Știri
Știri din categoria Apărare
SUA pregătesc alocarea aproape a întregului stoc de rachete JASSM-ER pentru campania militară în desfășurare împotriva Iranului, potrivit The Jerusalem Post, care citează un material Bloomberg.
Bloomberg relatează că rachetele de croazieră JASSM-ER (armament cu rază lungă și profil redus, conceput să fie mai greu de detectat) sunt scoase din stocuri planificate inițial pentru alte regiuni, în cadrul următoarei faze a operațiunilor. Alocarea către teatrul iranian nu înseamnă automat că toate vor fi și lansate, notează publicația.
Raportul indică faptul că SUA au folosit intens muniții „standoff” (lovire de la distanță, din afara apărării antiaeriene), inclusiv JASSM-ER, pentru a reduce riscurile pentru personal, în timp ce vizează infrastructură iraniană. Până acum, rachetele ar fi fost lansate de pe bombardiere B-52 și B-1B, precum și de pe avioane de luptă.
Un oficial american și unul israelian au afirmat că o parte importantă a apărării aeriene iraniene a fost distrusă, ceea ce ar permite, în unele misiuni, utilizarea unor muniții mai ieftine. Totuși, Bloomberg menționează că riscurile rămân ridicate, invocând doborârea unui F-15E și a unui A-10, precum și avarierea unor elicoptere de salvare de către foc iranian.
O persoană familiarizată cu situația a declarat pentru Bloomberg că peste 1.000 de rachete JASSM-ER ar fi fost folosite în primele patru săptămâni ale războiului. Aceeași sursă a spus că alte 47 de rachete au fost utilizate într-o operațiune separată a SUA care l-a vizat pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro.
Din perspectiva industriei, Bloomberg arată că SUA au finanțat achiziția a peste 6.200 de rachete JASSM din 2009, iar producția versiunii de bază s-a încheiat în urmă cu aproximativ un deceniu. Lockheed Martin ar urma să producă 396 de rachete JASSM-ER în 2026, cu posibilitatea de a urca până la 860 pe an dacă liniile de producție sunt dedicate integral.
„În următoarele două-trei săptămâni, o să-i aducem înapoi în Epoca de Piatră, acolo unde le este locul”, a spus președintele SUA, Donald Trump, într-un discurs de miercuri, fără să precizeze dacă se referă la armata Iranului, la guvern sau la infrastructura civilă.
Bloomberg mai consemnează că nu este limpede ce urmează în campanie: o invazie terestră, intensificarea loviturilor sau un acord. Pe fondul deplasării în regiune a unor forțe terestre americane, inclusiv pușcași marini și parașutiști, au apărut speculații privind o posibilă operațiune pentru preluarea insulei Kharg, unde se află principalele terminale petroliere ale Iranului.
În plan operațional, șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a declarat că SUA au început să zboare cu bombardiere B-52 deasupra Iranului, sugerând că situația din spațiul aerian s-a îmbunătățit suficient pentru folosirea unor bombe ghidate JDAM (kit de ghidaj care transformă o bombă convențională într-una de precizie), mai ieftine și mai disponibile. În același timp, Bloomberg notează că Iranul ar fi doborât peste 12 drone MQ-9 în timpul războiului, pe lângă cele două aeronave americane pierdute vineri.
Raportul include și o imagine de ansamblu asupra consumului și producției de muniții și interceptori, pe fondul intensificării atacurilor iraniene în regiune:
După mai bine de o lună de lupte, evaluările citate de Bloomberg indică degradarea semnificativă a capabilităților de rachete ale Iranului, dar nu eliminarea lor: doar o parte din arsenal ar fi confirmată ca distrusă, iar un număr substanțial de lansatoare și rachete din stoc ar fi încă operaționale, în pofida loviturilor susținute ale SUA și Israelului.
Recomandate
Finanțarea NATO pentru achiziții de armament destinate Ucrainei rămâne mult sub țintă , iar Kievul avertizează că problema nu mai este doar de bani, ci de scăderea rapidă a livrărilor, pe fondul presiunii asupra stocurilor globale. Potrivit Politico , președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a cerut aliaților europeni să accelereze livrările de apărare antiaeriană, cu accent pe interceptarea rachetelor balistice. Zelenski a spus, la Kiev, că „rachetele balistice sunt ultimul argument al Rusiei” și a cerut partenerilor să se concentreze pe protecția împotriva acestui tip de atac, în contextul în care Ucraina solicită de mai mult timp interceptoare Patriot fabricate în SUA. Cererea vine după ce un val de drone și rachete rusești a ucis 12 persoane în capitala Ucrainei, menționează publicația. Blocajul: bani promiși, dar puțin „finalizat” în 2026 În centrul discuției este programul NATO de achiziții de armament din SUA pentru Ucraina, Prioritized Ukraine Requirements List (PURL). Secretarul general al NATO, Mark Rutte , aflat într-o vizită neanunțată la Kiev, a indicat că partenerii au promis aproape 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 miliarde lei) prin această schemă. Totuși, comparația cu anul trecut arată un ritm lent în 2026: aliații au promis 5 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei) în 2025, ceea ce sugerează că în primele cinci luni din 2026 s-ar fi „finalizat” doar circa 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) în bani suplimentari — mult sub obiectivul de 12 miliarde de dolari (aprox. 55,2 miliarde lei) pe care Rutte îl setase pentru acest an. În interiorul NATO, oficiali susțin că unele state au convenit deja contribuții suplimentare, dar acestea așteaptă aprobări finale pentru a fi anunțate ca pachete formale. Un oficial al alianței, citat de Politico, a transmis că sprijinul prin PURL va continua și că ar trebui așteptate noi angajamente „în viitorul apropiat”. De ce spune Zelenski că nu mai e doar o problemă de finanțare Zelenski a avertizat că, dincolo de finanțare, „cantitatea livrărilor a scăzut rapid” după războiul SUA cu Iranul, care a pus presiune pe stocurile globale de arme critice. În acest context, liderul ucrainean a afirmat că a ajuns la o înțelegere cu „mai multe țări” pentru a le lua locul la coadă pentru rachete Patriot din SUA, dar a subliniat că acest lucru este posibil doar dacă Ucraina plătește contractul. Rutte a declarat că SUA „fac ce pot” pentru a livra Ucrainei rachete Patriot PAC-3 și PAC-2, interceptoarele folosite de sistemul Patriot. Miza pentru summitul NATO din iulie Disputa privind finanțarea și livrările are loc în timp ce NATO încearcă să vină cu un angajament financiar concret înaintea summitului liderilor alianței din iulie, unde Zelenski urmează să participe „în marja” reuniunii. Anterior, aliații au respins o propunere a lui Rutte de a aloca 0,25% din PIB pentru Ucraina. Acum, potrivit a trei diplomați NATO citați de Politico, este analizată o propunere germană care ar crește transparența contribuțiilor și ar fi asociată cu o țintă absolută de finanțare, încă nedefinită. [...]
Reducerea contribuției militare a SUA în planurile NATO mută presiunea de capacități și costuri către Europa și Canada , care sunt chemate să acopere rapid golul cu avioane, drone și nave, potrivit informațiilor publicate de Adevărul . Mesajul a fost transmis miercuri de generalul american Alexus Grynkewich , citat de Reuters, conform Agerpres. Declarația vine după ce administrația președintelui Donald Trump a decis să reducă rezerva de capabilități militare americane disponibilă pentru NATO în situații de criză. Ce capacități li se cer aliaților să crească „rapid” Grynkewich a indicat trei zone în care europenii și Canada ar putea suplini cel mai repede reducerea contribuției americane: avioane (cu pilot); drone (fără pilot); nave militare. În acest context, generalul a vorbit despre o dependență excesivă a modelului de forțe al NATO de resursele SUA. „A existat o co-dependență nesănătoasă în NATO Force Model de forțele SUA.” El a legat necesitatea schimbării de riscul unor conflicte simultane în mai multe regiuni ale lumii. Ce se știe despre decizia SUA și ce rămâne neclar Luna trecută, Washingtonul și-a informat aliații că își va reduce contribuția la NATO Force Model – mecanismul care grupează forțele și capabilitățile puse la dispoziția Alianței pentru situații de criză. Detaliile deciziei nu au fost făcute publice, astfel că amploarea exactă și calendarul nu sunt cunoscute. Un purtător de cuvânt al NATO a declarat însă că domeniile menționate sunt unele în care aliații europeni au deja sau vor avea în curând suficiente capacități, astfel încât nu sunt anticipate probleme pentru apărarea Alianței. Scenariul vehiculat: mai puține avioane, mai puține nave, fără submarine Potrivit publicației germane Der Spiegel, citată de Reuters, SUA ar urma: să reducă cu aproximativ o treime numărul avioanelor de vânătoare puse la dispoziția NATO; să contribuie cu mai puține distrugătoare; să nu mai includă submarine în fondul de capabilități pentru situații de criză. Aceeași sursă mai susține că statele europene vor trebui să își asigure într-o măsură mai mare propriile drone de recunoaștere, în condițiile în care Washingtonul ar intenționa să își reducă și contribuțiile în acest domeniu. [...]
Ucraina mizează pe Gripen pentru a-și extinde rapid aviația, iar pariul are implicații directe de cost și operare : Kiev ar urma să aloce 2,5 miliarde euro (aprox. 12,5 miliarde lei) dintr-un pachet de creditare al UE pentru a cumpăra 20 de avioane noi Gripen E , potrivit Focus , care citează Reuters. În paralel, Suedia ar urma să doneze 16 aparate mai vechi, cu livrări încă de anul viitor, pentru a acoperi perioada până la intrarea în serviciu a noilor modele, conform DefenseNews. De ce contează: costuri de operare mai mici și flexibilitate în teren Pentru Ucraina, atractivitatea Gripen ține în primul rând de utilizarea în condiții dificile. Spre deosebire de alte avioane occidentale, aparatul este proiectat să poată opera nu doar de pe baze aeriene mari, ci și de pe șosele sau piste improvizate, un avantaj într-un război în care infrastructura poate fi lovită. Un alt argument este costul: potrivit materialului, cheltuiala pe oră de zbor este „semnificativ” mai mică decât la alte avioane moderne. Într-un conflict de uzură, această diferență poate influența ritmul de antrenament, numărul de misiuni și bugetele de mentenanță. Ce poate și ce nu poate schimba în războiul aerian La capitolul armament, Gripen ar putea folosi rachete aer-aer Meteor, care ar permite ținerea la distanță a avioanelor rusești și ar îngreuna utilizarea bombelor planate (muniții ghidate care planează spre țintă după lansare), notează aceeași sursă. Totuși, un expert militar citat de Reuters avertizează că, deși Gripen este potrivit pentru operațiuni dispersate, nu va aduce „lufthoheit” (supremație aeriană) completă. Rețeaua rusă de apărare antiaeriană la sol rămâne un obstacol major, iar lipsa tehnologiei „stealth” (camuflare radar) și încărcătura de armament mai redusă față de alte platforme sunt menționate ca limitări. Următorul test: producția Saab și calendarul livrărilor Dincolo de performanțe, rămâne o variabilă operațională și industrială: producția. Saab trebuie să onoreze comenzi existente și lucrează la extinderea capacităților de fabricație, potrivit articolului. Directorul general Micael Johansson a indicat că, în timp, ar putea apărea și o cooperare cu Ucraina pentru reparații, revizii și piese de schimb — un element care ar putea reduce timpii de indisponibilitate și dependența de lanțuri logistice externe. Președintele Volodîmîr Zelenski a descris acordul drept un moment important pentru Ucraina, iar planurile pe termen lung ar viza chiar până la 150 de aparate, pe baza unei declarații de intenție anterioare, conform Reuters. [...]
Autodetonarea unei drone marine în Portul Constanța ridică miza de securitate pentru infrastructura portuară , în condițiile în care autoritățile nu au indicat încă proveniența obiectului, potrivit HotNews , care a analizat imaginile filmate de martori înainte de intervenția instituțiilor. Drona a fost observată vineri dimineață în Portul Civil Constanța, în apropierea sediului Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, iar ulterior s-a autodetonat în jurul orei 10.30, fără victime. În filmările apărute online se vede o ambarcațiune fără pilot, lungă de circa 5–6 metri, cu numeroase antene și sisteme electronice, blocată între două elemente de baraj gonflabil. Ce spun autoritățile și ce rămâne neclar Până la momentul relatării, autoritățile nu au anunțat proveniența dronei. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că obiectul „este de tipul celor folosite în războiul din Ucraina” și a precizat că zona era deja securizată și izolată de forțe ale Serviciului Român de Informații, Gărzii de Coastă și MApN, în timp ce obiectul era evaluat și se încerca punerea lui în siguranță. „Drona maritimă este de tipul celor folosite în războiul din Ucraina. Facem precizarea că obiectul nu face parte din dotarea Armatei României și nu a fost implicat în exercițiile recente organizate de MApN în zona Mării Negre”, a transmis MApN. De ce contează pentru operațiunile din port Incidentul arată o vulnerabilitate operațională: un obiect fără pilot, cu potențial exploziv, a ajuns într-o zonă portuară civilă și s-a autodetonat, chiar dacă perimetrul a fost izolat înainte de explozie. În practică, astfel de episoade pot genera blocaje temporare, restricții de acces și costuri suplimentare de securitate pentru operatori și autorități, chiar și în absența victimelor. Ce indică imaginile: asemănări cu platformele „Măgura” Analiza imaginilor sugerează că profilul dronei filmate este asemănător cu dronele marine „Măgura” folosite de Ucraina în Marea Neagră. Publicația notează însă o diferență: drona surprinsă în Portul Constanța pare să aibă mai multe elemente electronice montate decât cele prezentate public de forțele ucrainene. În context, „Măgura” este descrisă ca o platformă marină fără pilot, multirol, folosită de Ucraina din 2023 pentru misiuni împotriva navelor și porturilor rusești, inclusiv: misiuni „kamikaze” (cu încărcătură explozivă), misiuni de supraveghere și colectare de informații (cu camere, senzori, antene), variante înarmate (inclusiv cu rachete antiaeriene). Potrivit informațiilor citate, modelul Măgura V5 are 5,5 metri lungime și autonomie de până la 800 km, poate transporta până la 300 kg de exploziv în varianta kamikaze și poate atinge 78 km/h pe apă. O variantă mai nouă, Măgura V7, ar avea rază operațională de 1.000 km și a fost prezentată cu armament diferit, inclusiv rachete AIM-9 Sidewinder și o mitralieră. În lipsa unei comunicări oficiale privind proveniența, rămâne deschisă întrebarea esențială pentru autorități și operatorii portuari: cum a ajuns drona în zona civilă a portului și ce măsuri suplimentare de detectare și intervenție vor fi introduse pentru a limita repetarea unui astfel de incident. [...]
Imaginile satelitare indică accelerarea programului chinez de submarine , într-un ritm care poate pune presiune pe capacitățile industriale și bugetele de apărare din regiune, potrivit Focus . Un nou submarin, de tip încă necunoscut, a fost observat la un bazin de echipare al șantierului JN din Shanghai , fără un anunț public privind lansarea. Submarinul se remarcă printr-un turn de comandă foarte mic, un corp lung cu linii netede, prova îngustă și cârme în formă de „X” la pupa. Potrivit publicației de specialitate Naval News , forma ar urmări în principal reducerea rezistenței la înaintare în apă, ceea ce ar putea indica o orientare către performanțe mai bune la deplasare submersă. Ce se știe despre dimensiuni și ce rămâne neclar Conform estimărilor citate, nava ar avea aproximativ 120 de metri lungime și 10–11 metri lățime, fiind mai lungă, dar mai îngustă decât un alt submarin nou văzut în ultimele luni în zona Bohai. Rolul exact nu este cunoscut, însă designul este considerat puțin probabil pentru un submarin purtător de rachete balistice (care, de regulă, sunt mai mari). În consecință, ipoteza avansată este că ar putea fi un submarin de atac. Rămâne deschisă și chestiunea propulsiei. Dimensiunea sugerează „mai degrabă” un reactor nuclear, dar sursa notează că, dacă ar fi totuși cu propulsie convențională, ar depăși ca mărime orice alt submarin cu propulsie clasică aflat în serviciu la nivel global. Este menționată și o posibilă variantă intermediară la care China ar lucra: un reactor mic folosit ca un fel de propulsie suplimentară „independentă de aer” (adică pentru autonomie mai mare în imersiune), însă scenariul considerat mai probabil rămâne cel nuclear. Implicația operațională: ritm industrial în creștere, cu efecte în lanț Șantierul JN este cunoscut mai ales pentru nave de război mari și ar fi fost implicat anterior în programe de submarine, dar nu ar fi construit până acum un submarin cu propulsie nucleară. Faptul că lansarea nu a fost anunțată public și că nu au existat inițial informații din surse chineze se înscrie într-un tipar: potrivit publicației finlandeze Verkkouutiset, China nu face, de regulă, publice noile clase de submarine, mai ales la prima unitate a unui tip nou. În paralel, ar fi posibil ca un al doilea submarin să fi fost lansat aproape simultan la Huludao , la Marea Bohai, însă acest lucru nu este confirmat. Huludao este cunoscut ca șantier pentru submarine nucleare. Context: volum mare de lansări în ultimii ani În timp ce marinele occidentale construiesc adesea doar una sau două unități în același timp, China și-ar fi crescut semnificativ ritmul în ultimii ani. Potrivit Naval News, în ultimii cinci ani ar fi fost lansate la apă aproximativ 15–20 de submarine, inclusiv cel puțin opt clase noi. Pentru actorii regionali și pentru industriile de apărare care le susțin, semnalul principal este unul operațional: dacă acest ritm se confirmă, planificarea capacităților anti-submarin și a investițiilor navale va trebui calibrată la o flotă chineză aflată în expansiune rapidă, chiar și în condițiile în care detaliile tehnice ale noilor platforme rămân, deocamdată, nepublice. [...]
Autodetonarea unei drone maritime în Portul Constanța ridică miza de securitate pentru infrastructura critică din zona Mării Negre , după ce dispozitivul descoperit vineri dimineață în Portul Civil Constanța a explodat în jurul orei 10.30, fără victime, potrivit Mediafax , care citează Ministerul Apărării Naționale (MApN) . Incidentul a avut loc în apropiere de sediul Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, într-o zonă care fusese deja securizată și izolată de forțe ale Serviciului Român de Informații, Gărzii de Coastă și MApN, în timp ce obiectul era evaluat și se încerca punerea lui în siguranță. MApN precizează că drona maritimă este de tipul celor folosite în războiul din Ucraina . Ministerul mai spune că obiectul nu face parte din dotarea Armatei României și nu a fost implicat în exercițiile recente organizate de MApN în zona Mării Negre. Ce urmează în anchetă Cazul este cercetat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. În acest stadiu, informațiile publice din comunicarea MApN nu indică originea dispozitivului sau modul în care a ajuns în port. [...]
