Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina își mută tot mai mult logistica și recunoașterea pe roboți tereștri, pe măsură ce dezvoltatorii locali le adaugă microfoane și difuzoare pentru culegere de informații și comunicare directă pe front, potrivit Adevărul. Miza operațională este reducerea expunerii soldaților și menținerea fluxului de aprovizionare și coordonare în condiții în care comunicațiile clasice pot fi întrerupte.
Ucraina folosește tot mai mult vehicule terestre fără pilot pentru atac, transport de echipamente, evacuarea răniților și amplasarea de mine, controlate de la distanță din poziții mai sigure. În paralel, aceste platforme sunt utilizate tot mai frecvent și pentru comunicare și recunoaștere, inclusiv prin detectarea prezenței trupelor și a echipamentelor ruse din apropiere cu ajutorul microfoanelor.
O parte din roboții ucraineni sunt echipați cu difuzoare care permit transmiterea de mesaje către soldați, atât pentru coordonare între unități dispersate, cât și pentru îndemnuri adresate trupelor ruse să se predea. Compania ucraineană DevDroid a început să monteze difuzoare capabile să redea sunet live sau înregistrări audio, iar directorul de cercetare-dezvoltare Oleg Fedorîșîn a explicat, într-o declarație pentru Business Insider, rațiunea acestei funcții:
„Uneori trebuie să transmitem un mesaj către inamic sau către propriii soldați.”
În material sunt menționate și înregistrări video în care soldați ruși se predau în fața unor roboți de luptă ucraineni, inclusiv modele produse de DevDroid. Alte companii, precum Roboneers, au prezentat exemple similare, iar unele unități ucrainene susțin că au difuzat mesaje de predare și prin difuzoare montate pe drone aeriene.
DevDroid susține că sunetul transmis în timp real către operator oferă informații suplimentare față de camerele video, care pot avea vizibilitate limitată de teren (de exemplu, de iarba înaltă). Potrivit companiei, zgomotele din mediul înconjurător pot indica mișcarea persoanelor sau a vehiculelor și alte activități care nu intră în câmpul vizual al camerelor.
Difuzoarele sunt prezentate și ca soluție de continuitate operațională atunci când stațiile radio nu pot fi folosite: roboții pot funcționa ca „punte de comunicare” pentru cereri de muniție, transmiterea de informații esențiale, coordonarea evacuării răniților sau contactarea unor soldați blocați.
Ritmul de adaptare este descris ca foarte scurt: Fedorîșîn spune că DevDroid oferă asistență non-stop unităților care folosesc sistemele companiei și că unele probleme pot fi rezolvate de la distanță în câteva minute. Tot el afirmă că o actualizare poate fi proiectată, testată cu o brigadă și implementată în toate sistemele aflate deja pe front în decurs de o săptămână, cu echipamente concepute să fie actualizate ușor, „la fel ca telefoanele mobile sau sistemele de operare”.
În același context, materialul menționează că Ucraina își extinde flota de roboți de luptă și transferă tot mai multe misiuni de la oameni la mașini, iar Kievul și-a exprimat obiectivul ca logistica de pe linia frontului să fie realizată integral de roboți. Fedorîșîn apreciază că astfel de vehicule ar putea deveni esențiale în conflictele viitoare, argumentând că, deși tancurile și blindatele moderne au o forță de foc mai mare, sunt costisitoare și greu de înlocuit rapid, în timp ce roboții sunt descriși drept „relativ ieftini” și mai simplu de produs.
Materialul descrie și o tactică atribuită Al Treilea Corp de Armată al Ucrainei: folosirea dronelor bombardiere grele pentru a livra roboți tereștri de tip „kamikaze” la peste 10 kilometri în spatele liniilor inamice. Generalul de brigadă Andrii Bilețki afirmă că unitatea a fost „prima din lume” care a desfășurat sisteme robotice terestre prin transport aerian, în condiții de „tăcere informațională maximă”, ceea ce limitează detaliile publice despre operațiune.
Corpul a anunțat că „Operațiunea Vivaldi”, desfășurată lângă Liman (estul Ucrainei), ar fi permis recucerirea a 125 de kilometri pătrați, dintre care 50 de kilometri pătrați „direct de sub ocupația rusă”. Într-o postare separată, unitatea a mai transmis că roboții au realizat peste 15.700 de misiuni reușite și au transportat aproximativ 3.300 de tone de echipamente și provizii, în timp ce artileria și sistemele fără pilot au lovit puncte de comandă și infrastructură logistică rusească.
Recomandate
Ucraina își extinde capacitatea de lovire în adâncimea Rusiei, punând presiune pe logistica și costurile de apărare ale Moscovei , pe fondul unei campanii care combină drone lansate „cu sutele” cu rachete noi, inclusiv balistice, potrivit Adevărul . Miza operațională, dincolo de efectul politic, este forțarea Rusiei să redistribuie și să consume resurse antiaeriene scumpe pentru a acoperi un număr tot mai mare de ținte. Atacuri în valuri asupra Moscovei și țintirea infrastructurii de combustibil Volodimir Zelenski a spus că forțele ucrainene au lansat duminică „cel mai amplu atac asupra Moscovei” de la începutul războiului, chiar în ultima zi a alegerilor legislative din Rusia. Potrivit relatării, aproximativ 450 de drone au vizat capitala, urmate de o serie de rachete, iar atacurile au provocat doi morți și pagube în zone rezidențiale. Zelenski a afirmat că Ucraina a lovit o instalație petrolieră „cheie” și un punct logistic din regiune, care ar asigura peste o treime din combustibilul folosit la Moscova, inclusiv combustibil de aviație pentru armată. Ministrul ucrainean al apărării a susținut că astfel de lovituri „subminează direct capacitatea inamicului de a continua războiul de agresiune și de a-și aproviziona trupele”. „ Pelican ” și „Flamingo”: rachete noi, presiune pe apărarea antiaeriană Zelenski a indicat că operațiunea a implicat racheta balistică lansată de la sol FP-7, denumită „Pelican”, proiectată și construită în Ucraina de firma Fire Point. Conform datelor prezentate, racheta ar avea o rază maximă de acțiune de aproximativ 200 km, o încărcătură de 150 kg și o precizie de 13 metri, iar duminică ar fi fost prima confirmare oficială a folosirii ei în luptă, după încheierea testelor la începutul lunii. Expertul Justin Bronk (RUSI) a explicat, în declarații citate de The Sun, că rachetele balistice sunt dificil de interceptat din cauza vitezei și a traiectoriei înalte, cu reintrare abruptă. În același timp, el a susținut că arme precum FP-7 și, pe termen mai lung, FP-9 (aflată în teste de zbor) ar putea reduce numărul sistemelor rusești capabile să le intercepteze și ar obliga Rusia să folosească mai multe rachete sol-aer cu rază lungă, mai costisitoare. În același pachet de capabilități, Zelenski a enumerat și alte rachete sau drone folosite: „FP-1, RZ-100, MICH-2000, Palianiția, Vendetta, Liutîi, Bars, Flamingo și Sichen”. „Flamingo”, folosită pentru prima dată în luptă în august 2025, ar putea lovi ținte la peste 3.000 km, cu o încărcătură explozivă de 1.000 kg, având o anvergură de șase metri și viteze de până la 900 km/h, potrivit articolului. Drone „kamikaze” și redistribuirea apărării ruse: efect direct pe front Bronk a argumentat că dronele ucrainene sunt suficient de ieftine încât să fie lansate în număr mare, ceea ce obligă apărarea antiaeriană rusă să gestioneze sute de ținte lente, la altitudini joase, cu semnături radar diferite. Chiar dacă „cele mai multe” ar fi doborâte, consumul de resurse ar eroda capacitatea de apărare. Un efect operațional important, potrivit aceluiași expert, este că apărarea antiaeriană terestră a Rusiei ar fi „mult mai puțin densă” pe front, deoarece o parte semnificativă a fost redistribuită în interiorul Rusiei pentru a contracara loviturile cu rază lungă. Roboți tereștri „kamikaze” lansați din aer, în spatele liniilor Articolul mai descrie „ Operațiunea Vivaldi ”, în care Ucraina ar folosi pentru prima dată transportul aerian al unor roboți tereștri de tip „kamikaze”, lansați în spatele liniilor inamice. Aceștia ar fi controlați de operatori aflați la zeci de kilometri, ar transporta muniție și ar putea ocupa poziții, deplasându-se cu până la 12 km/h. Într-un mesaj atribuit armatei ucrainene, se arată că drone grele de tip bombardier ar fi transportat roboți tereștri kamikaze la peste 10 km în spatele pozițiilor rusești, cu scopul de a trimite „mașinile în cea mai periculoasă zonă a frontului, înaintea infanteriei”. De ce contează: costuri, logistică și presiune internă în Rusia Dincolo de dimensiunea militară, relatarea susține că loviturile asupra depozitelor petroliere și asupra unei mari platforme ruse de comerț electronic ar fi afectat o economie rusă „deja șubrezită”, cu efecte precum falimente, blocarea comerțului și lipsuri de combustibil. În paralel, este menționată o creștere a solicitărilor de sprijin pentru emigrare de urgență raportată de proiectul antirăzboi Ark, pe fondul temerilor privind o nouă mobilizare. În acest context, Bronk leagă eficiența campaniei de lovituri de impactul asupra percepției elitelor ruse privind „riscurile și costurile”, iar Zelenski afirmă că Putin ar plănui recrutarea a peste 300.000 de noi militari. [...]
Ucraina a început să folosească operațional o nouă dronă interceptor pentru a doborî dronele rusești Shahed cu motor cu reacție, într-un efort de a reduce presiunea asupra apărării antiaeriene clasice, potrivit Kyiv Post . Anunțul a fost făcut de președintele Volodîmîr Zelenski după un raport operațional prezentat de șeful interimar al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) , Oleksandr Poklad. Zelenski a spus că departamentul de contrainformații militare al SBU a obținut „rezultate operaționale” în interceptarea dronelor rusești de mare viteză și că noul interceptor „a fost creat și deja aplicat cu succes”, fără a oferi detalii tehnice sau un bilanț al interceptărilor. De ce contează: răspuns mai ieftin la o amenințare mai rapidă Miza este una operațională și de cost: planificatorii ucraineni tratează dronele interceptoare ca o contramăsură „rentabilă” menită să degreveze sistemele de apărare antiaeriană de la sol, într-un context în care Rusia a intensificat folosirea munițiilor rătăcitoare (drone kamikaze) cu propulsie cu reacție. În ultimele luni, forțele ruse au escaladat lansările de Geran-4 și Banderol cu motor turbojet, care ar zbura cu 400–600 km/h, la altitudini de câțiva kilometri. Aceste caracteristici fac mai puțin eficiente echipele mobile cu tunuri antiaeriene și interceptoarele cu elice, notează publicația. Testare pe front și extinderea producției Potrivit informațiilor prezentate, Forțele Armate ale Ucrainei testează în prezent patru modele avansate de drone interceptoare în sectoare active ale frontului, cu obiectivul de a neutraliza ținte aeriene rapide. În paralel, aproximativ 10 alți producători ucraineni fac teste de zbor și interceptare cu prototipuri, înainte de a le trimite spre „codificare” militară (procedura formală de acceptare/standardizare pentru utilizare în armată). Zelenski a indicat și o direcție de politică industrială de apărare: creșterea producției, mulțumind inginerilor și întreprinderilor din domeniu care lucrează la scalarea fabricației. Context: creșterea victimelor civile din lovituri la distanță Dezvoltarea interceptoarelor interne vine pe fondul unei creșteri a victimelor civile din bombardamente aeriene asupra orașelor aflate departe de linia frontului. Kyiv Post citează o evaluare a ONU potrivit căreia în august au fost uciși cel puțin 372 de civili și au fost răniți 2.349. În aceeași evaluare, armele cu rază lungă sunt indicate drept principala cauză a victimelor civile în august, cu 47% din totalul morților și răniților (194 uciși și 1.077 răniți). Separat, dronele tactice cu rază scurtă, în special FPV (first-person view – drone controlate „din perspectiva” camerei), ar fi reprezentat 30% din totalul victimelor civile la nivel național în august. Ce urmează: dacă testele din zonele de luptă confirmă eficiența, următorul pas este accelerarea codificării și a producției, pentru a integra interceptoarele la scară mai mare în arhitectura de apărare aeriană a Ucrainei. [...]
SUA a aprobat o posibilă vânzare militară de 2,7 miliarde de dolari (aprox. 12,2 miliarde lei) către Ucraina , un pachet axat pe modernizarea apărării antiaeriene, care ar urma să fie finanțat dintr-o combinație de contribuții europene și fonduri americane, potrivit news.ro . Miza economică și operațională a deciziei este că, dacă tranzacția se finalizează, achiziția ar fi plătită inclusiv prin programul american Foreign Military Financing (FMF) — asistență financiară nerambursabilă care permite altor state să cumpere armament și echipamente de apărare produse în SUA. Informațiile sunt transmise de Reuters, citată de publicație. Departamentul de Stat a precizat că fondurile FMF „vor fi contabilizate drept contribuție de capital a SUA la Fondul de Investiții pentru Reconstrucția Ucrainei , printr-o rambursare în raport de 1 la 1”. Fondul a fost creat în cadrul acordului privind mineralele semnat anul trecut între SUA și Ucraina. Ce include pachetul: rachete, kituri și radare anti-dronă Potrivit Departamentului de Stat, pachetul aprobat include: rachete-clonă S-300; rachete GAM-67; sisteme de rachete ghidate cu laser, cu rază extinsă, pentru apărarea antiaeriană; kituri pentru modificarea lansatoarelor și a sistemelor mobile de lansare; radare pentru sisteme de combatere a dronelor, alături de alte sisteme de armament. Ce urmează: controlul Congresului și contextul politic Vânzarea propusă trebuie să treacă prin procedura de examinare a Congresului SUA înainte de a putea fi finalizată. Aprobarea vine în aceeași zi în care președintele Donald Trump a promulgat o lege amplă privind noi sancțiuni împotriva Rusiei, care permite intensificarea presiunii economice asupra Moscovei. Tot în această lună, Trump a declarat că va cere statelor europene să ramburseze Statelor Unite costurile ajutorului militar și munițiilor trimise anterior Ucrainei, mai notează publicația. [...]
Ucraina susține că a degradat capacitatea Rusiei de a opera drone Orion în Crimeea , după ce a lovit o stație de control la aerodromul Saki , un nod care, potrivit armatei ucrainene, poate limita semnificativ utilizarea acestor sisteme în zonă, relatează Kyiv Post . Loviturile ar fi avut loc joi, 17 septembrie, și în noaptea de 17 spre 18 septembrie, conform unui comunicat al Statului Major General al Ucrainei. Ținta din Crimeea era, potrivit aceleiași surse, la aerodromul Saki, în apropiere de Novofedorivka. De ce contează: efect operațional asupra dronelor Orion Statul Major General afirmă că avarierea stației de control la sol „ar putea restricționa semnificativ” capacitatea Rusiei de a opera dronele Orion în acel sector. Orion (numită și Inokhodets) este descrisă ca o dronă rusească de recunoaștere și atac, de tip „altitudine medie, autonomie mare” (capabilă, potrivit informațiilor citate, să rămână în aer până la 24 de ore). Conform descrierii din material, drona poate executa recunoaștere optică și electronică și poate desemna ținte de la altitudini de până la 7,5 kilometri, iar încărcătura de luptă ar fi de aproximativ 200–250 de kilograme, incluzând rachete ghidate și bombe. Alte ținte raportate: Donetsk și regiunea Luhansk În același bilanț, Statul Major General al Ucrainei a mai raportat: lovirea unei facilități din apropiere de Donețk, folosită pentru depozitarea, pregătirea și lansarea dronelor rusești de atac; lovirea unui depozit de muniții lângă Dovjansk (regiunea Luhansk); lovirea unui depozit de aprovizionare militară lângă Kypuche (regiunea Luhansk). Armata ucraineană nu a precizat ce armament a fost folosit, nici pierderile rusești sau amploarea pagubelor. „Munca împotriva țintelor militare-cheie ale inamicului continuă”, a transmis Statul Major General al Ucrainei, potrivit materialului. În context, publicația notează că Ucraina a vizat în repetate rânduri infrastructură militară și energetică în Crimeea ocupată, pe care Rusia o folosește ca bază pentru operațiuni împotriva Ucrainei. [...]
Lansarea contraofensivei „Vivaldi ” în Donețk poate forța Rusia să-și reconfigureze logistica și apărarea locală , într-un moment în care Moscova urmărește să accelereze cucerirea regiunii, potrivit Digi24 . Operațiunea este condusă de Corpul 3 de Armată ucrainean, iar comandantul său, generalul de brigadă Andriy Bilețki, spune că detaliile sunt ținute sub „strictă confidențialitate informațională”. Bilețki afirmă că ofensiva urmărește să respingă trupele ruse și să contracareze „tacticile de infiltrare” folosite de Rusia pentru a pătrunde în adâncimea dispozitivului ucrainean. Generalul susține că, prin misiuni de „căutare și lovire”, ucrainenii au eliminat focare de infiltrare din jurul localităților Novoselivka, Yarova, Koroviahyi Yar și Oleksandrivka și că localitatea Serednie ar fi fost „eliberată de sub ocupație” și se află acum sub control ucrainean. „Într-adevăr, Corpul 3 de Armată a lansat o operațiune ofensivă în acest sector, cu numele de cod «Vivaldi». Deocamdată, vă rog să rețineți acest nume. Operațiunea se desfășoară în condiții de strictă confidențialitate informațională.” Miza operațională: lovirea infiltrării și presiune pe aprovizionarea rusă Un obiectiv cheie indicat de Bilețki este întreruperea liniilor de aprovizionare rusești. El susține că lovituri ale unităților de sisteme fără pilot (drone) ale corpului au forțat forțele ruse să-și mute operațiunile de aprovizionare cu combustibil și lubrifianți în regiunea Voronej din Rusia, dincolo de granița cu Ucraina. În același timp, generalul afirmă că operațiunea a „lovit puternic” eficacitatea de luptă a Armatelor 20 și 25 de Arme Combinate ale Rusiei, prezentate ca ținte principale în acest sector. Pierderi și câștiguri teritoriale: revendicări neconfirmate și estimări OSINT Bilețki susține că, în prima fază, Rusia ar fi suferit pierderi semnificative, inclusiv 1.500 de soldați, 12.000 de drone și „câteva sute” de vehicule blindate și sisteme de artilerie. Tot el afirmă că forțele ucrainene ar fi „curățat” aproximativ 75 km² de infiltrați ruși și ar fi eliberat peste 10 km de teritoriu. Publicația notează însă că aceste afirmații de pe câmpul de luptă nu au putut fi verificate independent. În paralel, apar evaluări din surse deschise (OSINT – informații din surse publice, precum imagini satelitare și postări geolocalizate) care indică pierderi teritoriale ruse mai mari în zona Lyman: unii analiști estimează că Rusia ar fi pierdut 200–240 km² în sector (cifre neconfirmate oficial de armata ucraineană); estimări separate sunt atribuite lui Clément Molin și lui Konrad Muzyka (Rochan Consulting), dar fără confirmare din partea lui Bilețki. Reacții din zona rusă: recunoașterea reculurilor și riscul de vulnerabilități Materialul citează și reacții din spațiul pro-rus, inclusiv canalul de Telegram „Rybar”, care ar fi descris deteriorarea situației lângă Lyman și a avertizat că redirecționarea rezervelor pentru acoperirea breșelor poate slăbi apărarea rusă în alte zone. Sunt menționate și comentarii ale unor analiști militari ruși, inclusiv Valery Shiryaev și Yan Matveyev, care vorbesc despre o criză „localizată”, dar cu potențial de a deschide oportunități pentru Ucraina pe axa Sloviansk. Shiryaev susține că o consolidare ucraineană lângă Lyman ar putea extinde raza de acțiune a dronelor FPV cu 10–15 km, ceea ce ar permite lovituri mai adânci în dispozitivul rus. Context: presiunea politică asupra Moscovei și disputa privind Sviatohirsk În fundal, Bloomberg relatează, potrivit unor surse apropiate Kremlinului, că Vladimir Putin ar aștepta ca armata rusă să cucerească integral regiunea Donețk în următoarele șase luni, după ce anterior ar fi vizat sfârșitul acestui an. În același timp, Bilețki contestă o declarație a lui Putin din 1 septembrie privind capturarea orașului Sviatohirsk, afirmând că Brigada 60 Mecanizată ar deține în continuare controlul deplin asupra localității. Ce urmează rămâne dificil de evaluat din date publice: comanda ucraineană invocă explicit secretizarea operațiunii, iar o parte dintre cifrele vehiculate provin din estimări OSINT sau din surse care nu pot fi verificate independent. [...]
Incursiunea de 42 de secunde a unui elicopter rusesc în spațiul aerian polonez ridică din nou nivelul de alertă pe flancul estic al NATO , într-un context în care Varșovia spune că astfel de episoade indică testarea repetată a apărării aeriene, potrivit HotNews . Comandamentul Operațional al Armatei Poloneze a anunțat miercuri că un elicopter militar rusesc Mi-8 a intrat „pentru scurt timp” în spațiul aerian al Poloniei, venind din exclava rusă Kaliningrad . Conform postării autorităților poloneze pe X, aparatul a rămas 42 de secunde în spațiul aerian polonez și a pătruns până la o adâncime maximă de aproximativ 300 de metri. În reacție, Polonia a mobilizat avioane de vânătoare, iar forțele și mijloacele terestre au fost menținute în stare de alertă. În comunicatul citat, autoritățile poloneze afirmă că „natura incidentului indică faptul că Rusia testează din nou gradul de pregătire al apărării noastre aeriene”. Un tipar de presiune în zona Mării Baltice Incidentul cu elicopterul vine după un alt episod raportat marți de ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz : interceptarea unui avion de recunoaștere rusesc în largul coastei poloneze a Mării Baltice. Potrivit ministrului, un avion Il-20 a fost interceptat de avioane poloneze la aproximativ 40 km de coastă, iar el a descris situația ca parte a unui „model susținut de presiune”, nu ca incidente izolate. În același context, autoritățile poloneze susțin că au existat interceptări repetate ale unor aeronave rusești care zburau fără planuri de zbor sau cu transponderele oprite (transponderul este echipamentul care transmite automat identificarea și poziția aeronavei către sistemele de control și supraveghere). Context: avertismente privind escaladarea și riscul de provocări Materialul amintește că Polonia se află în stare de alertă sporită în privința oricărei incursiuni în spațiul său aerian legate de războiul Rusiei din Ucraina. În plus, sunt menționate avertismente recente ale premierului Donald Tusk, care a spus că următoarele șase luni ar putea fi decisive și că nu trebuie excluse provocări ale Rusiei împotriva unui stat NATO, inclusiv prin drone sau rachete. Totodată, șeful serviciului de securitate ceh este citat cu un avertisment privind posibile acțiuni precum „o incursiune limitată”, „provocări sub steag fals” sau o campanie masivă de influențare, într-un orizont de „câteva luni”. Ambasada Rusiei la Varșovia nu a răspuns imediat unei solicitări Reuters de a comenta incidentul, mai notează articolul. [...]
