Știri
Știri din categoria Apărare
SUA și-au retras bombardierele de la RAF Fairford la o săptămână după arestarea a cinci bărbați suspectați că pregăteau un atac, într-un dosar pe care autoritățile britanice îl leagă posibil de Iran, potrivit Axios. Mișcarea are relevanță operațională: Fairford este una dintre puținele baze din Europa potrivite pentru bombardiere grele americane, iar retragerea flotei reduce temporar prezența acestui tip de capabilitate în Marea Britanie, pe fondul unei amenințări descrise ca „acută” la adresa activelor SUA.
Poliția a fost chemată la RAF Fairford (la circa 145 km vest de Londra) în dimineața zilei de duminică, 27 septembrie, după ce un fermier local a raportat trei dube albe mari parcate în apropiere și „bărbați cu glugi și măști” alergând spre un câmp.
Ofițeri înarmați au intervenit în zona Whelford, la aproximativ 1,6 km de bază, au arestat cinci suspecți, au evacuat proprietăți din apropiere și au percheziționat trei vehicule. Cei cinci au fost inițial reținuți sub suspiciunea unor infracțiuni prevăzute de Legea Explozibililor, iar ulterior pentru suspiciunea de pregătire a unui act terorist.
La o săptămână după arestările inițiale, un oficial al Pentagonului a spus că toate bombardierele americane dislocate la RAF Fairford s-au întors la bazele lor din SUA, fără a oferi un motiv. În paralel, o sursă militară NATO a declarat luni că „se crede în continuare că Iranul reprezintă o amenințare acută pentru activele SUA în Regatul Unit”.
În acest context, retragerea bombardierelor indică o ajustare de postură într-un moment în care ancheta este în desfășurare, iar detaliile presupusului complot rămân „în mare parte neexplicate”, conform aceleiași surse.
Președintele SUA Donald Trump a afirmat că cei implicați ar fi plănuit „pagube mari”, iar secretarul de stat Marco Rubio a indicat „mâinile unui actor străin”. Poliția britanică antiteroristă a confirmat ulterior că analizează dacă un stat străin ar fi putut fi implicat, înainte ca premierul Andy Burnham să spună miercuri că ar putea exista o legătură iraniană.
Iranul a respins acuzațiile și, joi, a convocat ambasadorul britanic la Teheran pe acest subiect.
Potrivit poliției, cei cinci bărbați reținuți sunt cetățeni britanici cu vârste între 23 și 25 de ani, care locuiesc la Londra. Ei au fost eliberați pe cauțiune la o zi după arestare. Un cetățean cu dublă cetățenie britanică-iraniană, în vârstă de 25 de ani, a fost arestat ulterior la Londra, într-o anchetă descrisă de poliție drept „extrem de complexă”, și a fost de asemenea eliberat pe cauțiune.
Anchetatorii au spus că nu au găsit dispozitive explozive, dar au recuperat o cantitate de benzină în urma perchezițiilor vehiculelor. Suspecții rămân sub investigație și sunt supuși unor condiții stricte privind deplasarea și contactele.
Fairford, deschisă în 1944, este una dintre puținele baze ale Forțelor Aeriene ale SUA din Europa potrivite pentru bombardiere grele și este baza preferată pentru astfel de operațiuni. În 2026, a fost folosită de forțele americane în contextul unor acțiuni care vizau Iranul, după ce Marea Britanie a aprobat o solicitare a SUA privind utilizarea bazei pentru lovituri defensive.
În iulie, Gardienii Revoluției din Iran au declarat că baza este o țintă legitimă și au avertizat că orice bază folosită pentru lansarea de atacuri ar putea fi vizată. Bombardierele dislocate la Fairford erau suficient de mari pentru a transporta muniții ghidate de precizie de tip „bunker-busting”, concepute să penetreze depozite fortificate de armament.
Recomandate
O posibilă reducere a prezenței militare americane în Europa este luată în calcul de Pentagon, pe fondul unei revizuiri strategice care ar urma să se încheie în decembrie, potrivit Focus . Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a sugerat că o parte dintre soldați și echipamente ar putea fi relocate din Europa fie înapoi în SUA, fie în emisfera vestică. Mutarea ar fi legată de o „nouă împărțire a sarcinilor” în NATO , în care aliații europeni ar urma să preia mai mult din responsabilitatea apărării convenționale pe continent. Hegseth a invocat explicit obiectivul de „mai multă împărțire a poverii” în Europa, în linie cu strategia de securitate și apărare a SUA. Ce se știe despre posibila relocare din Europa Informațiile citate de publicație din „The Hill” indică două destinații posibile pentru o parte din forțe: revenirea în Statele Unite; redislocarea în emisfera vestică. În Europa sunt staționați în prezent aproximativ 80.000 de militari americani, însă nu este clar câți ar putea fi retrași, potrivit aceleiași surse. Pivot operațional: mai multă prezență în America Centrală și de Sud În paralel, administrația americană își intensifică acțiunile împotriva cartelurilor de droguri în America Centrală și de Sud. Hegseth a spus că SUA își extind „prezența și amprenta” în regiune împreună cu parteneri locali și a menționat cooperarea cu Ecuador, Honduras, Guatemala și Panama. Oficialul american a legat această direcție și de arestarea fostului lider venezuelean Nicolás Maduro de către armata SUA, descrisă drept un pas „curajos” al președintelui Donald Trump. Controverse și reacții: acuzații privind abuzuri și o dezmințire oficială Hegseth a vorbit deschis despre un „război” împotriva cartelurilor și despre accelerarea operațiunilor. În ultimul an au fost efectuate numeroase misiuni în Caraibe și estul Pacificului împotriva presupusului trafic de droguri, inclusiv acțiuni orientate către așa-numite „stații plutitoare de realimentare” în largul coastelor Ecuadorului, unde nave mari de pescuit ar fi oprite, echipajele debarcate, iar navele distruse. Human Rights Watch și organizații locale ale pescarilor au protestat față de arestări considerate nelegale, rele tratamente și distrugerea navelor fără dovezi solide. Instanțe din Ecuador au eliberat deja 56 de membri ai unor echipaje, pe motiv de lipsă de probe, potrivit articolului. În același timp, guvernul Guatemalei a negat oficial existența unui acord militar de tipul celui invocat în contextul cooperării regionale. De ce contează pentru Europa Semnalul transmis de Pentagon indică o posibilă recalibrare operațională: mai multă presiune pentru ca statele europene să acopere o parte mai mare din apărarea convențională, în timp ce SUA își pot reorienta resursele către emisfera vestică. Deocamdată, amploarea oricărei retrageri rămâne neclară, iar concluziile revizuirii strategice sunt așteptate până în decembrie. [...]
SUA își cresc masiv prezența navală în Orientul Mijlociu , cu potențialul de a depăși 20.000 de militari, într-un moment în care negocierile cu Iranul sunt blocate, iar Donald Trump lasă deschisă posibilitatea intensificării bombardamentelor după alegerile din 3 noiembrie, potrivit Adevărul . Noua desfășurare include grupul de luptă al portavionului USS Theodore Roosevelt și grupul amfibiu USS Makin Island, împreună cu navele sale de desant, relatează The Guardian, care citează Associated Press. Conform unor oficiali americani citați de AP, până la finalul lunii octombrie ar putea fi prezente în regiune trei portavioane americane. Ce înseamnă operațional: efective și capabilități în creștere Forțele trimise suplimentar ar transporta peste 7.000 de marinari și aproximativ 2.000 de pușcași marini. Împreună cu unitățile deja desfășurate, prezența navală americană ar putea depăși 20.000 de militari și ar include „sute de aeronave”, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimele două decenii, conform informațiilor citate. În prezent, în Orientul Mijlociu operează deja portavioanele USS George H.W. Bush și USS George Washington, alături de grupul amfibiu USS Boxer. SUA au mai avut trei grupuri de portavioane în regiune în aprilie, pentru prima dată din 2003. Context politic și risc de escaladare după 3 noiembrie Mișcarea vine într-un context politic sensibil pentru administrația Trump, pe fondul apropierii alegerilor de la jumătatea mandatului și al creșterii impopularității războiului cu Iranul în opinia publică americană. Într-un interviu pentru revista Time, publicat joi, Trump a spus că este „posibilă” o intensificare a bombardamentelor împotriva Iranului după scrutinul din 3 noiembrie, fără să ofere detalii despre strategia militară (interviul este menționat de Adevărul, cu trimitere la un material separat despre „strategia sa militară”). Președintele SUA a mai afirmat că a respins atât o propunere iraniană pe care a descris-o drept insuficientă, cât și cea mai recentă propunere de încetare a focului transmisă de Teheran. Trump a indicat că Iranul s-ar fi oferit să redeschidă Strâmtoarea Hormuz pentru traficul comercial, dar a apreciat că propunerea generală „nu a fost suficient de bună”. Întrebat despre efectul războiului asupra șanselor republicanilor, a admis că impactul electoral este posibil, dar a susținut că intervenția ar putea fi privită favorabil dacă împiedică Iranul să obțină arme nucleare. Negocieri blocate, fără concesii Adevărul mai notează că mediatorii din Qatar nu au obținut progrese semnificative în această săptămână în negocierile dintre SUA și Iran, iar niciuna dintre părți nu pare dispusă să facă concesii, potrivit publicației americane Axios, care citează trei surse familiarizate cu discuțiile. În acest context, se amplifică temerile privind reizbucnirea războiului dintre cele două țări. [...]
Intrarea Arabiei Saudite în ofensiva din Yemen ridică miza pentru securitatea rutelor de petrol , într-un moment în care regatul se bazează tot mai mult pe infrastructura internă de transport după restricțiile din Strâmtoarea Ormuz, potrivit HotNews . Coaliția militară condusă de Arabia Saudită a anunțat că se alătură ofensivei lansate cu o zi înainte de guvernul yemenit împotriva forțelor houthi, pro-iraniene. Purtătorul de cuvânt al coaliției, generalul Turki al-Maliki, a transmis pe X că „o sută de avioane de luptă” au participat „în zori” la operațiunea „Răsăritul Yemenului ” și că aceasta asigură „sprijin aerian 24 de ore din 24” forțelor guvernamentale de la sol. În același mesaj, al-Maliki a susținut că au fost distruse „324 de ținte de mare valoare” de la lansarea operațiunii. Coaliția mai afirmă că oferă „protecția aeriană” a strâmtorii Bab el-Mandeb , un punct strategic pentru comerțul maritim internațional, și că își continuă acțiunile împotriva „țintelor mobile”. Bab el-Mandeb, obiectiv operațional cu miză comercială Operațiunea a început duminică, după ce forțele houthi au blocat o arteră cheie care leagă Taez de Aden, unde își are sediul guvernul recunoscut internațional. Șeful Consiliului Prezidențial yemenit, Rachad al-Alimi, a anunțat atunci ofensiva pentru recucerirea teritoriului. Luni, forțele guvernamentale yemenite, susținute de Arabia Saudită, au capturat poziții-cheie în Strâmtoarea Bab el-Mandeb, potrivit unor surse militare și guvernamentale citate de Reuters. Conform acelorași surse, trupele au preluat controlul asupra unor porțiuni întinse din districtul Dhubab și își revendică „controlul deplin” asupra zonei, cu sprijin aerian intens al coaliției. Presa aliniată mișcării Houthi a negat anterior că forțele guvernamentale ar fi avansat în zonă. Presiune directă asupra exporturilor saudite de țiței HotNews notează că houthii au creat „mari probleme” Arabiei Saudite, inclusiv prin lovituri regulate asupra regatului și prin atacuri care au vizat infrastructura energetică. Un atac desfășurat duminică în estul Arabiei Saudite, revendicat de houthi, a dus la întreruperea transportului de petrol prin conducta Est–Vest, potrivit unei surse din sectorul energetic citate de AFP. Această conductă a devenit crucială pentru Arabia Saudită — principal exportator mondial de țiței, conform textului — după ce Iranul a impus restricții severe asupra navigației în Strâmtoarea Ormuz la începutul războiului din Orientul Mijlociu, afectând ruta principală de transport a petrolului saudit către piețele internaționale. [...]
Revenirea pușcașilor marini britanici în Insulele Feroe întărește supravegherea NATO în Atlanticul de Nord , într-o zonă-cheie pentru monitorizarea submarinelor nucleare rusești și pentru protejarea rutelor maritime, potrivit Adevărul . Militarii britanici au desfășurat exerciții alături de forțele daneze în arhipelagul autonom din cadrul Regatului Danemarcei, situat la aproximativ 240 km de coasta Scoției. Scopul declarat al manevrelor este consolidarea apărării insulelor în fața unor posibile amenințări din partea Rusiei. De ce contează: un nod strategic pe rutele de acces spre Atlantic Insulele Feroe sunt prezentate ca un punct strategic în Atlanticul de Nord, pe rute maritime importante pentru detectarea și urmărirea submarinelor rusești care ar putea încerca să iasă în Atlantic fără a fi observate. Zona este parte a unui sistem mai amplu de supraveghere maritimă folosit de NATO pentru monitorizarea activităților militare rusești. Primul Lord al Amiralității, generalul Sir Gwyn Jenkins, a legat direct apărarea Atlanticului de interese economice și de securitate ale Regatului Unit: „Apărarea Atlanticului este fundamentală pentru economia noastră, securitatea națională și modul nostru de viață.” Ce au exersat forțele britanice și daneze Conform informațiilor din articol, exercițiile au inclus atât scenarii maritime, cât și operațiuni pe litoraluri dificile. Au participat militari britanici și danezi, împreună cu membri ai serviciului de pază de coastă din Insulele Feroe. Manevrele au vizat, între altele: abordarea și preluarea controlului asupra unor ambarcațiuni (inclusiv nave de pescuit); debarcări pe litoraluri abrupte și greu accesibile; misiuni cu ambarcațiuni de mici dimensiuni; testarea capacității de intervenție rapidă la incidente maritime și securizarea zonelor costiere greu accesibile. O sursă din Marina Regală britanică, citată în material, a indicat că scenariile au fost concepute pentru a împiedica infiltrarea pe insule folosind nave civile, pe fondul temerilor că Moscova ar putea utiliza traulere comerciale pentru transport de personal sau echipamente. Context: precedentul Crimeea și o referință istorică din 1940 Articolul amintește anexarea Crimeei din 2014 , când militari ruși fără însemne („omuleții verzi”) au preluat controlul unor obiective strategice, ca exemplu invocat în discuția despre riscuri de infiltrare. Totodată, există un precedent istoric local: în 1940, pușcașii marini britanici au ocupat Insulele Feroe pentru a preveni preluarea lor de Germania nazistă, după invadarea Danemarcei. Revenirea actuală este plasată în contextul preocupărilor crescute privind securitatea Atlanticului de Nord și activitatea militară a Rusiei. [...]
MApN a activat procedurile de alertă aeriană la granița cu Ucraina , după ce radarele au detectat în noaptea de 4 spre 5 octombrie o țintă aeriană în apropierea frontierei, iar populația din nordul județului Tulcea a primit mesaj RO-Alert , potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării Naționale precizează că ținta a fost observată „la est de Vâlcove, Ucraina”, în proximitatea graniței cu România, iar ca măsură operațională au fost ridicate de la sol două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă pentru Poliție Aeriană Întărită , care au decolat de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. În același interval, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației. Mesajul RO-Alert a fost transmis la ora 02:34, iar alerta aeriană a încetat la 03:23. Ce înseamnă operațional pentru România MApN afirmă că nu au fost detectate pătrunderi în spațiul aerian național , însă episodul arată că mecanismul de reacție – supraveghere radar, ridicarea avioanelor de poliție aeriană și alertarea populației – este folosit în timp real în zona de frontieră. Cronologia evenimentelor comunicată de MApN Detectarea unei ținte aeriene în proximitatea frontierei (noaptea de 4 spre 5 octombrie), la est de Vâlcove, Ucraina Decolarea a două aeronave F-18 spaniole de la Baza 57 Mihail Kogălniceanu Transmiterea mesajului RO-Alert în nordul județului Tulcea la 02:34 Încetarea alertei aeriene la 03:23 [...]
Revendicarea Phenianului privind folosirea inteligenței artificiale la o rachetă balistică ridică miza militară în regiune , în condițiile în care o astfel de capabilitate ar complica semnificativ apărarea antirachetă și ar alimenta escaladarea dintre cele două Corei, potrivit Economica . Statul Major Interarme (JCS) al Coreei de Sud a anunțat că a detectat o rachetă balistică lansată din regiunea Wonsan (Coreea de Nord) către Marea Japoniei. Conform JCS, racheta a zburat aproximativ 700 de kilometri înainte de a cădea în mare. De ce contează: „AI” și traiectorie schimbătoare, fără detalii verificabile Kim Yo Jong , sora liderului nord-coreean Kim Jong Un și considerată purtătoare de cuvânt neoficială a Phenianului, a susținut că „racheta strategică cu rază medie de acțiune” este capabilă să-și modifice traiectoria de zbor la altitudine mică și că ar fi fost folosită inteligența artificială, fără să ofere detalii suplimentare despre cum a fost utilizată această tehnologie. Ea a mers mai departe, afirmând că „nu există nicio modalitate de a evita un atac cu acest tip de rachetă” și reluând o declarație atribuită lui Kim Jong Un, potrivit căreia „nicio țară din lume nu ar putea avea acces la o astfel de tehnologie timp de cel puțin câțiva ani”. În lipsa unor informații tehnice independente în textul sursei, afirmațiile privind utilizarea AI rămân la nivel de revendicare politică. Context: tensiuni crescute după incidentul din DMZ Lansarea are loc pe fondul escaladării tensiunilor intercoreene după explozia a două mine, pe 21 septembrie, în Zona Demilitarizată (DMZ), incident soldat cu rănirea a trei soldați sud-coreeni, dintre care doi grav. Ministrul sud-coreean al apărării, Kang Shin-chul, a calificat incidentul drept „o încălcare clară a acordului de armistițiu” și a spus că Seulul va lua „măsurile necesare”, considerând Coreea de Nord responsabilă. Phenianul a negat implicarea și a respins cererea Seulului de a-și cere scuze, numind-o „patetică”. Ca răspuns la avertismentele ministrului sud-coreean, Kim Yo Jong a declarat: „Suntem pregătiți pentru orice, indiferent de opțiunea pe care o aleg”. Ce urmează: accelerarea programului și posibil sprijin extern În septembrie, Kim Jong Un a subliniat necesitatea creșterii „nivelului de Inteligență Artificială” în sistemele de arme ofensive și defensive ale țării. În același timp, analiștii citați în material consideră că Phenianul și-ar putea dezvolta rapid tehnologia rachetelor cu sprijin militar din partea Rusiei, în schimbul trimiterii de trupe pentru a sprijini războiul Moscovei împotriva Ucrainei. [...]
