Știri
Știri din categoria Apărare
Donald Trump a semnat un ordin care prioritizează vânzările de arme către state cu bugete mari de apărare, potrivit Anadolu Agency, într-o schimbare de politică ce poate avantaja în special aliați NATO aflați pe flancuri considerate sensibile din punct de vedere strategic.
Ordinul executiv instituie „America First Arms Transfer Strategy”, un cadru care modifică regulile exportului de armament american și pune în față două criterii: țările care „au investit în propria apărare” și cele care ocupă regiuni cu importanță strategică. În practică, această prioritizare poate influența atât ritmul aprobărilor, cât și ordinea livrărilor, într-un context în care cererea externă a pus presiune pe capacitățile de producție ale industriei americane.
„Ordinul executiv impune prioritizarea țărilor care «au investit în propria apărare și ocupă regiuni importante din punct de vedere strategic».”
Din perspectiva „prioritizării țărilor cu cheltuieli mari de apărare”, mesajul este direct: Washingtonul semnalează că accesul mai rapid la echipamente americane va fi corelat mai strâns cu efortul bugetar al partenerilor. Administrația argumentează că politicile anterioare au permis ca cererea externă să influențeze deciziile de producție din SUA, ceea ce a dus la întârzieri și blocaje în livrări.
În următoarele 120 de zile, Departamentele Apărării, de Stat și Comerțului trebuie să elaboreze un „catalog al vânzărilor prioritare de platforme” pe care SUA îl va promova către aliați, iar o grupare de lucru dedicată va monitoriza implementarea strategiei, consemnează Breaking Defense. Miza este dublă: accelerarea transferurilor către parteneri și întărirea bazei industriale de apărare americane, inclusiv printr-o mai bună aliniere între comenzi și capacitatea de producție.
Deși ordinul nu nominalizează țări, Polonia este indicată ca posibil beneficiar, pe fondul nivelului ridicat al cheltuielilor sale militare și al poziției pe flancul estic al NATO. Conform datelor NATO citate în material, Varșovia ar aloca aproximativ 4,5% din PIB pentru apărare în 2025 și ar planifica o creștere la 4,8% în 2026, iar ministrul apărării Wladyslaw Kosiniak-Kamysz a anunțat un buget de 200 miliarde zloți (circa 46,8 miliarde euro) pentru 2026 În paralel, Polonia a rămas un cumpărător major de tehnică americană (inclusiv F-35, tancuri M1 Abrams, HIMARS și Patriot), iar Departamentul de Stat a aprobat în 2025 o vânzare de 400 de rachete AIM-120D în valoare de 1,33 miliarde dolari.
Schimbarea vine pe fondul tensiunilor persistente de pe flancul estic al NATO după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, menționează Kyiv Post, și se leagă de alte inițiative ale administrației Trump de a accelera procesele și de a proteja capacitatea industrială internă. În ianuarie 2026, Trump a semnat un ordin care cere contractorilor din apărare să prioritizeze capacitatea de producție în detrimentul răscumpărărilor de acțiuni. În acest cadru, statele care alocă procente ridicate din PIB pentru apărare și au relevanță strategică ar putea urca în „coada” de aprobare și livrare a echipamentelor americane, cu efecte directe asupra planificării bugetare și a programelor de înzestrare din Europa de Est și nu numai.
Recomandate
Un avion civil a încălcat zona de interdicție aeriană din jurul reședinței lui Donald Trump , fiind escortat în siguranță în afara perimetrului de avioane de luptă americane, potrivit Reuters . Incidentul a avut loc duminică, 29 martie 2026, în apropierea complexului Mar-a-Lago din Palm Beach, Florida, în timp ce președintele SUA se afla în zonă. Conform Comandamentului Nord-American de Apărare Aerospațială (NORAD), aeronava a intrat într-o zonă temporară de restricție aeriană în jurul orei 13:15, ora locală (20:15, ora României). Aceste restricții sunt impuse de regulă atunci când președintele Statelor Unite se află într-o anumită locație, din motive de securitate. În timpul intervenției, avioanele militare au folosit semnale luminoase (flares) pentru a atrage atenția pilotului și a comunica cu acesta. Oficialii au subliniat că aceste măsuri nu au reprezentat un pericol pentru populația de la sol, fiind parte a procedurilor standard de interceptare. Ce presupune o astfel de intervenție identificarea rapidă a aeronavei neautorizate interceptarea de către avioane de luptă utilizarea semnalelor vizuale pentru avertizare escortarea în afara zonei restricționate Autoritățile americane au precizat că nu a existat o amenințare directă , iar incidentul s-a încheiat fără consecințe. Totuși, astfel de încălcări nu sunt izolate. NORAD a raportat mai multe cazuri similare de când Donald Trump a revenit la putere în 2025, toate fiind gestionate fără escaladare. Situația subliniază importanța respectării stricte a restricțiilor de zbor în zone sensibile, în special în apropierea liderilor politici, unde reacțiile autorităților sunt rapide și ferme. [...]
Pentagonul pregătește opțiuni pentru o „lovitură finală” în războiul cu Iranul , inclusiv folosirea forțelor terestre și o campanie masivă de bombardamente, potrivit Axios , care citează doi oficiali americani și două surse la curent cu discuțiile interne. Miza, notează publicația, este că o escaladare majoră devine mai probabilă dacă negocierile diplomatice nu avansează și mai ales dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă. În evaluarea unor oficiali americani, o demonstrație de forță care să încheie luptele ar putea crește pârghiile în eventuale discuții de pace sau i-ar oferi președintelui Donald Trump un rezultat pe care să-l prezinte drept victorie. În același timp, sursele Axios atrag atenția că Iranul influențează decisiv felul în care se poate termina conflictul, iar multe dintre scenariile discutate ar putea, de fapt, să prelungească și să intensifice confruntarea, în loc să o încheie rapid. În interviuri acordate Axios, oficiali și surse familiarizate cu discuțiile descriu patru variante principale de „lovitură finală” pe care Trump le-ar putea alege: invadarea sau blocada insulei Kharg (principalul nod al exporturilor petroliere iraniene), invadarea insulei Larak (un punct care sprijină controlul Iranului asupra Strâmtorii Hormuz), preluarea insulei Abu Musa și a altor două insule mai mici (controlate de Iran, dar revendicate și de Emiratele Arabe Unite) și blocarea ori capturarea navelor care exportă petrol iranian pe partea estică a Strâmtorii Hormuz. Separat, armata americană ar fi pregătit și planuri pentru operațiuni terestre în interiorul Iranului, cu obiectivul de a securiza uraniu îmbogățit la nivel înalt, depozitat în instalații nucleare. Alternativa discutată, potrivit Axios, ar fi lovituri aeriene la scară largă asupra acestor facilități, pentru a împiedica accesul Iranului la material. Axios arată că Trump nu a luat încă o decizie privind aceste scenarii, iar oficiali ai Casei Albe descriu orice potențiale operațiuni terestre drept „ipotetice”. Totuși, sursele publicației susțin că președintele este pregătit să escaladeze dacă discuțiile cu Iranul nu produc rezultate concrete în curând, inclusiv prin punerea în aplicare a amenințării de a bombarda centrale electrice și infrastructură energetică, pentru care Teheranul a avertizat că va riposta masiv în zona Golfului. Pe fondul acestor semnale, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a avertizat miercuri că Trump este gata să lovească „mai dur ca niciodată” dacă nu se ajunge la un acord. În paralel, sunt așteptate întăriri americane în Orientul Mijlociu, inclusiv mai multe escadrile de avioane de luptă și mii de militari; o unitate expediționară de pușcași marini ar urma să ajungă în această săptămână, iar o alta este în curs de dislocare, în timp ce elementul de comandă al Diviziei 82 Aeropurtate a primit ordin să se deplaseze în regiune împreună cu o brigadă de infanterie de câteva mii de militari. De cealaltă parte, oficiali iranieni spun că nu au încredere în demersul de negociere al lui Trump și îl văd ca pe o acoperire pentru atacuri surpriză. Președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a scris pe X că informațiile iraniene indică pregătirea unei operațiuni de ocupare a uneia dintre insulele Iranului, cu sprijinul unei țări din regiune, și a avertizat că, în cazul unei acțiuni, „toată infrastructura vitală” a acelei țări ar urma să fie lovită fără limită. În același timp, o sursă implicată în eforturile de organizare a negocierilor a declarat pentru Axios că Pakistan, Egipt și Turcia încearcă în continuare să aranjeze o întâlnire între părți, iar deși Iranul a respins lista inițială de cerințe a SUA, nu a exclus complet negocierile, însă neîncrederea rămâne obstacolul principal. [...]
Marina SUA a introdus în serviciu submarinul nuclear de atac USS „Massachusetts”. Potrivit Focus , noua unitate din clasa Virginia intră în exploatare operațională, într-un context în care SUA își consolidează capacitatea de lovire pe mare. Submarinul este descris ca fiind cel mai nou submarin american cu propulsie nucleară, iar informațiile despre capabilități sunt atribuite de publicația germană către The Independent . USS „Massachusetts” poate coborî la adâncimi de peste 240 de metri și poate transporta până la 24 de rachete de croazieră Tomahawk. Nava este al 25-lea submarin din clasa Virginia și a fost construită de General Dynamics Electric Boat și Newport News Shipbuilding. Deplasamentul este de aproximativ 8.000 de tone, iar costul de construcție depășește 2,8 miliarde de dolari, conform articolului. Comandantul Mike Siedsma a spus că situația geopolitică este „foarte solicitantă”, dar a insistat pe ideea de a demonstra „forța US Navy”, fără să indice unde va fi dislocat submarinul. USS „Massachusetts” este prezentat și ca un semn al schimbărilor interne din marină: echipajul are 147 de membri, dintre care 39 sunt femei. Focus notează că femeile nu au avut acces pe submarine o perioadă îndelungată, interdicția fiind ridicată în urmă cu 16 ani. Șefa de ceremonii (ship sponsor) Sheryl Sandberg, fost manager de top la Meta, a afirmat că nava a fost proiectată intenționat pentru a permite serviciul comun al femeilor și bărbaților și a subliniat că aproximativ un sfert din echipaj este feminin. Articolul mai amintește că patru nave au purtat anterior numele Massachusetts, de la un vapor cu aburi lansat în 1845 până la un cuirasat din Al Doilea Război Mondial. La un tur pentru presă au fost prezentate, între altele, camera de comandă, compartimentul torpilelor și sala de mese, iar în spațiul ofițerilor este menționat un raft din lemn cu însemne ale comitatelor din Massachusetts, donat de emisiunea TV „This Old House”. [...]
Primul obuzier autopropulsat K9 pentru Armata Română a fost finalizat pe linia de producție din Coreea de Sud , informează HotNews.ro . Acest obuzier, denumit „Tunet”, cântărește 47 de tone și este proiectat pentru a trage mai multe obuze și a se deplasa rapid pentru a evita contraatacurile. România a semnat în 2024 un contract de aproape 1 miliard de dolari cu compania sud-coreeană Hanwha Aerospace pentru furnizarea a 54 de obuziere K9 Thunder și 36 de vehicule de aprovizionare cu muniție K10. Contractul include și zeci de camioane militare și câteva zeci de mii de obuze. Producția locală și impactul economic La începutul lunii februarie 2026, Hanwha a început construcția unei fabrici în Petrești, județul Dâmbovița, pentru a susține producția locală a obuzierelor K9 și a vehiculelor K10. Această facilitate, denumită Hanwha Armoured Vehicle Centre of Excellence (H-ACE) Europe, va acoperi o suprafață de aproximativ 181.055 metri pătrați și va include linii de asamblare moderne, facilități de testare și laboratoare de cercetare-dezvoltare. „Facilitatea va susține producția locală a obuzierelor autopropulsate K9 și a vehiculelor de realimentare cu muniție K10, cu potențial de extindere către sisteme terestre avansate, inclusiv MLI-uri, sisteme de lovire de precizie și vehicule terestre fără echipaj. Producția locală ar putea genera până la 2.000 de locuri de muncă directe și indirecte, consolidând baza industrială de apărare a României și poziționând țara ca producător și exportator în ecosistemul european de apărare”, transmitea Hanwha Aerospace România. Componența sistemului Fiecare sistem de obuziere autopropulsate K9 achiziționat de România va include: 18 obuziere cal. 155 mm autopropulsate 9 țevi de rezervă cal. 155 mm 12 mașini specializate de transport și încărcat muniții 9 posturi de observare de artilerie autopropulsate 1 autostație meteorologică 3 mijloace tehnice de evacuare a echipamentelor avariate (TEHE-VAC) 3 sisteme de cercetare acustică În plus, vor fi furnizate 18.000 de proiectile de diverse tipuri, inclusiv explozive, fumigene și pentru iluminare. Termene de livrare Livrarea sistemelor de obuziere va fi etapizată, cu primul sistem fiind programat pentru livrare la 30 de luni de la semnarea contractului, iar celelalte două la 40 și 60 de luni, respectiv. Proiectilele vor fi livrate în același interval de timp. Caracteristicile obuzierului K9 Obuzierul K9 Thunder este utilizat în nouă țări, inclusiv cinci membre NATO, și reprezintă aproximativ 50% din piața globală a obuzierelor autopropulsate. Acesta poate angaja ținte la distanțe de peste 40 de kilometri și este optimizat pentru capacitatea „Shoot and Scoot”. Vehiculul de aprovizionare cu muniție K10, bazat pe șasiul K9, poate transporta și reaproviziona rapid muniția necesară în condiții de luptă, asigurând suport logistic eficient. Prin aceste achiziții și dezvoltarea producției locale, România își consolidează capacitățile de apărare și își întărește poziția în industria europeană de apărare. [...]
Ucraina caută alternative la rachetele PAC-3 pentru Patriot pe fondul unui deficit global de interceptoare, potrivit POLITICO , care citează declarații ale președintelui Volodîmîr Zelenski făcute luni, 30 martie 2026, într-o discuție cu jurnaliștii. Zelenski a spus că lipsa rachetelor PAC-3 (interceptoare antibalistice folosite de sistemele americane Patriot) persistă atât la nivel global, cât și în Ucraina, în condițiile în care producția totală ar fi de aproximativ 60 de rachete pe lună. El a adăugat că există inițiative în Europa pentru creșterea producției, dar că acestea nu ar rezolva problema. „Deficitul de PAC-3 în lume, în Ucraina în special, nu s-a încheiat niciodată. Din păcate. Știți că producția totală este de aproximativ 60 de rachete pe lună.” Conform relatării, Kievul a cerut în mod repetat mai multe rachete PAC-3, însă Zelenski susține că situația s-a complicat după campania SUA împotriva Iranului, întrucât unii parteneri ai Ucrainei ar prioritiza livrările către Orientul Mijlociu. Președintele ucrainean nu a numit statele respective, dar a afirmat că Ucraina „le amintește tuturor” de nevoile sale. Zelenski a mai spus că Ucraina a început deja să caute alternative și că negociază cu două țări pentru a obține „o astfel de oportunitate”, fără a oferi detalii suplimentare până la finalizarea discuțiilor. În paralel, el a cerut industriei ucrainene de apărare să accelereze eforturile pentru dezvoltarea unor sisteme antibalistice proprii. POLITICO amintește că, săptămâna trecută, publicația a relatat că oficiali americani i-ar fi informat pe aliați că un război cu Iranul ar putea întârzia livrările pentru Ucraina. Totuși, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat duminică pentru agenția de stat Ukrinform că Ucraina a primit asigurări că livrările din lista Prioritized Ukraine Requirements List (PURL) nu vor fi redirecționate. [...]
Comisia Europeană a aprobat o inițiativă de 1,5 miliarde euro în cadrul Programului privind industria europeană de apărare (EDIP), potrivit AGERPRES . Decizia a fost anunțată luni, 30 martie 2026, și este prezentată de executivul UE ca parte a eforturilor de consolidare și modernizare a industriei europene de apărare. Conform comunicatului citat de agenția de presă, inițiativa urmărește să stimuleze capacitatea de producție și să susțină progresul tehnologic în sectorul apărării la nivel european. [...]
