Știri
Știri din categoria Apărare
Administrația Trump amenință Uniunea Europeană cu represalii dacă va favoriza achizițiile de armament european în detrimentul companiilor americane, potrivit unui raport citat de Protothema, care preia informații publicate de Politico. Reacția Washingtonului vine în contextul dezbaterilor de la Bruxelles privind introducerea unei clauze „buy European” în viitoarele reguli de achiziții pentru apărare.
Departamentul american al Apărării a transmis Comisiei Europene că se opune ferm oricărei modificări care ar limita accesul industriei americane la contractele de apărare din statele membre. Potrivit mesajului citat, politici protecționiste care ar exclude forțat companiile din SUA ar reprezenta „o abordare greșită”, în condițiile în care marii producători europeni beneficiază de acces pe piața americană.
Pentagonul avertizează că, dacă o astfel de clauză va fi adoptată în legislațiile naționale, SUA ar putea reevalua sau retrage excepțiile acordate companiilor europene în cadrul regulilor „Buy American”. În prezent, 19 din cele 27 de state membre ale UE au acorduri cu Washingtonul care permit firmelor europene să participe la anumite licitații ale Pentagonului.
Subiectul complică planurile UE de a-și consolida autonomia strategică în domeniul apărării. Comisia Europeană urmează să actualizeze în 2026 directiva privind achizițiile publice din 2009, însă nu este clar dacă noul text va include reguli obligatorii care să favorizeze producătorii europeni.
Washingtonul susține că o preferință explicită pentru industria europeană ar putea afecta interoperabilitatea în cadrul NATO și ar contraveni angajamentelor comerciale asumate prin acordul UE-SUA semnat vara trecută, care prevede inclusiv achiziții sporite de armament american.
Recomandate
Armata SUA mizează pe interceptoare ieftine, de 3.000–5.000 de dolari (aprox. 13.500–22.500 lei), pentru a contracara atacurile cu drone Shahed , într-o schimbare de abordare care urmărește să reducă presiunea bugetară și operațională asupra apărării antiaeriene tradiționale, potrivit Antena 3 . Sistemele Merops sunt desfășurate pentru protejarea forțelor americane din Orientul Mijlociu, pe fondul creșterii amenințării reprezentate de dronele de tip Shahed-136 . Decizia vine după ce aceste sisteme și-au demonstrat eficiența în condiții reale de luptă în Ucraina, un argument important în adoptarea lor. Antena 3 notează că informația este relatată de Euromaidan Press. De ce contează: raportul cost-eficiență se schimbă în apărarea antiaeriană În fața atacurilor de tip „roi” (valuri de drone menite să suprasolicite apărarea), problema centrală devine raportul dintre costul interceptorului și cel al țintei. Dronele Shahed folosesc, de regulă, navigație inerțială (INS – sistem care calculează poziția pe baza mișcării) combinată cu actualizări prin satelit, ceea ce le permite să execute atacuri coordonate. În acest context, interceptoarele cu cost redus pot fi folosite împotriva amenințărilor aeriene de masă, în timp ce rachetele scumpe – precum cele ale sistemului Patriot – ar fi păstrate pentru ținte mai complexe. Cum funcționează Merops și ce aduce nou operațional Merops este construit în jurul dronei interceptoare Surveyor, o platformă ușoară, cu elice, capabilă să atingă viteze de peste 280 km/h. Conform articolului, drona are senzori pentru detectarea și urmărirea țintelor și poate opera: autonom; sub controlul unui operator, menținându-și eficiența inclusiv în medii cu interferențe electromagnetice. Fiecare sistem include o stație de comandă, module de lansare și mai multe drone interceptoare, într-o arhitectură distribuită: acoperirea este flexibilă și nu se limitează la apărarea unui singur punct fix. Efect în lanț: producția de masă și presiunea asupra tacticilor adversarului Odată cu extinderea producției, costul unui interceptor este estimat la 3.000–5.000 de dolari (aprox. 13.500–22.500 lei), semnificativ sub costurile soluțiilor tradiționale de apărare antiaeriană. Antena 3 arată că această schimbare poate forța și adversarul să-și scumpească mijloacele de atac, crescând complexitatea dronelor folosite. La nivelul NATO, articolul indică o tranziție către sisteme de apărare antiaeriană distribuite și interconectate, cu acoperire pe mai multe straturi, pentru a reduce dependența de un număr mic de platforme „grele”. În același context, este menționat că Ucraina a realizat anterior prima interceptare din lume a unei drone rusești Shahed cu o dronă interceptoare lansată de pe o navă de suprafață fără echipaj. [...]
România încearcă să-și conecteze industria de apărare la achizițiile NATO , după ce peste 20 de companii românești au prezentat la Bruxelles soluții tehnologice în fața agențiilor specializate ale Alianței, într-un demers pe care Guvernul îl leagă direct de accesul la o „piață de miliarde de euro”, potrivit Digi24 . Evenimentul „Romania Industry Day”, organizat la sediul NATO, a fost încheiat luni de ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , alături de ministrul Economiei, Irineu Dărău, și de secretarul general adjunct al NATO, Radmila Shekerinska. Mesajul central: România vrea să treacă de la rolul de cumpărător de securitate la cel de furnizor de soluții, cu efecte economice în țară. Ce caută companiile românești în lanțurile NATO Potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE), evenimentul a inclus consultări tehnice între companiile românești și două agenții NATO: NCIA (Agenția NATO pentru Comunicații și Informații) NSPA (Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții) Discuțiile au vizat domenii precum anti-dronă , securitate cibernetică și inteligență artificială , adică arii în care NATO cumpără atât echipamente, cât și servicii și integrare tehnologică. Miza economică invocată de MAE MAE plasează demersul în contextul în care „bugetele aliate pentru apărare depășesc 1,4 trilioane de dolari anual”, iar Oana Țoiu a susținut că firmele participante au „uși deschise” către o piață de ordinul miliardelor de euro. În același cadru, ministra a legat explicit promovarea industriei de apărare de obiective interne de ocupare și dezvoltare: „Patriotismul economic înseamnă exact acest lucru, să deschidem uşile NATO pentru companiile noastre, astfel încât investiţiile în apărare să genereze locuri de muncă de înaltă calificare şi prosperitate acasă”. Ce urmează MAE afirmă că „Romania Industry Day” face parte din eforturile de revitalizare a diplomației economice a României, în perspectiva unor reuniuni strategice NATO, inclusiv Summitul B9 de la București și summitul Alianței de la Ankara . În acest stadiu, materialul nu oferă detalii despre contracte semnate sau valori ale unor potențiale comenzi. [...]
Avertismentul șefului Comandamentului Spațial al SUA mută presiunea pe apărarea sateliților , într-un moment în care Europa și NATO discută accelerarea producției de armament și creșterea cheltuielilor militare, potrivit Digi24 . Generalul Stephen Whiting, șeful Comandamentului Spațial al SUA, a spus că Vladimir Putin ar pregăti un atac de tip „Pearl Harbor” împotriva sateliților, prin plasarea pe orbită a unei arme nucleare antisatelit. Într-o declarație pentru The Times, Whiting a afirmat că o astfel de armă ar pune în pericol sateliții aflați pe orbita joasă a Pământului și ar produce un rezultat „pe care pur și simplu nu l-am putea tolera”. Digi24 notează că informațiile sunt relatate de Daily Mail . De ce contează: sateliții sunt infrastructură critică, iar riscul e sistemic Miza depășește zona strict militară: sateliții susțin comunicații, navigație (GPS) și o parte din funcționarea economiei moderne. Whiting a mai spus că Rusia „continuă să investească în arme antispațiale” și a indicat drept element al acestei strategii „bruiajul susținut al comunicațiilor prin satelit și al GPS-ului”, la o scară care ar pune „în pericol avioanele civile”. Generalul a refuzat să comenteze cum a ajuns SUA la concluzia privind planurile Kremlinului, potrivit materialului citat. Implicații de reglementare: posibilă încălcare a Tratatului privind spațiul cosmic Dacă informațiile s-ar confirma, ar fi „o încălcare majoră” a Tratatului privind spațiul cosmic, la care Rusia este semnatară, mai arată articolul. În termeni practici, o astfel de evoluție ar ridica presiunea pentru măsuri de descurajare și protecție a infrastructurii spațiale, inclusiv prin cooperare între aliați. Context NATO–UE: cheltuieli mai mari și producție industrială de apărare Pe fondul „agresivității crescute” a Rusiei, lideri ai UE și NATO au discutat în aceste zile despre consolidarea producției europene de armament. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis după întâlnirea cu șeful NATO, Mark Rutte : „Trebuie să investim mai mult, să producem mai mult și să facem ambele lucruri mai repede.” În același timp, aliații NATO s-au angajat anul trecut să majoreze cheltuielile de bază pentru apărare la 3,5% din PIB, în încercarea de a răspunde criticilor privind nivelul insuficient al investițiilor europene în apărare. Oficialii NATO spun că producția industrială va fi unul dintre subiectele centrale ale viitorului summit al alianței de la Ankara. Rutte a scris că „o Europă mai puternică înseamnă un NATO mai puternic” și că discuțiile cu von der Leyen au vizat inclusiv creșterea producției industriale de apărare, continuarea sprijinului pentru Ucraina și protejarea infrastructurii critice. [...]
România încearcă să intre direct în lanțul de achiziții al NATO printr-un eveniment organizat în premieră la sediul Alianței din Bruxelles, menit să sprijine companiile românești să devină furnizori ai structurilor NATO, potrivit News . „ Romania Industry Day ” este deschis luni de ministrul de Externe, Oana Țoiu, și ministrul Economiei, Irineu Darău, iar delegația include specialiști și reprezentanți ai „peste 20 de companii” din domenii precum inteligență artificială, drone, securitate cibernetică și aeronautică. Miza economică invocată de ministrul de Externe este accesul la un buget de achiziții și capabilități de apărare de dimensiuni foarte mari la nivelul Alianței. Oana Țoiu indică faptul că „cheltuielile totale anuale ale Aliaților pentru cerințele de apărare au depășit 1,4 trilioane”, argumentând că industria românească „trebuie să fie conectată strategic la acest lanț global de achiziții”. „Nu mergem acolo în vizită, ci alături de specialiștii noștri și de peste 20 de companii românești care fac performanță în inteligență artificială, drone, securitate cibernetică și aeronautică.” Ce urmărește concret evenimentul Conform datelor transmise de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), obiectivul central este creșterea profilului industriei naționale de apărare și a sectorului de securitate cibernetică drept furnizori potențiali pentru Aliați, prin contact direct cu structurile relevante ale NATO. Evenimentul include consultări la nivel înalt cu: Agenția NATO pentru Comunicații și Informatică (NCIA) ; Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții (NSPA). Scopul acestor întâlniri este „identificarea unor modalități concrete” de integrare a companiilor românești în viitoare programe de înzestrare și în activități de suport logistic ale Alianței. Cine a organizat și ce tip de companii participă MAE precizează că evenimentul este organizat la inițiativa ministrului Afacerilor Externe, prin Delegația Permanentă a României la NATO, cu sprijin tehnic și logistic din partea Ministerului Economiei, care a gestionat și selecția companiilor participante. În lista de domenii reprezentate de operatorii economici confirmați sunt menționate atât companii private, cât și de stat, cu portofolii în: dezvoltare software; comunicații securizate; sisteme satelitare; tehnologie anti-dronă; aeronautică; armament de ultimă generație. De ce contează pentru companii și pentru stat Mesajul politic al inițiativei este că securitatea în 2026 nu mai înseamnă doar prezență militară, ci și capacitate industrială, iar intrarea firmelor românești în contracte NATO ar putea avea efecte economice interne, de la locuri de muncă la dezvoltare de tehnologie. În același timp, MAE încadrează demersul ca etapă în eforturile de „diplomație economică” și ca parte a pregătirii pentru Summitul B9 de la București și Summitul NATO de la Ankara, conform declarațiilor Oanei Țoiu. [...]
Ucraina își mută accelerat apărarea spre un model „software + drone”, cu peste 200 de companii implicate , într-un ecosistem care folosește inteligență artificială pentru recunoaștere, analiză de date de luptă și automatizarea unor funcții de armament, potrivit Focus . Miza operațională este scurtarea lanțului „detectare–decizie–lovire” și creșterea protecției propriilor trupe, prin integrarea pe scară largă a sistemelor AI direct pe front. Dimensiunea programului: companii, proiecte, sisteme deja folosite în luptă Conform Kyiv Independent , în Ucraina lucrează acum peste 200 de firme la drone și sisteme de armament controlate cu AI. Pe platforma guvernamentală Brave1 , dedicată promovării tehnologiilor de apărare, sunt înregistrate peste 300 de proiecte legate de AI, iar peste 70 de sisteme cu AI și „computer vision” (viziune computerizată – algoritmi care „înțeleg” imagini/video) sunt deja utilizate pe front. Ce face concret AI-ul pe front și de ce contează În teren, sistemele AI sunt folosite pentru: identificarea automată a țintelor pentru drone; detectarea vehiculelor camuflate și a soldaților ; controlul unor poziții de foc automatizate ; analiza unor volume mari de date de luptă , prin programe precum Delta . Potrivit Ministerului ucrainean al Apărării, obiectivul este ca „cât mai toate” dronele de pe front să fie echipate cu funcții de „machine vision” și AI, pentru atacuri mai rapide și mai precise și pentru reducerea riscurilor pentru militari. Infrastructură nouă: centre militare de tehnologie și „Defense AI Center” În paralel, Ucraina construiește o rețea de noi centre de tehnologie militară , menite să acopere zone-cheie ale războiului modern: lovituri la distanță medie și mare, vehicule robotizate la sol și sprijin mai eficient pentru artilerie. Unul dintre punctele centrale este Defense AI Center , unde ar urma să fie dezvoltate soluții pentru utilizare directă în luptă și să fie organizată mai eficient colaborarea dintre armată și industria de apărare. Ministrul apărării, Mychajlo Fedorow, este citat astfel: „Avantajul tehnologic este decisiv în războiul modern. Trebuie să fim mai rapizi decât inamicul, în fiecare fază.” Deschidere către companii străine și acord cu Germania Ministerul Apărării indică și o colaborare în creștere cu firme străine : prin inițiative precum Avengers Labs și „Test in Ukraine”, companiile internaționale își pot testa tehnologiile folosind date din zona de război. Totodată, Ucraina a semnat primul acord cu Germania pentru schimb de date de apărare și dezvoltare comună de tehnică militară nouă, potrivit informațiilor citate de Focus. [...]
Japonia deschide exporturile de arme letale, o schimbare de reglementare care poate repoziționa industria sa de apărare pe piețele externe , după ce guvernul de la Tokyo a ridicat interdicția privind vânzarea peste hotare a unor sisteme precum avioane de luptă, potrivit Al Jazeera . Decizia marchează o abatere majoră de la restricțiile postbelice asociate politicii pacifiste a Japoniei. Cabinetul premierului Sanae Takaichi a eliminat interdicția de export pentru arme letale, iar șefa guvernului a transmis pe X că, „în principiu”, vor deveni posibile transferurile pentru „toate echipamentele de apărare”, cu limitarea beneficiarilor la țări care se angajează să le folosească în conformitate cu Carta ONU. Takaichi a invocat deteriorarea mediului de securitate și ideea că „nicio țară nu își mai poate proteja singură pacea și securitatea”. Ce se schimbă în practică: eligibilitate și restricții Deși premierul nu a precizat ce tipuri de arme vor fi exportate, presa japoneză citată în material indică faptul că noile reguli ar putea acoperi: avioane de luptă; rachete; nave de război, inclusiv cele pe care Japonia a acceptat recent să le construiască pentru Australia. În același timp, Japonia ar urma să mențină restricții pentru exporturile către țări în care au loc lupte, însă ar putea exista excepții în „circumstanțe speciale”, atunci când sunt luate în calcul nevoi de securitate națională, potrivit relatării Asahi, citată de Al Jazeera. Cine poate cumpăra și de ce contează economic Cel puțin 17 țări ar fi eligibile să cumpere arme fabricate în Japonia, conform Chunichi, citat în articol, iar lista ar putea fi extinsă dacă apar noi acorduri bilaterale. Printre statele interesate sunt menționate Australia, Noua Zeelandă, Filipine și Indonezia, aceasta din urmă fiind notată în contextul unui pact major de apărare cu Statele Unite. Schimbarea de reglementare vine la scurt timp după semnarea unui acord Japonia–Australia de 7 miliarde de dolari (aprox. 32,2 miliarde lei), prin care Mitsubishi Heavy Industries ar urma să construiască primele trei din 11 nave pentru marina australiană. Pentru industria japoneză de apărare, relaxarea exporturilor creează premisele pentru contracte externe mai mari și mai variate decât cele permise de vechiul cadru. Context: de la restricțiile din 1967/1976 la o reinterpretare a „pacifismului” Regulile anterioare, introduse în 1967 și aplicate din 1976, limitau exporturile militare ale Japoniei la echipamente neletale (de exemplu, pentru supraveghere și operațiuni de deminare), potrivit Asahi, citat în material. Decizia actuală este prezentată ca parte a unei repoziționări mai largi a Japoniei, pe fondul tensiunilor regionale și al unei conduceri politice care împinge limitele interpretării tradiționale a posturii pacifiste. În paralel, Al Jazeera notează că anunțul vine pe fondul unor relatări potrivit cărora Takaichi a trimis o ofrandă rituală la sanctuarul Yasukuni, un subiect sensibil în relația Japoniei cu China și Coreea de Sud. Ce urmează Din informațiile disponibile, rămâne neclar calendarul concret al primelor exporturi și lista exactă a sistemelor care vor intra sub noile reguli. Elementul-cheie pentru companii și parteneri externi este însă schimbarea de principiu: Japonia își deschide cadrul legal pentru exporturi de armament letal, cu condiții legate de eligibilitatea statelor cumpărătoare și de utilizarea conformă cu Carta ONU. [...]
