Știri
Știri din categoria Apărare
Statele Unite vor trimite încă 5.000 de militari în Polonia, o decizie care schimbă așteptările privind o posibilă reducere a prezenței americane în Europa, potrivit Reuters. Anunțul a fost făcut de președintele Donald Trump într-o postare pe rețeaua sa, Truth Social, unde a legat explicit suplimentarea trupelor de relația sa cu noul președinte polonez, Karol Nawrocki.
Mișcarea vine la două zile după ce vicepreședintele SUA, JD Vance, le-a spus jurnaliștilor că o desfășurare de trupe americane în Polonia fusese întârziată. În paralel, Washingtonul își revizuia postura militară în Europa, iar de mai mult timp existau așteptări că SUA ar putea reduce efectivele, pe fondul solicitărilor lui Trump ca NATO să preia un rol mai mare în apărarea continentului.
Din perspectiva operațională, suplimentarea cu 5.000 de militari indică o consolidare a prezenței americane pe flancul estic al NATO, într-un moment în care administrația Trump era asociată cu presiuni pentru redistribuirea poverii de securitate către aliații europeni. Reuters notează că decizia este justificată politic de Trump prin relația cu Nawrocki și prin sprijinul acordat acestuia în campania electorală.
În postarea citată de Reuters, Trump a spus:
„Pe baza alegerii reușite a actualului președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, pe care am fost mândru să îl susțin, și a relației noastre cu el, am plăcerea să anunț că Statele Unite vor trimite încă 5.000 de trupe în Polonia.”
Trump l-a găzduit pe Nawrocki la Casa Albă în mai anul trecut și l-a susținut într-un moment considerat important înaintea alegerilor din Polonia, în care Nawrocki a câștigat în fața candidatului susținut de partidul pro-european de centru al premierului Donald Tusk, potrivit aceleiași surse.
Cei doi s-au întâlnit din nou la Casa Albă în septembrie, când Trump a indicat că SUA ar putea crește prezența militară în Polonia și a promis să asigure apărarea țării, mai arată Reuters.
Reuters nu oferă detalii despre calendarul exact al desfășurării, structura unităților sau locațiile din Polonia unde ar urma să fie trimiși militarii. În lipsa acestor informații, rămâne de urmărit dacă suplimentarea anunțată se suprapune peste planurile aflate în revizuire privind prezența SUA în Europa și cum va fi integrată în aranjamentele NATO din regiune.
Recomandate
Sosirea primelor F-35 în Polonia ridică nivelul de descurajare pe flancul estic al NATO , într-un moment în care securitatea în Europa de Est rămâne tensionată după invazia Rusiei în Ucraina, potrivit Digi24 . Avioanele au plecat din SUA și se îndreaptă spre Polonia, a anunțat ministrul adjunct al Apărării, Cezary Tomczyk , informație preluată de publicația poloneză TVP World . Tomczyk a spus că aparatele vor ajunge „în următoarele câteva ore” și le-a descris drept „primele F-35 din această parte a lumii”. Și ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a salutat online momentul, afirmând că F-35 „apără cerul polonez”. Ce înseamnă operațional: livrări până în 2029 și instruire deja în SUA Polonia a semnat în 2020 un acord de 4,6 miliarde de dolari (aprox. 21,2 miliarde lei) pentru achiziția a 32 de avioane F-35 fabricate în SUA. Contractul – al doilea ca mărime din istoria achizițiilor de armament ale Poloniei, conform materialului – a inclus instruire și sprijin logistic. Concret, planul de livrare indicat în articol este etapizat: inițial sunt așteptate trei avioane să ajungă în Polonia; livrările ar urma să continue până în 2029 ; opt avioane destinate Poloniei se află deja în SUA, la Baza Ebbing (Arkansas), unde sunt folosite pentru instruirea piloților polonezi. De ce contează: capabilități „stealth” și efect de descurajare F-35 este prezentat ca unul dintre cele mai avansate avioane de luptă, iar elementul central pentru impactul militar este tehnologia „stealth” (capacitatea de a reduce detectarea de către radare). În analiza citată de Digi24, această caracteristică ar întări semnificativ postura de descurajare a Poloniei în raport cu Rusia. Michał Stela, expert al site-ului militar polonez Defence24, a rezumat miza astfel, într-un interviu pentru postul privat TVN24: „Începând de mâine, vom avea pe teritoriul nostru avioane de vânătoare care se pot strecura neobservate spre est, printre radarele rusești. Anterior, avioanele noastre de vânătoare erau vizibile. Acum vor fi invizibile.” În aceeași intervenție, el a mai spus că Rusia „nu dispune de nimic asemănător cu F-35”, sugerând un avantaj tehnologic care, cel puțin pe termen scurt, schimbă raportul de capabilități în regiune. [...]
Reluarea rapidă a producției de drone în Iran ridică miza operațională a unui nou val de atacuri americane , potrivit G4Media , care citează informații atribuite CNN, preluate de Reuters și transmise de Agerpres. În cele șase săptămâni de armistițiu de la începutul lunii aprilie, Iranul ar fi reluat deja o parte din producția de drone, pe baza a două surse care cunosc evaluările serviciilor de informații ale SUA. Concluzia relatată este că Teheranul își reface capacitățile industriale militare „mult mai rapid decât se estimase”. Reuters precizează că nu a putut verifica imediat informația. Ce se schimbă în ecuația militară Dacă refacerea capacităților industriale militare se confirmă, implicația practică este comprimarea „ferestrei” în care loviturile anterioare ar fi putut limita pe termen mai lung producția de armament, în special drone. În termeni operaționali, o reluare parțială a producției în timpul armistițiului sugerează o capacitate de recuperare mai mare decât cea anticipată de evaluările inițiale invocate de CNN. Reacția SUA: posibilitatea unor noi atacuri Președintele american Donald Trump a declarat miercuri că Statele Unite sunt pregătite să lanseze noi atacuri împotriva Iranului dacă Teheranul nu acceptă un acord de pace. În același timp, el a indicat că ar putea aștepta câteva zile pentru a „primi răspunsurile corecte”. Informațiile disponibile în material nu includ detalii despre amploarea reluării producției sau despre tipurile de drone vizate, iar verificarea independentă a relatării nu este confirmată de Reuters. [...]
NATO pregătește ajustări ale prezenței militare în Europa , pe fondul intenției SUA de a reduce o parte din efectivele de pe continent, iar subiectul intră în prim-plan la reuniunea informală a miniștrilor de Externe din statele aliate, organizată în Suedia , potrivit Euronews . Miza practică pentru europeni este cum vor compensa eventualele retrageri americane și ce înseamnă asta pentru securitatea flancului estic și pentru sprijinul acordat Ucrainei. Întâlnirea are loc „azi și mâine”, iar la reuniune este așteptat și secretarul american Marco Rubio. Contextul este descris ca tensionat după ce statele aliate au refuzat să răspundă apelului președintelui american de a se implica în războiul din Iran. Reducerea trupelor SUA și „modelul de forțe” al NATO Pe agenda discuțiilor se află intenția Statelor Unite de a reduce o parte a militarilor din Europa, după un anunț făcut în ultimele săptămâni. Publicația notează că vineri este așteptat un nou anunț în acest sens. Într-un interviu acordat Euronews, colonelul Martin O’Donnell, purtător de cuvânt al Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE), susține că mișcările de trupe nu vor afecta securitatea statelor membre și că ajustările sunt discutate cu NATO de luni de zile. „Sunt indicii că SUA vor anunța modificări ale modelului de forțe NATO. (...) Aceste ajustări au fost discutate cu NATO în cursul ultimelor luni. Nu ar trebui să existe surprize.” Efectul în lanț: stocuri de armament și accesul Europei și Ucrainei Un alt element de presiune menționat este faptul că SUA „își epuizează stocurile de arme extrem de importante”, inclusiv sisteme de apărare aeriană Patriot . Euronews avertizează că această situație poate produce un efect în lanț asupra Europei și Ucrainei, în special în ceea ce privește accesul la astfel de capabilități. Cine conduce reuniunea și cine reprezintă România Reuniunea informală din Suedia este prezidată de secretarul general al NATO, Mark Rutte. România este reprezentată de ministra de Externe Oana Țoiu. [...]
Serbia intră într-un exercițiu direct cu NATO , o mișcare cu impact operațional și de securitate regională într-un moment geopolitic sensibil în Balcanii de Vest, potrivit Mediafax . Aproximativ 600 de militari din Serbia, România, Italia și Turcia participă la exercițiul comun NATO–Serbia organizat în poligonul Borovac, lângă Bujanovac, în sudul Serbiei. Manevrele sunt prezentate ca o premieră: primul exercițiu desfășurat direct între Serbia și Alianța Nord-Atlantică, notează AlJazeera, citată de publicație. Exercițiile au început marți și se derulează până la 23 mai, cu militari, planificatori și observatori din Franța, Germania, Italia, Muntenegru, România, Serbia, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite. Activitățile au loc în cadrul programului NATO „ Parteneriatul pentru Pace ”, din care Serbia face parte de aproape două decenii. Ce urmărește exercițiul și cine îl justifică Ministerul Apărării din Serbia afirmă că obiectivul este consolidarea cooperării regionale și menținerea păcii în Balcani, iar scenariile de antrenament sunt inspirate din misiuni reale de menținere a păcii, cu accent pe coordonare între trupele participante. Comandantul Marinei Regale Britanice, Ian Kewley, a descris planificarea exercițiului drept un exemplu de colaborare eficientă între NATO și Forțele Armate Sârbe. „Atât NATO, cât și Forțele Armate Sârbe au o lungă tradiție în planificarea exercițiilor internaționale majore, astfel încât echipele au putut colabora și acționa fără probleme, împărtășind idei și experiență.” Contextul politic: neutralitate declarată, subiect încă sensibil Exercițiul are loc la 26 de ani de la campania de bombardamente NATO din 1999 împotriva fostei Iugoslavii, în timpul conflictului din Kosovo, un episod care rămâne sensibil în societatea sârbă. Serbia nu recunoaște independența Kosovo, iar o forță de menținere a păcii condusă de NATO este staționată în regiune de la finalul războiului. În același timp, Belgradul își menține politica de neutralitate militară și încearcă să păstreze relații atât cu NATO, cât și cu Rusia. În ultimul deceniu, Serbia și-a modernizat armata prin achiziții de armament din state membre NATO, dar și din Rusia și China, potrivit informațiilor citate. Un oficial NATO a precizat pentru AFP că exercițiul se desfășoară „cu respectarea deplină a politicii declarate de neutralitate militară a Serbiei”.” [...]
Statele baltice cer NATO să treacă de la „poliția aeriană” la o misiune extinsă de apărare aeriană, o schimbare care ar putea redesena și modul în care este protejat spațiul aerian al României , în cadrul programului Eastern Sentry , potrivit Digi24 . Președinții Lituaniei, Letoniei și Estoniei au cerut consolidarea misiunii aliate în regiune, invocând o serie de incursiuni ale dronelor asociate războiului din Ucraina și nevoia de desfășurări mai puternice pe flancul estic, inclusiv pentru îmbunătățirea „capacităților de combatere a dronelor”. De ce contează pentru România: Eastern Sentry include și teritoriul românesc În analiza publicată, miza nu este doar întărirea apărării aeriene în nordul Europei, ci efectul de „precedent” operațional: dacă NATO acceptă trecerea la o „misiune de apărare aeriană” mai amplă în statele baltice, acest tip de ajustare ar putea fi extins și în alte zone acoperite de aceleași programe. Digi24 notează explicit că, dacă modificările propuse vor fi luate în considerare, „este posibilă chiar o schimbare a tipului de apărare aeriană deasupra României”, deoarece programul Eastern Sentry cuprinde și teritoriul țării noastre. Contextul imediat: drone, încălcări ale spațiului aerian și o interceptare cu participare românească Liderii baltici spun că este nevoie de o „apărare aeriană solidă și credibilă”, după ce drone au pătruns în spațiul aerian al celor trei țări dinspre Rusia și Belarus, în timpul atacurilor ucrainene asupra unor ținte din interiorul Rusiei. În acest context, în cursul acestei săptămâni, un avion de vânătoare NATO din România a doborât o dronă care a intrat în spațiul aerian estonian, prima interceptare de acest tip în cadrul misiunii de poliție aeriană din zona baltică, conform aceleiași surse. Ce mai cer statele baltice: întărirea misiunilor și accelerarea proiectelor regionale În declarația comună, cei trei președinți au cerut și consolidarea unor misiuni existente și accelerarea proiectelor de apărare regională, între care: Eastern Sentry și Baltic Sentry; Linia de Apărare Baltică; inițiativa Eastern Flank Watch a Uniunii Europene . Liderii au condamnat încălcările spațiului aerian și au respins acuzațiile Moscovei potrivit cărora statele baltice ar fi susținut atacuri cu drone asupra Rusiei, afirmând că teritoriile și spațiul lor aerian nu au fost folosite pentru astfel de atacuri. [...]
NATO a testat activarea Articolului 5 pentru România într-un scenariu de atac , un exercițiu care pune accent pe capacitatea operațională de reacție rapidă și pe cooperarea dintre forțele speciale aliate, potrivit Știrile Pro TV . În scenariul descris, o termocentrală dezafectată din Comănești (județul Bacău) a fost „luată cu asalt” de comandouri române și italiene, într-un exercițiu tactic al forțelor pentru operații speciale din NATO. Clădirea ar fi fost ocupată de trupe ale unui stat inamic și folosită pentru fabricarea unor drone utilizate în atacuri hibride. Exercițiul a simulat pătrunderea unor forțe militare ostile pe teritoriul național, ceea ce a dus, în cadrul scenariului, la activarea Articolului 5 – clauza de apărare colectivă a NATO – și la sprijin aliat pentru România. Publicația notează că NATO a dislocat operatori din Batalionul de Comando de la Bacău și din forțele speciale italiene, cu misiunea de a se infiltra în clădire și de a neutraliza inamicii. „Potrivit scenariului, NATO a dislocat operatori din Batalionul de Comando de la Bacău și din Forțele speciale italiene, iar misiunea lor a fost de a se infiltra în clădire, de a neutraliza inamicii” „Violența în acțiune este cea care ne cartacterizează, misiunea noastră este cea de a avea acele acțiuni chirurgicale, scurte, dar cu efect strategic” Miza operațională: interoperabilitate și descurajare pe flancul estic Intervenția forțelor speciale române și italiene este prezentată ca parte din „ Trojan Footprint 2026 ”, descris drept cel mai mare exercițiu al aliaților de pe flancul estic al NATO. Miza principală, conform materialului, este descurajarea amenințărilor externe și garantarea securității teritoriului național, prin antrenarea cooperării între unități din state diferite (interoperabilitate). „Vorbim despre interoperabilitate cu partenerii străini și de a efectua acțiuni defensive la granița estică a NATO, în vederea creșterii de descurajare a potențialilor agresori” Potrivit scenariului, după neutralizarea inamicilor din clădirea-țintă, forțele pentru operații speciale au distrus și dronele considerate o amenințare la adresa teritoriului național. [...]
