Știri
Știri din categoria Apărare
Potrivit Reuters, care citează cinci surse familiarizate cu evaluările serviciilor de informații americane, Statele Unite pot confirma cu certitudine distrugerea a doar aproximativ o treime din arsenalul de rachete al Iranului, în contextul conflictului care se apropie de o lună de la debut.
Situația restului arsenalului rămâne incertă. Alte aproximativ o treime dintre rachete ar fi fost avariate, distruse sau îngropate în tuneluri și buncăre subterane, însă fără confirmări clare. Evaluarea sugerează că, deși o parte semnificativă a capacității Iranului a fost afectată, Teheranul păstrează încă un stoc important și ar putea recupera o parte din armament după încheierea ostilităților.
Aceste date intră în contrast cu declarațiile publice ale fostului președinte Donald Trump, care a susținut recent că Iranul mai are „foarte puține rachete”. În același timp, oficiali americani recunosc că amenințarea nu a fost eliminată complet, în special în contextul protejării unor rute strategice precum Strâmtoarea Hormuz.
Pe teren, Iranul continuă să demonstreze că dispune de capacități operaționale. Conform autorităților din Emiratele Arabe Unite, doar într-o singură zi au fost lansate 15 rachete balistice și 11 drone. De asemenea, Iranul a utilizat recent rachete cu rază lungă de acțiune, inclusiv într-un atac asupra bazei Diego Garcia din Oceanul Indian.
Datele militare indică o campanie amplă a SUA și Israelului. Comandamentul Central american susține că au fost lovite peste 10.000 de ținte militare, iar aproximativ 66% din infrastructura de producție de rachete, drone și nave a fost distrusă. În paralel, Israelul afirmă că a neutralizat circa 70% din capacitatea de lansare a rachetelor Iranului.
Cu toate acestea, evaluarea exactă a arsenalului rămâne dificilă. Sursele citate de Reuters subliniază că una dintre principalele probleme este lipsa unor date precise privind numărul de rachete stocate inițial în facilități subterane. Iranul ar dispune de mai multe astfel de complexe, ceea ce complică estimările și eficiența loviturilor aeriene.
Experții atrag atenția că Iranul ar putea păstra deliberat o parte din arsenal pentru etape ulterioare ale conflictului. În acest context, capacitatea reală a Teheranului de a continua atacurile rămâne o necunoscută majoră pentru planificarea militară a SUA și a aliaților săi.
Recomandate
Pentagonul analizează redirecționarea unor arme destinate Ucrainei către Orientul Mijlociu , pe fondul epuizării unor muniții esențiale ale armatei americane în urma războiului din Iran, potrivit Euronews România , care citează informații obținute de The Washington Post. Deși nu a fost luată o decizie finală, o astfel de mutare ar evidenția compromisurile tot mai mari pe care SUA ar trebui să le facă pentru a susține operațiunile militare împotriva Iranului. În acest context, Comandamentul Central al SUA ar fi lovit peste 9.000 de ținte în puțin mai puțin de patru săptămâni de lupte, conform relatării. Armamentul care ar putea fi redirecționat include rachete de interceptare pentru apărarea aeriană. Acestea au fost comandate printr-un program NATO lansat anul trecut, în cadrul căruia țările partenere cumpără armament american pentru Kiev. Olga Stefanishina, ambasadoarea Ucrainei în Statele Unite, a spus că Ucraina își ține partenerii la curent cu nevoile sale, inclusiv pe segmentul apărării aeriene, dar că înțelege „perioada de incertitudine considerabilă” din timpul războiului. În lipsa unei decizii oficiale, rămâne de văzut dacă Pentagonul va modifica efectiv destinația acestor livrări și în ce măsură ar afecta sprijinul pentru Ucraina. [...]
Aliații europeni din NATO și Canada au crescut cheltuielile de apărare cu 20% în 2025 , potrivit Reuters , care citează raportul anual publicat joi de secretarul general al Alianței, Mark Rutte. Creșterea este exprimată în termeni reali, față de anul anterior, iar Rutte le cere statelor membre să mențină ritmul. În raport, Rutte spune că se așteaptă ca aliații să vină la următorul summit NATO de la Ankara cu un plan credibil către noul obiectiv de 5% din PIB. „Mă aștept ca aliații la următorul Summit NATO de la Ankara să arate că sunt pe o cale clară și credibilă către obiectivul de 5%”, a scris el, adăugând că „o legătură transatlantică puternică rămâne esențială într-o epocă de incertitudine globală”. Contextul politic rămâne tensionat: președintele SUA, Donald Trump , a cerut în repetate rânduri partenerilor NATO să își majoreze substanțial bugetele de apărare, susținând că aliații europeni ar trebui să își asume, în cele din urmă, responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a continentului. Tot joi, Trump a criticat aliații NATO într-o postare pe Truth Social, afirmând că țările NATO nu au făcut „absolut nimic” pentru a ajuta în privința Iranului. Raportul lui Rutte mai consemnează că, anul trecut, „toți aliații” au raportat cheltuieli de apărare care au atins sau au depășit ținta de 2% din PIB stabilită în 2014, „mulți” cu majorări abrupte. În 2025, cele 32 de state membre au cheltuit, cumulat, 2,77% din PIB pentru apărare, iar SUA au reprezentat aproximativ 60% din cheltuielile totale de apărare ale Alianței. Ținta de 5% din PIB, agreată de liderii NATO la summitul de anul trecut, trebuie atinsă până în 2035 și este împărțită în două componente, potrivit raportului: 3,5% din PIB pentru apărarea de bază (de exemplu trupe și armament) 1,5% din PIB pentru măsuri mai largi legate de apărare (de exemplu securitate cibernetică, protejarea conductelor, adaptarea drumurilor și podurilor pentru vehicule militare grele) Conform estimărilor din raport, Polonia, Lituania și Letonia depășiseră deja anul trecut noul prag de 3,5%, în timp ce mai multe țări, inclusiv Spania, Canada și Belgia, erau la 2%. [...]
Israelul susține că a depășit 15.000 de muniții lansate asupra Iranului , potrivit TVR Info . Declarația îi aparține ministrului israelian al Apărării, Israel Katz, și se referă la perioada de la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, conflict despre care oficialul spune că a fost declanșat pe 28 februarie. Katz a comparat intensitatea actualelor lovituri cu un episod anterior de escaladare, afirmând că volumul de muniții folosit acum este „de patru ori mai mare decât cele 12 zile de ostilități din iunie anul trecut”, conform aceleiași surse. „Armata israeliană a depășit pragul de 15.000 de muniții” în Iran de la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, declanşat pe 28 februarie. Într-o conferință de presă comună cu Eyal Zamir, șeful statului major al armatei israeliene, ministrul Apărării a mai declarat că Tel Aviv a aprobat o nouă serie de ținte pentru atacuri în Iran și Liban. Informația indică o extindere a planificării operaționale către două teatre, însă articolul nu oferă detalii despre natura țintelor sau calendarul loviturilor. [...]
Pentagonul ar urma să trimită încă 3.000–4.000 de militari în Orientul Mijlociu , potrivit Reuters , care citează două persoane familiarizate cu subiectul. Mișcarea ar adăuga noi efective la consolidarea militară americană din regiune, în timp ce președintele Donald Trump vorbește despre posibilitatea unui acord cu Teheranul pentru a pune capăt războiului. Sursele Reuters spun că militarii ar proveni din Divizia 82 Aeropurtată , o unitate de elită a armatei SUA, staționată la Fort Bragg, Carolina de Nord. Oficialii au vorbit sub protecția anonimatului și nu au indicat unde anume în Orientul Mijlociu ar urma să fie dislocați soldații sau când ar ajunge în regiune. Dislocarea și ce se știe despre misiune Potrivit Reuters, nu a fost luată o decizie privind trimiterea de trupe americane pe teritoriul Iranului, însă dislocarea ar crește capacitatea pentru eventuale operațiuni viitoare în regiune. Armata SUA a direcționat întrebările către Casa Albă, care nu a răspuns imediat solicitării de comentariu. Divizia 82 Aeropurtată este descrisă ca având capacitatea de a se desfășura în 18 ore de la primirea ordinelor și este specializată în asalturi cu parașuta. În termeni operaționali, o astfel de unitate este folosită, de regulă, pentru reacție rapidă și pentru misiuni care cer mobilitate ridicată. Consolidarea prezenței SUA în regiune, pe fondul războiului Reuters amintește că a relatat anterior, pe 20 martie, despre decizia SUA de a trimite mii de pușcași marini și marinari la bordul navei USS Boxer (navă de asalt amfibiu), împreună cu unitatea sa expediționară de pușcași marini și navele însoțitoare, tot către Orientul Mijlociu. Înainte de aceste întăriri, în regiune se aflau aproximativ 50.000 de militari americani, potrivit aceleiași surse. Reuters notează că războiul este deja în a patra săptămână și a afectat piețele globale. Opțiuni discutate de administrația Trump și mizele politice Conform Reuters, administrația Trump a analizat opțiuni care ar putea include acțiuni legate de Strâmtoarea Hormuz , inclusiv posibilitatea de a desfășura forțe americane pe țărmul Iranului. De asemenea, au fost discutate variante privind trimiterea de forțe terestre pe insula Kharg, descrisă drept nod pentru 90% din exporturile de petrol ale Iranului. În același timp, știrea despre întăriri vine la o zi după ce Trump a amânat amenințările de a bombarda centrale electrice iraniene, invocând discuții „productive” cu Iranul, potrivit Reuters. Iranul a negat ulterior că ar fi avut loc discuții. Date despre sprijinul public și amploarea loviturilor Reuters relatează că o eventuală folosire a trupelor terestre americane, chiar și pentru o misiune limitată, ar putea aduce riscuri politice pentru Trump, în contextul sprijinului public redus pentru campania din Iran și al promisiunilor electorale de a evita noi implicări în conflicte din Orientul Mijlociu . Un sondaj Reuters/Ipsos publicat marți arată că 35% dintre americani aprobă loviturile SUA asupra Iranului, în scădere de la 37% într-un sondaj realizat săptămâna trecută, în timp ce 61% le dezaprobă (față de 59% anterior). Reuters mai notează că SUA au efectuat lovituri asupra a 9.000 de ținte din interiorul Iranului de la începutul operațiunilor militare americane și israeliene, pe 28 februarie. Efective suplimentare discutate: între 3.000 și 4.000 de militari, potrivit uneia dintre surse Unitatea indicată: Divizia 82 Aeropurtată (reacție rapidă, asalturi cu parașuta) Prezența SUA în regiune înainte de întăriri: circa 50.000 de militari Sprijin public în SUA pentru lovituri (Reuters/Ipsos): 35% aprobă, 61% dezaprobă Număr de ținte lovite în Iran, potrivit Reuters: 9.000 de la 28 februarie [...]
Vicepremierul și ministrul Apărării Radu Miruță spune că România nu va trimite soldați în strâmtoarea Ormuz , potrivit HotNews.ro , după declarațiile făcute la B1 TV în seara de 23 martie 2026. Miruță a precizat că, deși există discuții despre contribuția României la stabilitatea unei zone esențiale pentru transporturile de țiței din Orientul Mijlociu, nu se pune problema implicării militare directe în conflict. Ministrul a spus că România are „opțiuni limitate” raportat la propriile capacități, indicând domenii în care ar putea contribui, dacă va exista o solicitare și dacă se va ajunge la o decizie în urma consultărilor internaționale. El a enumerat experiența pe deminare, ofițeri de stat major care pot furniza analize, scafandri militari și acces la informații de tip intelligence (informații obținute și analizate de structuri specializate), care ar putea ajuta la conturarea unei imagini operaționale mai bune. „Nu suntem în situaţia de a trimite soldaţi în strâmtoarea Ormuz. Suntem în situaţia în care preşedintele României a spus că România este dispusă să stea la masă cu ţările care consideră că există preocupare pentru ceea ce se întâmplă în strâmtoarea Ormuz.” În același context, Miruță a respins ideea existenței unei amenințări militare directe din partea Iranului la adresa României, afirmând că Guvernul nu are date în acest sens. Declarațiile vin după ce ambasadorul Iranului la Sofia a spus că „România ar trebui să fie atentă să nu devină parte” a războiului din Orientul Mijlociu; Miruță a susținut că mesajele oficiale de la Teheran au vizat „consecințe juridice și politice”, nu militare, și a subliniat că scenariul invocat în spațiul public se referea la folosirea bazelor unei țări pentru atacarea Iranului, situație pe care a spus că nu o regăsește în cazul României. [...]
Keir Starmer a autorizat interceptarea „flotei fantomă” a Rusiei potrivit POLITICO , oferind forțelor britanice puteri noi pentru a urca la bord și, potențial, pentru a reține nave sancționate care tranzitează apele Regatului Unit, într-un demers de creștere a presiunii economice asupra Moscovei pe fondul războiului din Ucraina. Măsura vizează nave considerate parte a „shadow fleet” (o rețea informală de petroliere vechi, cu structuri de proprietate opace), folosite pentru a ocoli sancțiunile privind exporturile de petrol rusesc. Conform articolului, atât forțele armate, cât și agențiile de aplicare a legii vor putea intercepta aceste nave. Decizia vine după ce Marea Britanie a ajutat Statele Unite să confiște, în ianuarie, un petrolier sub pavilion rusesc în Atlanticul de Nord. Totodată, anunțul fixează mai ferm poziția Londrei într-o dezbatere juridică legată de posibilitatea de a urca la bordul navelor „fără stat” (stateless) sau de a le sechestra. Până acum, eforturile britanice s-au concentrat în principal pe urmărire, monitorizare și furnizarea de informații către aliați. Downing Street a transmis însă că Regatul Unit va putea conduce operațiuni mai active, în contextul în care Starmer se deplasează în Finlanda pentru o reuniune a Joint Expeditionary Force (JEF), programată pentru joi. „Putin își freacă mâinile la războiul din Orientul Mijlociu pentru că el crede că prețurile mai mari la petrol îi vor permite să-și umple buzunarele. De aceea lovim și mai dur flota lui fantomă, nu doar menținând Marea Britanie în siguranță, ci înfometând mașinăria de război a lui Putin de profiturile murdare care finanțează campania lui barbară din Ucraina.” În paralel, mai mulți membri JEF, inclusiv Finlanda, Suedia și Estonia, au desfășurat deja acțiuni în Marea Baltică împotriva navelor suspectate că fac parte din această rețea de evitare a sancțiunilor. Prin extinderea unor puteri similare către forțele britanice, Londra urmărește să limiteze rutele disponibile operatorilor „flotei fantomă” și să-i forțeze să aleagă trasee mai lungi și mai costisitoare. [...]
