Știri
Știri din categoria Apărare
Posibilele întârzieri ale livrărilor de armament american către Europa riscă să creeze un blocaj operațional în apărarea antiaeriană a aliaților, pe fondul consumului de stocuri al SUA în războiul cu Iranul, potrivit Adevărul.
Informația, atribuită de publicație agenției Reuters, indică faptul că oficiali americani i-au informat pe unii omologi europeni că livrările pentru anumite categorii de armament contractate anterior „ar putea fi întârziate”. Conform Reuters, care citează cinci surse familiarizate cu situația, ar fi vizate mai multe țări europene, inclusiv din regiunea baltică și din Scandinavia.
O parte dintre armele vizate ar fi fost cumpărate prin programul Foreign Military Sales (FMS) – mecanism prin care statele achiziționează armament american cu sprijinul Washingtonului – însă nu au fost încă livrate, potrivit surselor citate. Mesajul transmis europenilor ar fi că aceste livrări „vor fi probabil amânate”.
Casa Albă și Departamentul de Stat au direcționat solicitările de presă către Pentagon, care nu a răspuns unei cereri de comentarii, mai notează materialul.
În același context, Adevărul amintește că și Ucraina ar putea fi afectată, pe fondul nevoii de muniție pentru apărarea antiaeriană. Într-un videoclip difuzat de Forțele aeriene ucrainene și citat în articol (prin Agerpres), un inginer-șef al unui sistem Patriot afirmă că rezervele de rachete se epuizează și că este nevoie de mai multe rachete PAC-3.
Tot potrivit relatării, militarii ucraineni spun că sistemul de fabricație americană a permis interceptarea a peste 40 de rachete balistice în timpul recentei campanii de iarnă a Rusiei împotriva sistemului energetic, dar rezultatul ar fi putut fi mai bun dacă ar fi existat suficientă muniție.
Din informațiile prezentate nu rezultă un termen sau o listă completă a echipamentelor care ar urma să fie întârziate. Miza imediată pentru statele europene și pentru Ucraina rămâne accesul la livrări deja contractate, într-un moment în care cererea de muniție și sisteme de apărare aeriană este ridicată, iar stocurile SUA sunt puse sub presiune de conflictul din Orientul Mijlociu.
Recomandate
Incidentul din Strâmtoarea Hormuz ridică miza pentru supravegherea navală fără echipaj , după ce Iranul a susținut că a capturat o dronă submarină americană, iar Pentagonul a confirmat doar că un vehicul subacvatic fără pilot a avut o defecțiune, potrivit The Jerusalem Post . Gărzile Revoluționare iraniene au declarat că au „capturat” un submarin fără echipaj la intrarea în Strâmtoarea Hormuz și au publicat o imagine cu vehiculul, indicând că ar fi fost dus într-o locație nedezvăluită din Iran. Teheranul a prezentat episodul ca pe o demonstrație a capacităților sale de contracarare a tehnologiilor americane în unul dintre cele mai sensibile puncte maritime pentru comerțul global cu energie. Ce spune Iranul și ce confirmă SUA Presa de stat iraniană a identificat vehiculul ca fiind un Dive-LD, un „vehicul subacvatic autonom” (AUV – dronă care operează sub apă fără echipaj) produs de compania americană Anduril, cu sediul în California. Potrivit companiei, platforma poate fi folosită pentru: contramăsuri împotriva minelor; cartografierea fundului mării; culegere de informații; inspecția infrastructurii subacvatice, inclusiv cabluri și conducte. În replică, un purtător de cuvânt al Pentagonului a spus că o dronă subacvatică americană „a avut o defecțiune în urmă cu mai bine de o zi” și că aceasta „supraveghea apele regionale” în sprijinul operațiunilor în curs. Oficialul american a adăugat că drona era „un model mai vechi”, care „nu a colectat date sensibile” și nu avea la bord echipamente sonar sau radar clasificate. Reuters notează că nu a putut verifica independent afirmațiile Iranului, iar Pentagonul nu a abordat explicit în declarație susținerea privind „capturarea”. Anduril nu a răspuns solicitării de comentarii. De ce contează: costuri, ritm de înlocuire și vulnerabilități Episodul vine într-un moment în care armata SUA investește masiv în sisteme navale fără echipaj – subacvatice și de suprafață – pentru a reduce costurile de monitorizare pe arii maritime foarte mari și pentru a limita riscurile pentru personal. Conform site-ului Anduril, Dive-LD poate opera până la 10 zile fără întoarcere la bază și este proiectat să coboare până la 6.000 de metri adâncime. Publicația americană DefenseScoop a relatat în 2024 că un astfel de sistem ar costa aproximativ 2,5 milioane de dolari (aprox. 11,5 milioane lei). În plan operațional, incidentul evidențiază o tensiune structurală a „războiului cu drone” pe mare: platformele fără echipaj sunt mai ieftine și mai ușor de desfășurat decât navele cu echipaj, dar pot deveni și mai expuse capturării sau exploatării propagandistice atunci când apar defecțiuni sau pierderi de control în zone disputate. [...]
Militarizarea orbitei riscă să lovească direct infrastructura critică , pe măsură ce SUA și China dezvoltă capabilități care pot perturba sau distruge sateliți folosiți pentru comunicații, navigație și informații, potrivit Digi24 , care citează o analiză Reuters. Miza depășește zona strict militară: o escaladare în spațiu ar putea afecta servicii de care depind economiile moderne și operațiunile statelor. În iunie, o navă spațială chineză fără echipaj, urmărită de analiști militari americani, a lansat un mic satelit într-o regiune orbitală aglomerată, la sute de kilometri deasupra Pământului. Obiectul a manevrat în jurul unui alt satelit chinez și s-a întors apoi în apropierea navei-mamă, potrivit companiei americane LeoLabs. Detaliile despre misiune sunt puține, iar în paralel armata americană operează, la rândul ei, o navă spațială secretă, fără echipaj, asemănătoare unei mici navete. De ce contează: sateliții au devenit o „țintă” care poate bloca operațiuni pe Pământ Analiza arată că sateliții nu mai sunt priviți doar ca platforme „pasive”, ci ca sisteme care pot interveni activ într-un conflict: pot bruia, pot folosi lasere pentru a afecta senzori și, în anumite scenarii, ar putea chiar captura sau muta sateliți ai adversarului. Everett Dolman, fost profesor la Colegiul de Război Aerian al Forțelor Aeriene ale SUA, avertizează că perturbarea capacităților spațiale americane ar putea „paraliza” operațiunile militare terestre, de la supraveghere la apărarea antirachetă. În aceeași logică, generalul Chance Saltzman, șeful operațiunilor spațiale din cadrul Forțelor Spațiale ale SUA , a spus în iulie că Beijingul își dezvoltă rapid capabilitățile, iar amenințarea este „substanțială”. Semnale operaționale: SUA și Marea Britanie, misiune comună lângă un satelit chinez Într-un episod prezentat ca relevant pentru noua dinamică, SUA și Marea Britanie au desfășurat prima lor operațiune militară comună cunoscută în spațiu, în apropierea traiectoriei unui satelit-spion chinez suspectat, potrivit datelor comerciale de urmărire spațială citate de Reuters. În timpul operațiunii, un satelit militar american a fost dirijat să se apropie rapid de unul britanic, în timp ce satelitul chinez „Shiyan 12-01” trecea la aproximativ 83 de kilometri sub cele două nave spațiale, conform Slingshot Aerospace. Trei experți cu experiență militară au apreciat că acțiunea părea un semnal către Beijing; Andrew Turner, ofițer superior în rezervă al Forțelor Aeriene Regale britanice, a descris-o drept „aproape cu siguranță un semnal strategic”. Autoritățile americane și britanice au anunțat public operațiunea, dar nu au precizat că s-a desfășurat în apropierea unei nave spațiale chineze. Ministerul chinez de Externe a declarat că nu cunoaște detaliile specifice. Capabilități în dezvoltare: „sateliți vânători”, bruiaj și arme antisatelit Reuters inventariază o gamă de tehnologii aflate în competiție, de la sateliți manevrabili care pot urmări și inspecta alte nave spațiale până la sisteme de bruiaj electronic, atacuri cibernetice și rachete antisatelit. În orbită, SUA, China și Rusia operează sateliți capabili să se apropie de alte obiecte, iar astfel de platforme ar putea fi adaptate pentru a transporta arme, inclusiv lasere sau proiectile, potrivit oficialilor occidentali citați. Pe partea chineză, analiza menționează demonstrații de manevre sincronizate ale mai multor sateliți la distanțe mici („luptă aeriană” orbitală, în termenii oficialilor americani), precum și capacitatea de a captura un satelit scos din funcțiune și de a-l muta pe o altă orbită. Un oficial al Forței Spațiale a SUA a spus că anul trecut China ar fi efectuat probabil o încercare de realimentare în orbită, un pas care ar putea schimba durata și tipul operațiunilor posibile, deoarece sateliții sunt limitați de combustibilul cu care sunt lansați. În același timp, Forța Spațială a SUA a anunțat în iunie introducerea unei arme electromagnetice terestre produse de L3Harris Technologies , concepută pentru a dezactiva sau perturba sateliții unui adversar, într-o rară dezvăluire privind propriile capacități. Ce urmează: mai multă opacitate și o orbită tot mai aglomerată O parte semnificativă a operațiunilor spațiale rămâne clasificată, din motive de securitate națională, ceea ce limitează verificarea independentă a intențiilor și a capabilităților reale. În paralel, orbita devine tot mai aglomerată: materialul menționează că SpaceX operează aproximativ 11.000 de sateliți Starlink, iar China dezvoltă rețele concurente. În acest context, competiția pentru capabilități antisatelit și pentru operațiuni „aproape” de alți sateliți crește riscul ca o criză geopolitică să se traducă în perturbări cu efecte în lanț asupra infrastructurii de comunicații și navigație de care depind atât armatele, cât și economia civilă. [...]
Ucraina schimbă regulile de funcționare ale economiei în timpul alertelor aeriene , introducând un sistem cu două niveluri care separă amenințările cu drone de cele cu rachete, pentru a reduce blocajele repetate din transport și activitatea companiilor, potrivit Kyiv Post . Noul mecanism prevede o alertă „galbenă” folosită în principal pentru apropierea dronelor rusești și o alertă „roșie” pentru amenințări mai grave – atacuri cu rachete, rachete balistice și lovituri aeriene de amploare. Anunțul a fost făcut de premierul Serhii Korețkîi într-un mesaj pe Telegram, pe 3 septembrie. „Economia trebuie să continue să funcționeze, taxele trebuie să continue să intre în buget, iar oamenii trebuie să își primească salariile.” Ce se schimbă pentru companii: activitate permisă la „galben”, dar cu obligații Logica măsurii este ca, în timpul alertelor considerate mai puțin severe, o parte din economie să poată continua să opereze , în locul actualului sistem „totul sau nimic”, care a creat dificultăți tot mai mari pentru firme și angajați pe fondul atacurilor frecvente cu drone. În timpul alertei „galbene”, companiile vor putea funcționa dacă respectă cerințe stricte de siguranță . Concret: firmele trebuie să asigure acces la adăposturi pentru angajați și vizitatori; companiile care nu au adăposturi au la dispoziție trei luni pentru a rezolva problema. Recomandări pentru Kiev: metrou deschis la „galben” și posibilă reducere a restricțiilor de noapte Guvernul a recomandat ca metroul din Kiev să funcționeze normal în timpul alertelor „galbene”, pentru a limita întreruperile de mobilitate care afectează accesul la locuri de muncă, stații și spitale. Totodată, autoritățile sunt îndemnate să suplimenteze transportul public de suprafață atunci când este necesar. Executivul a mai recomandat scurtarea intervalului de restricții nocturne (curfew) la 01:00–05:00 , iar propunerea ar permite și tranzitul camioanelor grele și transportul de pasageri în acele ore, în funcție de deciziile locale. Separat, comunitățile sunt împinse să accelereze instalarea de adăposturi mobile suplimentare , pentru protecția civililor împotriva resturilor rezultate din interceptări sau a fragmentelor căzute. De ce contează: atacurile cu drone țin orașele sub alertă ore întregi Schimbarea vine pe fondul unei tactici rusești tot mai frecvente de a folosi valuri de drone care mențin zone întinse sub amenințare pentru perioade lungi, uneori ore întregi, ceea ce a dus deja la perturbări repetate ale transportului și la dificultăți operaționale pentru companii în Kiev. Prin diferențierea alertelor, autoritățile urmăresc ca orașul și economia să poată funcționa în condiții de risc mai redus (drone), păstrând restricții mai dure când amenințarea escaladează la rachete și atacuri masive. [...]
Ministrul interimar al Apărării spune că nu există indicii privind un atac al Rusiei asupra NATO , iar această evaluare contează direct pentru calibrul măsurilor de pregătire și pentru percepția de risc în regiune, potrivit Recorder . Radu Miruță afirmă că, pe baza analizelor coroborate între statele aliate, „nu există vreun indiciu” în acest sens „astăzi”. Declarațiile au fost făcute duminică, la Digi24, în contextul războiului din Ucraina. Miruță a susținut că statele NATO își conectează datele din serviciile de informații și își compară analizele, iar concluzia la care se ajunge, inclusiv cu „backup” de la parteneri, nu indică o intenție de atac asupra vreunui stat membru. Ce spune ministrul despre evoluția războiului din Ucraina În aceeași intervenție, ministrul interimar a descris o schimbare de etapă pe front, afirmând că Rusia „nu mai avansează”, iar strategia de „uzură” începe să nu mai producă rezultate. El a invocat și semne pe care le consideră relevante pentru această evaluare, între care: un episod de luptă aer-aer în care, potrivit lui, „acum o lună și jumătate” un avion F-16 ucrainean a doborât un avion rusesc; atacuri cu drone „în adâncime” pe teritoriul Rusiei, lansate din Ucraina; o „stagnare”, „cel puțin pentru moment”, pe linia frontului. De ce contează pentru postura de apărare Mesajul oficial, în forma prezentată de Miruță, indică faptul că România își fundamentează evaluarea de risc pe schimb de informații și analize în cadrul NATO, nu doar pe estimări naționale. În același timp, ministrul leagă percepția privind riscul pentru statele aliate de dinamica războiului din Ucraina, pe care o descrie ca intrată într-o fază de stagnare. Evaluarea rămâne una de moment („astăzi”, „cel puțin pentru moment”), fără o prognoză explicită privind pașii următori sau un orizont de timp pentru această situație. [...]
Ministerul Apărării nu are indicii că trupele SUA ar urma să plece din România , iar o eventuală reducere a prezenței americane ar diminua capacitatea de descurajare, a declarat ministrul interimar Radu Miruță, potrivit news.ro . Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre repoziționarea unor capabilități ale Statelor Unite în Europa și pune accent pe impactul operațional al prezenței militare americane în România. Miruță a spus, la Digi24, că „nu există în acest moment, la nivelul Ministerului Apărării, niciun indiciu” privind o retragere a trupelor americane. În același context, el a invocat un cadru mai larg, descris drept „NATO 3.0”, în care România ar fi „asumată încă de la început”, în condițiile în care SUA își „regândesc” unele capabilități la nivel european. Ce înseamnă pentru postura de descurajare Ministrul interimar a legat direct prezența militarilor americani de capacitatea României de a descuraja amenințări la adresa securității. „Orice militar american care pleacă din România micşorează capacitatea României de a descuraja”, a afirmat Radu Miruță. Tot el a menționat că, în urmă cu câteva luni, au venit „până la 400 de militari în plus”, în urma unei decizii a CSAT , indicând o creștere recentă a efectivelor, nu o reducere. Context: accent pe efortul propriu și producția internă Miruță a susținut că, în cadrul NATO, statele membre trebuie să demonstreze că fac „tot ceea ce pot” înainte de a cere sprijinul aliaților. În acest sens, a afirmat că România investește „un procent mare din PIB” pentru apărare, „cel asumat”, și a invocat programul SAFE , prin care ar fi fost „reînviate” cinci fabrici, ca argument că România contribuie și la creșterea capacității de producție. Informațiile prezentate sunt declarații ale ministrului interimar; nu sunt oferite în material detalii suplimentare despre calendar, negocieri sau decizii formale privind postura militară a SUA în România. [...]
Israelul a eliminat în Gaza un lider Hamas acuzat că a coordonat atacuri mortale în Cisiordania , într-o operațiune comună care indică menținerea presiunii operative asupra rețelelor de comandă și coordonare ale grupării, potrivit The Jerusalem Post . Forțele israeliene de securitate au anunțat că l-au ucis pe Farah Hamed , descris drept terorist Hamas responsabil pentru o serie de atacuri letale împotriva civililor israelieni și a militarilor IDF (armata Israelului) și care, ulterior, ar fi ajutat la direcționarea activităților teroriste în Cisiordania. Anunțul a fost făcut joi de IDF, Israel Security Agency (ISA) și Poliția Israelului. Conform acelorași instituții, Hamed a fost ucis miercuri, într-o operațiune comună ISA–IDF–Poliția Israelului, printr-o lovitură în centrul Fâșiei Gaza . Autoritățile israeliene îl prezintă ca membru al aripii militare Hamas și fost „operativ senior” în structura organizației din Cisiordania, menționând și participarea sa la lupte împotriva trupelor IDF în timpul războiului. Atacuri din anii 2000 atribuite lui Farah Hamed Potrivit comunicării comune citate de publicație, Hamed ar fi făcut parte ani la rând din „celula Silwad”, asociată cu mai multe atacuri armate în zona Binyamin, la începutul anilor 2000. Printre atacurile atribuite se numără: un atac armat din noiembrie 2002, lângă intersecția Rimonim, în care a fost ucisă civila israeliană Esther Galia Atiya; un atac armat din iunie 2003, pe drumul Route 60, în care a fost ucis civilul israelian Zvi (Howard) Goldstein; un atac armat din august 2003, pe Alon Road, în Samaria, în care a fost ucis Shalom Har-Melech; atacul armat din octombrie 2003, la Ein Yabrud, în care au fost uciși trei soldați IDF: sergentul Elad Pollak, sergentul Roi Yaakov Solomon și plutonierul Erez Idan. Publicația notează că un alt terorist Hamas implicat în atacul de la Ein Yabrud și în structura Hamas din Cisiordania a fost eliminat de forțele israeliene în Gaza, în 2024. Context: eliberarea în 2011 și reluarea activității în Hamas Potrivit agențiilor de securitate israeliene citate, Hamed a fost arestat la un moment dat și eliberat în 2011 în Fâșia Gaza, ca parte a schimbului de prizonieri pentru Gilad Shalit. După eliberare, ar fi continuat să opereze în aripa militară Hamas și ar fi fost implicat în recrutarea și coordonarea unor operativi pentru atacuri în „Iudeea și Samaria” (termen folosit de autoritățile israeliene pentru Cisiordania). Informațiile despre identitatea, rolul și atacurile atribuite lui Farah Hamed provin din comunicarea comună IDF–ISA–Poliția Israelului, preluată de The Jerusalem Post; articolul nu indică o poziție a Hamas sau o confirmare independentă a acuzațiilor. [...]
