Știri
Știri din categoria Apărare
SUA acuză China de o extindere masivă a arsenalului nuclear și avertizează asupra parității în 4-5 ani, într-un moment în care Washingtonul încearcă relansarea dialogului privind controlul armamentelor strategice. Potrivit NDTV, declarațiile au fost făcute la Conferința pentru Dezarmare de la Geneva de Christopher Yeaw, asistent al secretarului de stat pentru controlul armamentelor, care a descris extinderea chineză drept „fără precedent, deliberată, rapidă și opacă”. Oficialul american susține că Beijingul ar putea atinge un nivel comparabil cu cel al Statelor Unite și Rusiei în următorii patru sau cinci ani, fără a detalia definiția exactă a „parității”.
Conform The Economic Times, Washingtonul estimează că China ar putea dispune de material fisionabil suficient pentru peste 1.000 de focoase nucleare până în 2030, în creștere față de aproximativ 200 la momentul semnării tratatului New START în 2010. În prezent, SUA și Rusia dețin fiecare peste 5.000 de arme nucleare, însă tratatul limita focoasele strategice desfășurate la 1.550 pentru fiecare parte. Yeaw a acuzat și Moscova că ar sprijini dezvoltarea capacităților chineze prin cooperare în domeniul reactoarelor rapide, care pot produce plutoniu utilizabil militar.
China respinge ferm acuzațiile. Potrivit Reuters, ambasadorul chinez pentru dezarmare, Shen Jian, a calificat afirmațiile drept „complet nefondate”, iar Ministerul de Externe de la Beijing a acuzat SUA de „manipulare politică” și de încercarea de a-și justifica propria poziție dominantă. Beijingul susține că strategia sa nucleară este defensivă și că respectă principiul neutilizării primei lovituri.
Contextul este complicat de expirarea, la 5 februarie 2026, a tratatului New START, ultimul acord major de limitare a armelor nucleare dintre Washington și Moscova. Reuters notează că delegații americani s-au întâlnit deja cu reprezentanți ruși la Geneva și urmează discuții cu partea chineză, deși nu este clar dacă acestea vor evolua spre negocieri formale. În lipsa unui cadru juridic activ, riscul unei noi curse a înarmării devine tot mai vizibil.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan cere menținerea și extinderea prezenței militare americane în România , argumentând că o astfel de decizie ar întări postura de securitate pe flancul estic și ar aduce beneficii reciproce în cadrul NATO, potrivit Euronews . Într-un interviu acordat emisiunii „ The Julie Mason Show ” din SUA, șeful statului a spus că România este pregătită să își asume „un rol mai important în securitatea europeană” și își dorește „soldați americani pe teritoriul nostru”, invocând poziționarea geografică a României, aproape de Orientul Mijlociu și de zona Mediteranei. „Suntem dornici să avem soldați americani pe teritoriul nostru, iar acest lucru va fi benefic pentru ambele părți, pentru că suntem foarte aproape de Orientul Mijlociu și de zona Mediteranei.” Ce semnal transmite Bucureștiul către Washington și NATO Nicușor Dan a descris relația bilaterală cu SUA drept una bazată pe o „lungă istorie bilaterală de încredere” și a indicat securitatea și economia ca domenii-cheie de cooperare. În plan militar, a amintit că bazele din România au fost folosite de aeronave americane pentru realimentare și pentru anumite echipamente defensive, iar obiectivul declarat este consolidarea cooperării militare cu Washingtonul. Pe tema NATO, președintele a admis că, „pentru ani de zile”, efortul de apărare între SUA și Europa „nu a fost echilibrat”. El a reamintit că România s-a numărat printre statele care au susținut creșterea cheltuielilor pentru apărare și a vorbit despre cooperarea dintre țările de pe flancul estic și cele nordice pentru „contribuții echilibrate” în cadrul Alianței, apreciind că după summitul de la Ankara direcția comună este „cea bună”. Context operațional: incidente la graniță și Marea Neagră În interviu, Nicușor Dan a legat discuția despre securitate și de efectele războiului din Ucraina asupra României, menționând drone aeriene care ajung „neintenționat” pe teritoriul românesc, precum și drone navale scăpate de sub control în Marea Neagră și riscul minelor. În acest cadru, a spus că România cooperează cu Bulgaria și Turcia. Președintele a insistat că aceste incidente nu schimbă sprijinul României pentru Kiev, iar obiectivul rămâne menținerea presiunii asupra economiei ruse prin sancțiuni și identificarea unor modalități eficiente de sprijinire a Ucrainei. Componenta economică, în același mesaj strategic Pe dimensiunea economică, Nicușor Dan a invocat investițiile unor companii americane precum Ford și Microsoft și a spus că România vrea să atragă mai mulți investitori din SUA, susținând că experiența acestora a fost una bună și cu „randament bun al investițiilor”. Republica Moldova și agenda de securitate regională Șeful statului a reafirmat sprijinul României pentru aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană și pentru apropierea celor două state de standardele NATO. Aflat la New York pentru reuniunile Adunării Generale a ONU , Nicușor Dan a spus că întâlnirile dintre lideri ar trebui să contribuie la găsirea de soluții pentru problemele de securitate și pentru încheierea conflictelor. Interviul a fost acordat emisiunii „The Julie Mason Show”, difuzată de postul american SiriusXM, cu Elliot Williams ca gazdă invitată. [...]
SUA pregătesc redeschiderea unei baze din Războiul Rece în Groenlanda , într-o mișcare care ar consolida operativ prezența militară americană în Arctica, fără a schimba statutul teritoriului, potrivit Adevărul . Planul este inclus într-un acord de securitate care urmează să fie semnat marți, la New York, în marja reuniunilor Adunării Generale a ONU, de Statele Unite, Danemarca și Groenlanda. Textul documentului nu este public, iar surse citate de Reuters spun că unele detalii nu vor fi finalizate înainte de semnare. Ce se schimbă pe teren: două puncte-cheie Cele două locații vizate sunt: Narsarsuaq (sudul Groenlandei) , unde SUA au operat baza militară Bluie West One , închisă în anii 1950; între timp, localitatea a ajuns la „doar câteva zeci de persoane”, potrivit sursei. Mestersvig (coasta de est) , un avanpost folosit în prezent de Sirius Dog Sled Patrol , unitate a forțelor speciale daneze care operează în nord-estul Groenlandei; conform surselor Reuters, SUA intenționează să stabilească o prezență militară și în această zonă. Miza: securitatea Arcticii, împinsă în cadrul NATO Casa Albă nu a oferit detalii despre înțelegere, dar a reiterat că acordul va contribui la „asigurarea și apărarea securității Groenlandei și a Statelor Unite”. Guvernul danez susține că acordul ar urma să plaseze securitatea Arcticii într-un cadru mai larg al NATO , în loc să rămână tratată exclusiv ca responsabilitate bilaterală SUA–Danemarca. Copenhaga mai afirmă că înțelegerea recunoaște suveranitatea Regatului Danemarcei și dreptul groenlandezilor la autodeterminare. Context: tensiuni după presiunile lui Trump Acordul vine după luni de tensiuni legate de Groenlanda, pe fondul declarațiilor repetate ale președintelui american Donald Trump că SUA „trebuie să obțină controlul” asupra insulei. În timpul crizei diplomatice, Trump nu a exclus nici utilizarea forței militare sau a presiunilor economice, potrivit sursei. În acest context, Danemarca și autoritățile groenlandeze au intrat în negocieri cu administrația americană pentru a reduce presiunile și pentru a consolida cooperarea în domeniul securității arctice. De ce contează: revenire la o amprentă militară mai mare În Războiul Rece, SUA aveau 17 instalații militare în Groenlanda și peste 10.000 de militari staționați pe insulă. În prezent, singura bază americană permanentă rămasă este Pituffik Space Base , cu aproximativ 150 de militari americani . Noul acord ar urma să consolideze prezența militară americană în Groenlanda, „fără modificarea statutului teritoriului”, care rămâne parte a Regatului Danemarcei și beneficiază de autonomie. [...]
Două sisteme antiaeriene modernizate pentru lupta antidronă nu au trecut recepția, ceea ce prelungește livrarea și activează penalități pentru contractul derulat cu Rheinmetall , potrivit news.ro . Informația indică un blocaj operațional în punerea în serviciu a capabilităților antidronă, în condițiile în care două dintre cele patru sisteme trimise la modernizare au „picat” testele de recepție. Potrivit G4Media.ro, care citează un document al Ministerului Apărării Naționale, este vorba despre două dintre cele patru sisteme de apărare antiaeriană formate din 24 de tunuri, trimise de România la compania germană Rheinmetall pentru modernizare și transformare pentru lupta antidronă. Primele două sisteme ar fi trebuit livrate în aprilie 2026, însă nu au trecut testele de recepție. În acest context, compania germană „și-a asumat înlocuirea” celor două sisteme, iar partea română a aplicat penalități pentru întârzieri, conform aceleiași surse citate în material. Reacția președintelui: recepția „se poate corecta” Președintele Nicușor Dan a comentat miercuri, la New York, situația, afirmând că astfel de cazuri pot apărea și că procedura de recepție poate fi ajustată. „Legat de ce mă întrebați cu Rheinmetall, se mai întâmplă. Este o procedură de recepție care se poate corecta. Din câte înțeleg, nu este pe programul SAFE , ci pe o achiziție anterioară a statului român, se mai întâmplă lucrurile astea” Declarația a fost făcută într-un interviu acordat Antena 3, potrivit news.ro. Ce înseamnă, practic, pentru program Din datele prezentate în articol, consecințele imediate sunt: întârzierea livrării unor sisteme modernizate pentru lupta antidronă (primele două erau așteptate în aprilie 2026); necesitatea înlocuirii echipamentelor care nu au trecut recepția, asumată de Rheinmetall; aplicarea de penalități pentru întârzieri de către partea română. Materialul nu oferă detalii despre calendarul noilor livrări sau despre valoarea penalităților aplicate. [...]
O dronă a intrat în spațiul aerian al României și s-a prăbușit în Suceava, fără victime sau pagube , după ce a evoluat aproximativ patru minute, potrivit informațiilor transmise de Biziday , care citează actualizări ale Ministerului Apărării Naționale (MApN) . Incidentul a declanșat proceduri de alertare a populației și ridicarea de la sol a unor aeronave militare pentru monitorizare. MApN precizează că „ținta aeriană” a pătruns în spațiul aerian național prin nordul județului Botoșani, iar ulterior s-a prăbușit în apropierea localității Solca, județul Suceava. La locul prăbușirii, echipele de intervenție ale Ministerului Afacerilor Interne au securizat perimetrul și au identificat „o dronă de mici dimensiuni”, fără incendiu. Reacția operațională: avioane F-16 și elicopter pentru supraveghere În urma detectării țintei pe radar, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă pentru Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situației. Populația din județele Botoșani și Suceava a fost avertizată printr-un mesaj RO-Alert transmis la ora 06:26, după notificarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență de către Centrul Național Militar de Comandă. Ulterior, la ora 7:21, un elicopter IAR-330 SOCAT a decolat de la Baza 95 Aeriană Bacău pentru monitorizarea situației în zonă, conform actualizării MApN. Context: alertă separată în Tulcea, fără pătrunderi raportate În același flux de informare, MApN a relatat și un episod distinct din noaptea precedentă, în județul Tulcea, unde radarele au detectat un grup de ținte aeriene pe teritoriul Ucrainei, în apropierea localității Chilia Veche. Preventiv, a fost emis un mesaj Ro-Alert la ora 4:41, iar două aeronave F-18 spaniole au fost ridicate de la sol de la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Alerta aeriană din Tulcea a încetat la ora 5:44, iar MApN a transmis că nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național în acel caz. [...]
Ucraina își mută tot mai mult logistica și recunoașterea pe roboți tereștri , pe măsură ce dezvoltatorii locali le adaugă microfoane și difuzoare pentru culegere de informații și comunicare directă pe front, potrivit Adevărul . Miza operațională este reducerea expunerii soldaților și menținerea fluxului de aprovizionare și coordonare în condiții în care comunicațiile clasice pot fi întrerupte. Ucraina folosește tot mai mult vehicule terestre fără pilot pentru atac, transport de echipamente, evacuarea răniților și amplasarea de mine, controlate de la distanță din poziții mai sigure. În paralel, aceste platforme sunt utilizate tot mai frecvent și pentru comunicare și recunoaștere, inclusiv prin detectarea prezenței trupelor și a echipamentelor ruse din apropiere cu ajutorul microfoanelor. Microfoane și difuzoare: recunoaștere și comunicare în același sistem O parte din roboții ucraineni sunt echipați cu difuzoare care permit transmiterea de mesaje către soldați, atât pentru coordonare între unități dispersate, cât și pentru îndemnuri adresate trupelor ruse să se predea. Compania ucraineană DevDroid a început să monteze difuzoare capabile să redea sunet live sau înregistrări audio, iar directorul de cercetare-dezvoltare Oleg Fedorîșîn a explicat, într-o declarație pentru Business Insider, rațiunea acestei funcții: „Uneori trebuie să transmitem un mesaj către inamic sau către propriii soldați.” În material sunt menționate și înregistrări video în care soldați ruși se predau în fața unor roboți de luptă ucraineni, inclusiv modele produse de DevDroid. Alte companii, precum Roboneers, au prezentat exemple similare, iar unele unități ucrainene susțin că au difuzat mesaje de predare și prin difuzoare montate pe drone aeriene. De ce contează sunetul: avantaj față de camere în teren dificil DevDroid susține că sunetul transmis în timp real către operator oferă informații suplimentare față de camerele video, care pot avea vizibilitate limitată de teren (de exemplu, de iarba înaltă). Potrivit companiei, zgomotele din mediul înconjurător pot indica mișcarea persoanelor sau a vehiculelor și alte activități care nu intră în câmpul vizual al camerelor. Difuzoarele sunt prezentate și ca soluție de continuitate operațională atunci când stațiile radio nu pot fi folosite: roboții pot funcționa ca „punte de comunicare” pentru cereri de muniție, transmiterea de informații esențiale, coordonarea evacuării răniților sau contactarea unor soldați blocați. Actualizări rapide și extinderea flotei: „ca telefoanele mobile” Ritmul de adaptare este descris ca foarte scurt: Fedorîșîn spune că DevDroid oferă asistență non-stop unităților care folosesc sistemele companiei și că unele probleme pot fi rezolvate de la distanță în câteva minute. Tot el afirmă că o actualizare poate fi proiectată, testată cu o brigadă și implementată în toate sistemele aflate deja pe front în decurs de o săptămână, cu echipamente concepute să fie actualizate ușor, „la fel ca telefoanele mobile sau sistemele de operare”. În același context, materialul menționează că Ucraina își extinde flota de roboți de luptă și transferă tot mai multe misiuni de la oameni la mașini, iar Kievul și-a exprimat obiectivul ca logistica de pe linia frontului să fie realizată integral de roboți. Fedorîșîn apreciază că astfel de vehicule ar putea deveni esențiale în conflictele viitoare, argumentând că, deși tancurile și blindatele moderne au o forță de foc mai mare, sunt costisitoare și greu de înlocuit rapid, în timp ce roboții sunt descriși drept „relativ ieftini” și mai simplu de produs. Operațiuni cu roboți livrați aerian și date despre misiuni Materialul descrie și o tactică atribuită Al Treilea Corp de Armată al Ucrainei: folosirea dronelor bombardiere grele pentru a livra roboți tereștri de tip „kamikaze” la peste 10 kilometri în spatele liniilor inamice. Generalul de brigadă Andrii Bilețki afirmă că unitatea a fost „prima din lume” care a desfășurat sisteme robotice terestre prin transport aerian, în condiții de „tăcere informațională maximă”, ceea ce limitează detaliile publice despre operațiune. Corpul a anunțat că „ Operațiunea Vivaldi ”, desfășurată lângă Liman (estul Ucrainei), ar fi permis recucerirea a 125 de kilometri pătrați, dintre care 50 de kilometri pătrați „direct de sub ocupația rusă”. Într-o postare separată, unitatea a mai transmis că roboții au realizat peste 15.700 de misiuni reușite și au transportat aproximativ 3.300 de tone de echipamente și provizii, în timp ce artileria și sistemele fără pilot au lovit puncte de comandă și infrastructură logistică rusească. [...]
Incursiunea de 42 de secunde a unui elicopter rusesc în spațiul aerian polonez ridică din nou nivelul de alertă pe flancul estic al NATO , într-un context în care Varșovia spune că astfel de episoade indică testarea repetată a apărării aeriene, potrivit HotNews . Comandamentul Operațional al Armatei Poloneze a anunțat miercuri că un elicopter militar rusesc Mi-8 a intrat „pentru scurt timp” în spațiul aerian al Poloniei, venind din exclava rusă Kaliningrad . Conform postării autorităților poloneze pe X, aparatul a rămas 42 de secunde în spațiul aerian polonez și a pătruns până la o adâncime maximă de aproximativ 300 de metri. În reacție, Polonia a mobilizat avioane de vânătoare, iar forțele și mijloacele terestre au fost menținute în stare de alertă. În comunicatul citat, autoritățile poloneze afirmă că „natura incidentului indică faptul că Rusia testează din nou gradul de pregătire al apărării noastre aeriene”. Un tipar de presiune în zona Mării Baltice Incidentul cu elicopterul vine după un alt episod raportat marți de ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz : interceptarea unui avion de recunoaștere rusesc în largul coastei poloneze a Mării Baltice. Potrivit ministrului, un avion Il-20 a fost interceptat de avioane poloneze la aproximativ 40 km de coastă, iar el a descris situația ca parte a unui „model susținut de presiune”, nu ca incidente izolate. În același context, autoritățile poloneze susțin că au existat interceptări repetate ale unor aeronave rusești care zburau fără planuri de zbor sau cu transponderele oprite (transponderul este echipamentul care transmite automat identificarea și poziția aeronavei către sistemele de control și supraveghere). Context: avertismente privind escaladarea și riscul de provocări Materialul amintește că Polonia se află în stare de alertă sporită în privința oricărei incursiuni în spațiul său aerian legate de războiul Rusiei din Ucraina. În plus, sunt menționate avertismente recente ale premierului Donald Tusk, care a spus că următoarele șase luni ar putea fi decisive și că nu trebuie excluse provocări ale Rusiei împotriva unui stat NATO, inclusiv prin drone sau rachete. Totodată, șeful serviciului de securitate ceh este citat cu un avertisment privind posibile acțiuni precum „o incursiune limitată”, „provocări sub steag fals” sau o campanie masivă de influențare, într-un orizont de „câteva luni”. Ambasada Rusiei la Varșovia nu a răspuns imediat unei solicitări Reuters de a comenta incidentul, mai notează articolul. [...]
