Știri
Știri din categoria Apărare
Posibilele întârzieri ale livrărilor de armament american către Europa riscă să creeze un blocaj operațional în apărarea antiaeriană a aliaților, pe fondul consumului de stocuri al SUA în războiul cu Iranul, potrivit Adevărul.
Informația, atribuită de publicație agenției Reuters, indică faptul că oficiali americani i-au informat pe unii omologi europeni că livrările pentru anumite categorii de armament contractate anterior „ar putea fi întârziate”. Conform Reuters, care citează cinci surse familiarizate cu situația, ar fi vizate mai multe țări europene, inclusiv din regiunea baltică și din Scandinavia.
O parte dintre armele vizate ar fi fost cumpărate prin programul Foreign Military Sales (FMS) – mecanism prin care statele achiziționează armament american cu sprijinul Washingtonului – însă nu au fost încă livrate, potrivit surselor citate. Mesajul transmis europenilor ar fi că aceste livrări „vor fi probabil amânate”.
Casa Albă și Departamentul de Stat au direcționat solicitările de presă către Pentagon, care nu a răspuns unei cereri de comentarii, mai notează materialul.
În același context, Adevărul amintește că și Ucraina ar putea fi afectată, pe fondul nevoii de muniție pentru apărarea antiaeriană. Într-un videoclip difuzat de Forțele aeriene ucrainene și citat în articol (prin Agerpres), un inginer-șef al unui sistem Patriot afirmă că rezervele de rachete se epuizează și că este nevoie de mai multe rachete PAC-3.
Tot potrivit relatării, militarii ucraineni spun că sistemul de fabricație americană a permis interceptarea a peste 40 de rachete balistice în timpul recentei campanii de iarnă a Rusiei împotriva sistemului energetic, dar rezultatul ar fi putut fi mai bun dacă ar fi existat suficientă muniție.
Din informațiile prezentate nu rezultă un termen sau o listă completă a echipamentelor care ar urma să fie întârziate. Miza imediată pentru statele europene și pentru Ucraina rămâne accesul la livrări deja contractate, într-un moment în care cererea de muniție și sisteme de apărare aeriană este ridicată, iar stocurile SUA sunt puse sub presiune de conflictul din Orientul Mijlociu.
Recomandate
Ucraina încearcă să accelereze întărirea apărării aeriene și să deschidă piața SUA pentru dronele sale , după discuțiile de la Kiev dintre președintele Volodîmîr Zelenski și ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, potrivit Kyiv Post . Pe agendă au fost transferurile de interceptoare Patriot printr-un mecanism NATO de finanțare și avansarea așa-numitului „Drone Deal”, care ar putea include testarea oficială a dronelor ucrainene în Statele Unite. Zelenski a spus că Whitaker a fost însoțit de general-locotenentul american Curtis Buzzard, comandantul NATO Security Assistance & Training for Ukraine. Discuțiile au vizat, „în primul rând”, creșterea livrărilor de interceptoare Patriot prin programul NATO Prioritized Ukraine Requirements List (PURL), în care aliații Kievului finanțează achiziția de armament american pentru Ucraina. „Am avut o discuție bună – în primul rând despre cum să protejăm cerul Ucrainei cu mai multe interceptoare Patriot prin PURL. Aceasta este o prioritate critică acum, deoarece atacurile masive ale Rusiei continuă neabătut”, a transmis Zelenski, într-o postare pe X, citată de publicație. Contextul imediat este intensificarea atacurilor rusești: Kyiv Post notează că Rusia a lovit Kievul în weekend cu aproximativ 40 de rachete balistice, iar estimări menționate de publicație indică faptul că numărul rachetelor lansate în iulie ar fi depășit producția lunară cunoscută a Moscovei. Patriot: transferuri prin PURL și discuții despre producție sub licență Pe lângă transferurile de interceptoare, Zelenski a afirmat că a discutat și despre producția sub licență a rachetelor Patriot în Ucraina, fără a oferi detalii. Articolul amintește că președintele SUA, Donald Trump, a anunțat pe 8 iulie, la summitul NATO de la Ankara, un plan prin care Ucraina ar urma să producă rachete PAC-3 Patriot de ultimă generație, ceea ce ar face-o singura țară din afara SUA cu o astfel de licență, după Japonia. Totuși, calendarul rămâne incert: publicația menționează informații potrivit cărora producția ar putea fi găzduită inițial de Germania sau o altă țară europeană, înainte de a fi mutată în Ucraina. Germania este indicată ca fiind printre puținele state care produc în prezent rachete mai vechi PAC-2, inclusiv unele destinate Ucrainei. „Drone Deal”: un document semnat și posibilă testare în SUA În privința „Drone Deal”, Zelenski a sugerat că negocierile sunt aproape de final și a spus că părțile au semnat deja „un document”, pe care l-a descris drept „un pas mare înainte”, exprimându-și dorința ca acordul să fie finalizat curând. Kyiv Post citează Radio Liberty, potrivit căruia documentul semnat ar deschide calea pentru testarea oficială de către SUA a dronelor ucrainene, cu aproximativ 100 de drone de la fiecare dintre șase producători ucraineni care ar urma să ajungă în Statele Unite. Publicația mai notează că, la începutul lunii iulie, producătorul ucrainean F-Drones a anunțat prima livrare de 2.000 de drone de atac F10 către SUA, în baza unui contract cu Pentagonul. „Drone Deal” este descris ca o inițiativă ucraineană de export și scalare a producției de drone împreună cu alte țări, în schimbul altor forme de sprijin militar. Kyiv Post menționează că Ucraina a semnat astfel de acorduri cu mai multe țări din Orientul Mijlociu în aprilie (după izbucnirea războiului din Iran), precum și cu aliați europeni, inclusiv un al nouălea acord cu Danemarca, semnat la începutul lunii iulie. La întâlnirea de miercuri, Zelenski a mai spus că i-a acordat generalului Buzzard ordinul „Pentru Merit”, clasa a III-a. [...]
Confirmarea publică a unui duel aerian câștigat de Ucraina cu F-16 ridică miza operațională a integrării acestor avioane în apărarea aeriană , într-un moment în care la Washington se discută inclusiv scenariul unei suspendări pe trei ani a finanțării americane pentru apărarea antiaeriană a Kievului, potrivit Mediafax . Generalul american Dan Caine a spus, în cadrul unei audieri în Senatul SUA , că un F-16 folosit de Ucraina a obținut „prima victorie” într-o luptă aeriană împotriva unui avion de vânătoare rusesc, prezentând episodul ca pe un indicator al consolidării capacităților militare ucrainene, de la sisteme sol-aer la capabilități aer-aer. „Recent am avut prima victorie într-o luptă aeriană în care un F-16 ucrainean a doborât un avion de vânătoare rusesc. Cred că, în ultimii ani, capacitatea Ucrainei de a dezvolta o apărare aeriană stratificată a evoluat enorm, cu ajutorul și sprijinul multor parteneri.” Ce se știe și ce rămâne neconfirmat Caine nu a oferit detalii despre data și locul confruntării, tipul aeronavei ruse sau armamentul folosit. În același timp, materialul notează că este pentru prima dată când un oficial militar american de acest rang confirmă public distrugerea unui avion de luptă rusesc de către un F-16 ucrainean într-un duel aerian. Declarația vine în contextul informațiilor apărute după 8 iulie, când Ucraina a anunțat distrugerea unui avion multirol rusesc Su-35S. Mai mulți bloggeri militari pro-Kremlin au recunoscut atunci pierderea aeronavei și au susținut că pilotul s-a catapultat și a supraviețuit, însă autoritățile americane nu au confirmat oficial că avionul doborât era un Su-35S. De ce contează: integrarea F-16 crește riscurile pentru aviația rusă Potrivit analiștilor militari citați în articol, chiar dacă incidentul nu schimbă raportul de forțe în războiul aerian, el indică faptul că integrarea avioanelor F-16 în sistemul de apărare al Ucrainei crește riscurile pentru aviația rusă. În text este menționat și Su-35S, descris ca unul dintre cele mai moderne avioane de vânătoare ale Rusiei și evaluat la „un miliard de ruble”, fiind considerat de piloții ucraineni, încă de la începutul invaziei, drept un adversar periculos datorită radarului puternic și rachetelor cu rază lungă de acțiune. [...]
Aproape 100 de militari americani au fost răniți în două săptămâni , un salt care indică presiune operațională crescută asupra bazelor SUA din Orientul Mijlociu, potrivit news.ro . Pentagonul spune că rănirile au fost înregistrate după 7 iulie, pe fondul intensificării atacurilor iraniene asupra instalațiilor militare americane din regiune, după eșecul negocierilor de încetare a conflictului. Sean Parnell, purtător de cuvânt al Pentagonului, a transmis pe rețelele sociale că „aproape 100 de militari se consideră că au fost afectați fizic”, iar 96% dintre ei au revenit la datorie. El a precizat că „marea majoritate” a rănilor au fost contuzii ușoare. Bilanțul oficial, actualizat cu întârziere, rămâne sub semnul întrebării Parnell a mai spus că date suplimentare urmau să fie publicate într-o bază de date online a Pentagonului, care nu fusese actualizată „timp de câteva zile, dacă nu chiar săptămâni”. Aceasta indica anterior 14 militari morți și 427 răniți de la începutul războiului, pe 28 februarie. Luni seara, baza de date a fost actualizată la 18 militari morți și 447 răniți de la debutul conflictului, însă The Washington Post notează că nu este clar dacă aceste bilanțuri includ toate situațiile recente. Atacuri în Iordania, Irak, Kuweit și Bahrain Dezvăluirea privind numărul răniților a venit în contextul în care armata SUA i-a identificat pe doi militari uciși într-un atac de vineri seara în Iordania: soldatul Isabella Gonzales (19 ani) și locotenentul Tyler James Feehan (25 de ani). În noaptea de vineri spre sâmbătă, un atac asupra bazei aeriene Muwaffaq Salti din Iordania a dus la moartea a trei soldați americani (unul neidentificat) și la rănirea altora. Un alt militar american a murit sâmbătă în Irak, ceea ce ar ridica totalul la 18. În paralel, Garda Revoluției Islamice din Iran (IRGC) a revendicat lovituri asupra unor obiective militare americane din Kuweit și Bahrain, informație preluată de mass-media de stat iraniană. Agenția semioficială Tasnim, asociată cu IRGC, a relatat că au fost vizate inclusiv baza aeriană Ali Al-Salem și Camp Arifjan din Kuweit, respectiv instalații ale dronelor americane din portul Salman și baza aeriană Sakhir din Bahrain. Forțele de apărare din Bahrain au confirmat că au interceptat luni mai multe valuri de atacuri aeriene. Ce spune un oficial militar despre volumul atacurilor și eficiența apărării Un oficial militar familiarizat cu situația a declarat că, de la începutul operațiunilor din 28 februarie, Iranul ar fi lansat aproximativ 8.500 de drone și rachete către ținte din regiune, iar circa 100 ar fi trecut de sistemele de apărare aeriană ale SUA și ale partenerilor regionali. În acest context, unii oficiali și experți au exprimat îngrijorări privind nivelul de protecție al instalațiilor americane din Orientul Mijlociu. Represalii americane și riscuri de extindere a conflictului Armata SUA a lansat luni seara un nou val de atacuri de represalii împotriva Iranului, a zecea zi consecutivă de astfel de acțiuni, la ordinul președintelui Donald Trump. Potrivit unui comunicat al Comandamentului Central al SUA , loviturile sunt menite să slăbească capacitățile militare iraniene folosite pentru atacarea navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz. Separat, rebelii houthi din Yemen , susținuți de Iran, au anunțat blocarea transporturilor de petrol ale Arabiei Saudite prin Strâmtoarea Bab el-Mandeb din Marea Roșie, închizând una dintre puținele alternative viabile din Golf la Strâmtoarea Ormuz pentru exporturile de petrol. Pentru context suplimentar, news.ro a publicat și un material despre a zecea noapte consecutivă de atacuri ale SUA asupra Iranului , respectiv despre anunțul houthi privind un blocaj naval asupra Arabiei Saudite . [...]
Ucraina își extinde capacitatea de lovire la distanță cu drone-bombardier reutilizabile construite din avioane civile, potrivit TechRadar . Imagini oficiale arată cel puțin zece aparate modificate, fiecare capabil să transporte o bombă aeriană OFAB-100-120 de aproximativ 100 kg, ceea ce sugerează trecerea de la teste izolate la o forță operațională mai amplă. Aparatele, denumite „Horynych”, ar fi realizate pe platforme ultraușoare SkyRanger Swift și Nynja, proiectate inițial pentru zbor recreațional. Conversia militară ar include înlocuirea comenzilor clasice de cockpit cu echipamente de pilotaj de la distanță și camere electro-optice, astfel încât operatorii să poată ghida aeronava de la sol pe durata misiunii. De ce contează: reutilizarea schimbă ecuația operațională Diferența majoră față de dronele de atac „kamikaze” este că aceste platforme sunt concepute să se întoarcă după lansarea încărcăturii, pentru a fi folosite în misiuni repetate. În termeni operaționali, asta poate însemna o capacitate de lovire la distanță mai sustenabilă, dacă aparatele pot fi recuperate constant și menținute în stare de funcționare. TechRadar notează că fiecare aeronavă pare să transporte o singură bombă OFAB-100-120 sub fuselaj în misiuni de rază lungă. Publicația menționează și o rază de acțiune de 1.200 mile (aprox. 1.930 km), însă nu oferă detalii tehnice complete care să permită verificarea independentă a performanței în condiții de luptă. Indicii despre utilizare și limitele confirmării Potrivit lui Serhii Sternenko , consilier al ministrului ucrainean al apărării, aeronavele ar fi participat la un atac nocturn asupra unei facilități logistice subterane rusești din apropiere de Armyansk , în Crimeea ocupată. Zona este descrisă ca fiind relevantă prin proximitatea față de Istmul Perekop, un coridor terestru important pentru mișcarea aprovizionării militare. Atacul ar fi fost realizat împreună de Forțele Aeriene ale Ucrainei , „Lazar Group” și „Venom Unmanned Systems Center”, însă armata ucraineană și Ministerul Apărării nu au confirmat oficial numărul de aeronave implicate sau amploarea pagubelor. De asemenea, nu există încă evaluări independente publicate, astfel că detalii-cheie despre eficiență și rezultate rămân neconfirmate. Context: de la aparate izolate la un posibil escadron Ucraina a mai folosit aeronave civile modificate pentru lovituri la distanță, inclusiv un atac din iunie 2025 cu un A-22 Foxbat care a remorcat un planor fără propulsie, încărcat cu un focos de 100 kg, asupra unei facilități de producție de drone Shahed din Alabuga, conform aceleiași surse. Totodată, SkyRanger convertite ar fi fost observate încă din 2024, însă de regulă ca aparate individuale. Faptul că imaginile arată cel puțin zece drone împreună este tratat de publicație ca un semnal că programul ar fi depășit faza experimentală. Totuși, rămân necunoscute dimensiunea totală a flotei, ritmul de producție și ce nivel de daune poate genera în practică, în lipsa unor confirmări suplimentare. [...]
Pentagonul pregătește o achiziție de 12,6 miliarde de dolari pentru 28.000 de rachete „low-cost”. Potrivit Mediafax , SUA vor să refacă rapid stocurile de muniție de precizie după consumul accelerat din conflictul cu Iranul, mizând pe rachete de croazieră semnificativ mai ieftine decât cele aflate acum în serviciu. Planul vizează cumpărarea, în următorii cinci ani, a 28.000 de rachete la un preț de aproximativ 218.000 de dolari bucata (aprox. 982.000 lei), de aproape șase ori mai puțin decât rachetele de croazieră actuale, care depășesc frecvent 1,3 milioane de dolari (aprox. 5,85 milioane lei) pe unitate. Contracte pe termen lung, cu preț fix și cantități minime Departamentul Apărării al SUA a semnat acorduri-cadru cu trei companii – Anduril Industries, CoAspire și Zone 5 Technologies – în cadrul programului Family of Affordable Mass Missiles (FAMM) , care urmărește dezvoltarea unei noi generații de rachete de croazieră cu costuri reduse. Pentru a accelera livrările, fiecare contract este încheiat pe șapte ani, cu preț fix și cantități minime garantate. Companiile care depășesc ritmul de producție stabilit pot primi comenzi suplimentare. De ce contează: refacerea stocurilor după consumul din conflict Programul este plasat în contextul în care armata americană încearcă să își refacă stocurile de muniție de precizie, afectate de conflictul din Iran, început în februarie 2026. Mediafax citează DefenseNews, care notează că războiul a consumat într-un ritm accelerat interceptoare Patriot și alte rachete de precizie, mai repede decât pot fi înlocuite de actualele linii de producție. Ce rachete sunt vizate și ce știm despre ele Fiecare companie va furniza un model diferit, cu același obiectiv: cost redus și producție rapidă. Barracuda-500 (Anduril Industries) : rachetă de croazieră subsonică, propulsată de turboreactor, lansabilă de pe avioane de vânătoare și aeronave de transport militar. A avut primul test de zbor în 2024, iar producția de serie este programată să înceapă până la sfârșitul lui 2026. RAACM (CoAspire) : Rapidly Adaptable Affordable Cruise Missile, rachetă de croazieră cu rază extinsă, deja integrată și testată pe aeronave ale Forțelor Aeriene americane. AGM-188A Rusty Dagger (Zone 5 Technologies) : muniție cu turboreactor proiectată să aibă aceleași dimensiuni și greutate ca bomba Mk 82, pentru integrare rapidă pe aeronave existente, inclusiv F-16, fără modificări importante. Compania a testat focosul la începutul lui 2026 și a lansat arma de pe un F-16 în aprilie. Calendarul achizițiilor: vârf în 2030–2031 Planul Pentagonului prevede achiziții anuale de ordinul miilor de unități, cu următoarele repere menționate: aproximativ 5.300 de rachete în anul fiscal 2028 aproape 5.920 în 2029 7.700 în 2030 aproximativ 7.990 în 2031 În total, investiția este estimată la 12,6 miliarde de dolari (aprox. 56,7 miliarde lei ), pe baza costului unitar indicat în material. [...]
România ar urma să primească 2,15 miliarde de euro (aprox. 10,8 miliarde lei) pentru extinderea conductelor NATO de combustibil , în cadrul unui proiect finanțat din fonduri comune ale Alianței, potrivit Economedia , care citează o postare a președintelui Nicușor Dan . Miza economică pentru România este dublă: investiții de infrastructură pe termen lung și potențiale contracte pentru companii locale, pe lângă componenta de securitate. Consiliul Nord-Atlantic a aprobat finanțarea totală a proiectului la 27 de miliarde de euro pentru următorii 20 de ani , descrisă ca cea mai mare investiție de acest tip din istoria NATO. Proiectul vizează modernizarea rețelei de combustibil militar din perioada Războiului Rece și extinderea ei către Est. Ce presupune proiectul și cine sunt principalii beneficiari Inițiativa are ca obiectiv extinderea rețelei NATO de conducte pentru combustibil, considerată esențială pentru mobilitatea militară pe Flancul Estic , în contextul lecțiilor desprinse după invazia Rusiei în Ucraina, potrivit mesajului transmis de președinte. România este indicată între principalii beneficiari, alături de: Polonia Turcia Bulgaria Acordul a fost semnat de cei 32 de ambasadori ai NATO la ultima reuniune înainte de vacanța de vară. Potrivit unor diplomați citați de POLITICO, înțelegerea a fost posibilă după ce Turcia a renunțat la o încercare de ultim moment de a amâna adoptarea proiectului. Impact economic: lucrări pe teritoriul României și utilizări civile Nicușor Dan afirmă că România a fost implicată „încă de la început” prin Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale și Delegația României la NATO. Conform aceleiași declarații, noua rețea va traversa teritoriul României și va avea utilizări atât militare, cât și civile , ceea ce ar putea deschide „oportunități importante pentru economia și companiile românești”. În același mesaj, președintele leagă proiectul de consolidarea rolului României ca aliat de primă linie la Marea Neagră și de întărirea conectivității strategice cu ceilalți aliați. Context politic: un episod recent de comunicare neclară Economedia notează și că, în urmă cu două săptămâni, la o conferință de presă la Ankara, președintele nu a știut să răspundă unei întrebări despre extinderea conductelor militare NATO, întrebat în limba română de un reporter Bloomberg, reacționând cu „Pentru aprovizionare, sau pentru ce?”, apoi oferind un răspuns fără legătură cu întrebarea. Pentru mediul de afaceri, relevanța imediată rămâne dimensiunea financiară indicată pentru România și perspectiva ca proiectul – derulat pe 20 de ani – să genereze lucrări și contracte, în măsura în care detaliile de implementare vor fi stabilite. [...]
