statele NATO la un loc ar fi produs sub un milion de drone într-un an, conform aceleiași surse. Pe lângă drone, Kievul ar dezvolta și „zeci de mii” de roboți tereștri pentru misiuni de luptă și logistică, în încercarea de a scala rapid capacități care reduc expunerea soldaților. Presiune pe doctrine și achiziții: mai puțină sofisticare, mai multă adaptare Articolul leagă această lecție de o schimbare de direcție la Washington. Secretarul american al Războiului, Pete Hegseth , spune că SUA se îndepărtează de filosofia „arme puține, extrem de sofisticate și foarte costisitoare” și se orientează către producția în masă de drone și sisteme autonome, care pot fi ajustate rapid. În text este menționat și un reper bugetar: propunerea pentru anul 2027 ar include 56 de miliarde de dolari (aprox. 252 mld. lei) pentru consolidarea superiorității SUA în domeniul dronelor și integrarea lecțiilor din Ucraina. „Cea mai importantă lecție este că nu este suficient să ai cea mai avansată tehnologie. Trebuie să poți produce rapid, să adaptezi constant sistemele și să răspunzi în timp real schimbărilor de pe câmpul de luptă.” Ce urmează: Ucraina, „laborator” de război modern pentru aliați Concluzia veteranului este că Occidentul are o fereastră rară de a învăța dintr-un conflict real fără a plăti direct costul unui război pe propriul teritoriu, iar „sprijinirea și integrarea lecțiilor Ucrainei” devine o necesitate pentru menținerea relevanței militare în conflictele viitorului. În paralel, oficialii americani descriu parteneriatul cu Kievul ca reciproc avantajos: sprijin pentru Ucraina, dar și acces pentru SUA la experiență operațională într-un război convențional de mare intensitate. [...]
Identificarea tehnică a dronei care a lovit un bloc din Galați ridică presiunea pe măsurile de apărare aeriană la graniță , după ce Ministerul Apărării a confirmat că aparatul este de proveniență rusească și de tip „kamikaze”, potrivit Mediafax . MApN spune că investigația tehnică, la care a participat și o echipă specializată a ministerului, a vizat incidentul din 29 mai 2026, în jurul orei 02:00, în zona str. Brăilei nr. 50 din municipiul Galați. Concluzia: obiectul suspect a fost un UAS (sistem aerian fără pilot), model GERAN2, „fabricație rusească”, cu destinație operațională de dronă cu întrebuințare unică (DIU), adică muniție de tip „kamikaze”. Ce a găsit MApN la fața locului În comunicatul citat, ministerul descrie componentele identificate și elementele care au susținut atribuirea: Fuselaj și aripi : resturi și fragmente cu structură de rezistență din fibră de carbon, cu inscripții chirilice; Propulsie : motor termic tip „boxer”, cu 4 pistoane, răcit cu aer, în 2 timpi, cu elice; Electronice : indicii privind folosirea unui sistem GNSS (navigație prin satelit) de tip KOMETA, care permite localizarea simultană a sistemelor satelitare; Servomotor electronic : pentru controlul și menținerea pe traiectorie; Muniție : încărcătură de luptă explodată la impact, de tip High-Explosive (HE), cu greutatea de aproximativ 30 kg (echivalent TNT). MApN precizează că au fost identificate probe cu inscripția „ГЕРАНЬ 2”, parțial lizibilă. Context operațional: incidente repetate și traseu detectat înainte de intrarea în România Ministerul afirmă că probele găsite la Galați sunt „identice din punct de vedere structural și funcțional” cu cele recuperate în incidente anterioare atribuite Federației Ruse, enumerate de MApN: Chilia Veche (17.01.2025), Ceatalchioi (17.01.2025), Galați (28.02.2025), Grindu (13.02.2025), Galați (25.04.2026) și Luncavița (26.04.2026). Totodată, MApN arată că ținta a fost identificată inițial la ora 01:46 în spațiul aerian al Ucrainei, la aproximativ 19 kilometri de frontiera României (la circa 10 kilometri est de localitatea Reni). Ce au spus Nicușor Dan și Volodimir Zelenski Înaintea comunicatului MApN, președintele României, Nicușor Dan, a prezentat concluziile anchetei specialiștilor români privind resturile dronei și a indicat că aparatul este Geran-2, de proveniență rusească, publicând și imagini. Duminică, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a explicat că unele drone pot trece granița țărilor vecine și a susținut că scopul unor astfel de operațiuni este să pună presiune pe țările NATO și să le testeze apărarea. [...]
Volodimir Zelenski susține că Rusia folosește dronele care ajung în România ca să testeze reacția NATO , într-un context în care Bucureștiul a confirmat oficial originea rusească a dronei care a lovit un bloc din Galați, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute duminică, 31 mai, într-un interviu, la două zile după incidentul din Galați. Zelenski a reacționat și după ce președintele României, Nicușor Dan , a publicat imagini și date tehnice care indică faptul că drona prăbușită este de fabricație rusească, mesaj pe care liderul ucrainean l-a redistribuit. „Mulţumesc pentru claritate, dragă Nicuşor Dan. Faptele sunt cel mai bun leac împotriva minciunilor lui Putin şi demonstrează că manipulările Rusiei nu ţin.” „Rusia testează apărarea antiaeriană a NATO”, spune Zelenski Președintele Ucrainei afirmă că armata ucraineană încearcă să intercepteze toate dronele rusești, inclusiv pe cele care se îndreaptă spre teritoriul unor state vecine, dar că nu reușește întotdeauna. În aceste situații, spune el, Ucraina își informează partenerii și încearcă să ofere asistență, într-un interviu acordat CBS News. Zelenski susține că pătrunderea dronelor în spațiul aerian al unor țări precum România, Moldova, Polonia sau statele baltice nu este accidentală, ci parte dintr-o strategie de presiune asupra statelor care sprijină Ucraina și de evaluare a capacității de reacție a Alianței Nord-Atlantice. „Rusia folosește drone pentru a pune presiune pe țările NATO și pentru a evalua reacția. Acesta este semnalul lor tipic: nu ajutați Ucraina. Cred că ar trebui să existe un răspuns mai puternic din partea NATO.” Contextul din România: anchetă tehnică și confirmarea tipului de dronă În România, președintele Nicușor Dan a prezentat duminică rezultatele anchetei tehnice privind incidentul de la Galați, arătând că specialiștii au stabilit „fără dubiu” că drona este de tip Geran-2 și provine din Federația Rusă. Concluzia se bazează pe analiza componentelor recuperate, a sistemelor electronice și a inscripțiilor de pe fragmente. Potrivit autorităților române, incidentul este considerat cel mai grav eveniment de securitate produs pe teritoriul României de la începutul invaziei ruse în Ucraina, după ce drona a lovit un bloc de locuințe, provocând doi răniți și pagube materiale. [...]
SUA își schimbă modelul de achiziții militare spre producție de masă și adaptare rapidă , folosind lecțiile de pe frontul ucrainean, în timp ce menține sprijinul pentru apărarea antiaeriană a Kievului, potrivit Adevărul . Mesajul transmis de șeful Pentagonului, Pete Hegseth , leagă direct nevoile urgente ale Ucrainei (în special rachete Patriot ) de o reconfigurare mai amplă a industriei și doctrinei americane. Miza imediată: rachete Patriot și creșterea producției de muniții Întrebat la postul DRM News dacă Washingtonul va răspunde solicitărilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind suplimentarea livrărilor de rachete pentru sistemele antiaeriene Patriot, Hegseth a indicat o schimbare de ritm în producție, cu accent pe volume mai mari. „Schimbăm modul de producție pentru toate aceste tipuri de muniție critică. Vrem să ne asigurăm că companiile noastre livrează mult mai mult, pe întregul spectru, nu doar cu puțin mai mult.” În același timp, oficialul american a salutat eforturile aliaților europeni și a reiterat presiunea ca statele NATO să își majoreze bugetele de apărare spre ținta de 5% din PIB, subliniind că SUA vor continua să sprijine Ucraina și să „faciliteze” o implicare mai mare a Europei. „Vrem ca ei să se poată apăra și vom găsi o cale să asigurăm acest lucru.” Contextul operațional: deficit de apărare antirachetă și intensitatea atacurilor Schimbarea de abordare vine pe fondul unor presiuni crescute în relația Kiev–Washington. Publicația notează că Zelenski i-a trimis președintelui american Donald Trump o scrisoare în care avertiza asupra unui deficit critic în apărarea antirachetă, invocând un atac masiv rusesc în care ar fi fost folosite: 54 de rachete de croazieră; 30 de rachete balistice; trei rachete hipersonice „Zircon”; două rachete balistice „Kinjal”. În acest context, Zelenski a cerut rachete interceptoare PAC-3 (muniția folosită de sistemele Patriot) sau licențe pentru producția locală, discuție începută în administrația Biden și continuată acum cu echipa lui Trump. Potrivit sursei, Ucraina susține că obținerea licențelor ar putea-o transforma într-un furnizor de securitate și pentru alte regiuni, precum Orientul Mijlociu. Lecția Ucrainei pentru Pentagon: „scalare” și adaptare săptămânală Dincolo de sprijinul punctual, Pentagonul își ajustează doctrina și achizițiile, în special în zona dronelor, pe baza datelor tactice din Ucraina. La summitul de securitate Shangri-La Dialogue din Singapore, Hegseth a descris o orientare de la platforme „de nișă”, sofisticate și scumpe, către tehnologii adaptabile, care pot fi produse în masă și modificate rapid. Planul bugetar al administrației Trump ar aloca 56 de miliarde de dolari (aprox. 252 miliarde lei) pentru supremația în sisteme fără pilot și integrarea lecțiilor de pe câmpul de luptă, menționează articolul. În logica descrisă de Hegseth, avantajul nu mai este doar „cel mai avansat” sistem, ci capacitatea industriei de a scala repede și de a actualiza frecvent soluțiile, inclusiv prin ajustări rapide de software și design pentru a contracara bruiajul. [...]
România își mută accentul pe apărarea antidrone și pe producție comună cu Ucraina , în contextul incidentelor tot mai dese de pe Flancul Estic, potrivit Libertatea , care relatează declarațiile ministrului interimar de Externe, Oana Țoiu , într-o intervenție la CNN după cazul dronei rusești prăbușite la Galați. În intervenția televizată, Țoiu a spus că România are „o listă clară de capabilități” necesare pentru creșterea capacității de apărare pe Flancul Estic și că a alocat „2 miliarde” pentru achiziții de apărare, menționând și participarea la misiuni de apărare „nu doar pe teritoriul nostru”. De ce contează: apărarea antidrone devine o nevoie operațională, nu doar o opțiune Mesajul central al ministrului este că mijloacele actuale nu sunt suficiente pentru riscul specific al dronelor care ajung în proximitatea zonelor locuite. Oana Țoiu a invocat avioanele F-16 ca parte a apărării aeriene, dar a explicat că folosirea lor împotriva dronelor în zone rezidențiale poate crea riscuri suplimentare, motiv pentru care România ar avea nevoie de radare și sisteme antidrone. „Avem avioanele F-16 pe care le folosim, dar asta creează și un risc de securitate în ceea ce privește doborârea dronelor în zonele de securitate. Tocmai de aceea avem nevoie de radare și sisteme anti-dronă.” Contextul imediat este incidentul de la Galați, unde o dronă rusească a căzut pe un bloc și a provocat o explozie; în urma acestuia, două persoane au fost rănite și au avut nevoie de spitalizare, conform aceleiași surse. Marea Neagră și cooperarea regională, în logica NATO Țoiu a plasat discuția și în cadrul mai larg al apărării la Marea Neagră, pe care a numit-o „un punct strategic” pentru NATO, indicând cooperarea cu Turcia și Bulgaria pentru apărarea zonei. Ucraina, „partener strategic” pentru sisteme antidrone și producție comună Un element cu implicații directe pentru industria de apărare este deschiderea către colaborare cu Ucraina, pe fondul experienței acumulate de aceasta în războiul dronelor. Ministrul a afirmat că România vede în Ucraina „un partener strategic” și că ar urma să producă împreună sisteme de apărare împotriva dronelor. „Vedem în Ucraina un partener strategic și vom produce împreună sisteme de apărare împotriva dronelor.” Ce achiziții sunt deja în derulare: un contract SAFE de 30,7 milioane euro În același context, articolul notează că Ministerul Apărării a publicat lista contractelor semnate pentru Programul SAFE , iar unul dintre ele vizează furnizarea de către Quantum Systems a produsului „Sistem Mini UAS clasa I”, în valoare de 30.700.000 euro, fără TVA (aprox. 153 milioane lei, la un curs estimativ de 5 lei/euro). [...]
