Știri
Știri din categoria Apărare
SUA deschid o revizuire de până la șase luni a prezenței militare din Europa, un demers care poate schimba echilibrul de responsabilități în NATO și pune presiune directă pe bugetele de apărare ale statelor europene, potrivit Digi24.
Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a transmis mesajul la Bruxelles, în fața miniștrilor apărării din alianță, indicând că Washingtonul vrea ca Europa „să își asume mai mult din povara apărării” și criticând aliații care, în opinia sa, „profită de pe urma altora” fără să își respecte angajamentele financiare, conform Reuters, citată de Digi24.
Revizuirea ar urma să includă consultări cu Congresul SUA, care a stabilit prin lege un număr minim de forțe americane în Europa. Hegseth nu a spus explicit că procesul va duce la reducerea trupelor, dar a insistat că obiectivul este ca europenii să facă mai mult, în timp ce armata americană își păstrează capacitatea de a-și îndeplini angajamentele globale.
„Să nu existe nicio îndoială: aceasta va fi o revizuire reală. Ea va fi concepută pentru a asigura că NATO avansează rapid şi ireversibil către o conducere europeană, asumându-şi responsabilitatea principală pentru apărarea Europei.”
În același context, Hegseth a criticat aliații care nu au sprijinit SUA în timpul războiului cu Iranul, după ce unii ar fi refuzat să acorde drepturi de staționare și de survol pentru activități legate de conflict. El a spus că revizuirea va garanta aceste drepturi pentru SUA.
Mesajul vine pe fondul eforturilor statelor NATO de a acoperi „lacunele” din forțele lor de criză și din capabilitățile naționale angajate pentru sprijinul alianței în caz de urgență, după ce Washingtonul a redus unele contribuții „cu efect imediat”, potrivit materialului.
Digi24 notează că luna trecută SUA au informat aliații că au decis să reducă fondul de capabilități militare americane puse la dispoziția alianței în caz de criză, ceea ce a alimentat întrebări înaintea summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie.
Potrivit comandantului suprem al NATO, generalul american Alexus Grynkewich, măsura urmărește să pună capăt treptat unei „co-dependențe nesănătoase” față de forțele americane, în condițiile în care Washingtonul se confruntă cu riscul unor conflicte simultane pe mai multe teatre de operațiuni.
Hegseth a mai spus că SUA vor fi „sincere”, public și privat, cu privire la țările care trebuie să facă mai mult pentru a-și îndeplini angajamentele.
„(Există) unele ţări care încă trebuie să facă mai mult şi vom fi sinceri în privinţa asta, atât în privat, cât şi în public. Cred că este important ca prietenii să fie sinceri între ei.”
Recomandate
Pentagonul ia în calcul o bază permanentă în Polonia , un pas care ar muta prezența militară americană de pe rotații temporare spre o infrastructură stabilă pe flancul estic al NATO, potrivit G4Media . Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , a declarat la Bruxelles că Departamentul Apărării al SUA este „deschis” la oferta Varșoviei de a găzdui o prezență militară permanentă americană, după o întâlnire cu secretarul american al apărării, Pete Hegseth . În același context, ministrul a spus că SUA au răspuns pozitiv propunerii Poloniei de a înființa o bază militară permanentă. De ce contează: de la rotații la prezență permanentă Până acum, Polonia a găzduit trupe americane pe bază de rotație, iar o eventuală bază permanentă ar însemna o schimbare operațională majoră: planificare pe termen lung, continuitate a capabilităților și o ancorare mai puternică a prezenței SUA în regiune. Polonia a cerut o prezență aliată mai robustă pe flancul estic al NATO după invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022, notează materialul. Ce urmează și care sunt limitele informației Nu a fost luată încă nicio decizie privind înființarea bazei, conform declarațiilor citate. Separat, Hegseth a anunțat o nouă revizuire a desfășurării trupelor americane în Europa și a avertizat că SUA ar putea reține unele contribuții către NATO dacă aliați pe care i-a numit „profitori” nu își respectă angajamentele de cheltuieli pentru apărare. [...]
Revizuirea Pentagonului asupra prezenței militare în Europa va depinde de cât de repede își asumă europenii propria apărare , în condițiile în care SUA avertizează că resursele sale pot fi „prea dispersate” într-un posibil război pe mai multe fronturi, potrivit Biziday , înaintea reuniunii miniștrilor Apărării din NATO, de la Bruxelles. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a transmis că aliații nu pot conta „întotdeauna” pe sprijinul american într-un conflict și a legat această realitate de nevoia de planificare militară mai riguroasă în cadrul Alianței. El a explicat că angajamentele din „Modelul de Forță al NATO” (instrumentul de planificare a contribuțiilor militare ale statelor membre) trebuie să fie „clare” și „completate” acolo unde contribuțiile s-au redus, tocmai pentru a evita goluri de capacitate în scenarii de criză. Mesajul NATO: planificarea trebuie să acopere și limitele SUA Rutte a nuanțat că, dacă izbucnește un război, toți aliații – inclusiv SUA – vor face „tot ce le stă în putință”, însă a indicat că îndeplinirea integrală a promisiunilor din planurile NATO poate depinde de tipul conflictului și de alte constrângeri. Mesajul SUA: „NATO 3.0” și condiționarea evaluării de șase luni În paralel, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a criticat aliații europeni și a spus că revizuirea de șase luni a Pentagonului privind forțele americane din Europa va depinde de ritmul în care Europa își asumă „responsabilitatea principală” pentru apărarea continentului. Oficialul a cerut ca NATO să avanseze „rapid și ireversibil” către un rol de lider al Europei în interiorul Alianței, în cadrul unei viziuni pe care a numit-o „NATO 3.0”. Hegseth a descris „NATO 3.0” ca o revenire la o „alianță militară reală și fermă”, cu „capacități militare concrete” pentru descurajare pe continent și pentru preluarea conducerii în apărarea convențională a Europei. Context: ținta de 5% din PIB și tensiunile politice În același context, Hegseth a atacat politicile europene privind migrația și egalitatea de gen și a criticat aliații care nu ar fi acordat forțelor americane acces la baze din Europa pentru a lansa atacuri asupra Iranului, calificând acest lucru drept „rușinos”. Pe fond, mesajul se înscrie în linia promovată de Donald Trump, care a cerut în repetate rânduri creșterea cheltuielilor europene de apărare și reducerea dependenței de SUA, pe fondul reorientării Washingtonului către China și Indo-Pacific. Statele NATO au convenit majorarea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB până în 2035, iar Hegseth a afirmat că, deși mulți și-au respectat angajamentul, unii „trebuie încă să depună mai multe eforturi”. [...]
NATO a convenit modernizarea capacităților nucleare și întărirea planificării , o decizie cu impact direct asupra priorităților de apărare și a alocărilor viitoare din statele aliate, potrivit Reuters . Acordul a fost anunțat joi, la Bruxelles , de organismul de vârf al Alianței pentru descurajare nucleară, Nuclear Planning Group (NPG) – forumul de consultare și decizie privind descurajarea nucleară. Toți aliații NATO, cu excepția Franței, sunt membri ai acestui grup. În declarația citată, miniștrii apărării participanți au reafirmat că „forțele nucleare strategice ale Alianței rămân garanția supremă a securității aliate” și reprezintă baza arhitecturii de descurajare extinsă a NATO (angajamentul de protecție nucleară pentru aliații care nu dețin arme nucleare). Ce presupune decizia, în termeni operaționali NPG a convenit să continue consolidarea misiunii de descurajare nucleară prin trei direcții, conform comunicatului: modernizarea capacităților nucleare ale NATO; întărirea capacității de planificare nucleară; adaptarea pentru atingerea intereselor de securitate ale Alianței. Reuters nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendar, programe specifice sau costuri asociate acestor măsuri. [...]
Reducerea imediată a contribuției SUA la planificarea forțelor NATO obligă aliații să acopere rapid golurile , iar secretarul general al Alianței, Mark Rutte , spune că nu poate garanta că Washingtonul va livra integral resursele militare promise în „modelul de forțe” al NATO, potrivit TVR Info . Rutte a făcut declarațiile la Bruxelles, la sosirea la reuniunea miniștrilor apărării din statele aliate. El a insistat că, în cazul unui conflict, SUA vor sprijini Alianța „cu tot ce le stă în putință”, dar a nuanțat că acest lucru nu înseamnă automat îndeplinirea tuturor angajamentelor asumate anterior în cadrul planificării NATO. „Dacă izbucneşte un război, este clar că toţi aliaţii, inclusiv Statele Unite, vor face tot ce le stă în putinţă. Nu spun că pot îndeplini tot ce au promis în cadrul modelului de forţe NATO, dar cu siguranţă vor da tot ce au mai bun.” Efect imediat și redistribuirea sarcinilor între aliați Secretarul general al NATO a precizat că reducerea contribuțiilor americane la forțele de criză ale NATO „a intrat în vigoare imediat”, după ce Washingtonul a anunțat ajustarea contribuției la planificarea forțelor. În acest context, Rutte a spus că alți aliați își intensifică eforturile pentru a acoperi golurile lăsate de decizia SUA. „Întrebarea de ieri a apărut: Este acest lucru cu efect imediat sau nu? Este cu efect imediat.” Din informațiile prezentate, nu reiese ce tip de capabilități sau resurse sunt afectate și nici dimensiunea concretă a reducerii, iar Rutte nu a intrat în detalii operaționale. Context: sprijinul pentru Ucraina rămâne pe agenda de la Bruxelles Tot joi, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, urmează să participe la sediul NATO din Bruxelles la reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei , format care coordonează sprijinul militar pentru Kiev, potrivit aceleiași surse. Informația este atribuită de TVR Info agenției Agerpres. [...]
Germania și Polonia își extind cooperarea militară pentru apărarea flancului estic al NATO , printr-un nou acord care include mobilitate militară , infrastructură, apărare cibernetică și tehnologii noi, precum și sprijin pentru „ Scutul Estic ” construit de Polonia la granițele cu Belarus și Rusia, potrivit Antena 3 . Acordul a fost semnat miercuri și vine pe fondul tensiunilor crescute cu Rusia și al incertitudinii legate de angajamentul SUA în Europa, notează materialul, care citează Euronews. În acest context, Varșovia vrea ca aliații europeni să preia un rol mai mare în apărarea frontierei estice, iar Berlinul caută parteneri în procesul de revitalizare a armatei germane. Ce include acordul și ce se schimbă operațional În forma prezentată, acordul ar urma să cuprindă planuri pentru protejarea regiunii Mării Baltice și detalii de cooperare în mai multe zone: mobilitate militară și infrastructură (capacitatea de a deplasa rapid trupe și echipamente); apărare cibernetică; noi tehnologii; contribuții la dezvoltarea „Scutului Estic” al Poloniei. Ministrul adjunct al apărării din Polonia, Cezary Tomczyk, a declarat că soldați germani, printre alții, vor contribui la dezvoltarea în continuare a „Scutului Estic”, descris ca un sistem de fortificații extinse pe care Polonia îl construiește din 2024 la granițele cu Belarus și Rusia. De ce contează pentru arhitectura de securitate a Europei Miza principală este funcționarea planurilor de apărare ale NATO în zona baltică. Justyna Gotkowska, director adjunct al think tank-ului Center for Eastern Studies din Varșovia, afirmă că Germania are un rol esențial în apărarea regiunii baltice, însă fără cooperarea cu Polonia acest lucru „nu va fi posibil”. În material se arată și că statele baltice sunt adesea considerate cea mai probabilă țintă a Rusiei în cazul unui viitor atac asupra teritoriului NATO, ceea ce crește presiunea pentru coordonare între aliații europeni de pe flancul estic. Context politic: relație mai pragmatică și presiune pentru includerea Poloniei Relațiile germano-poloneze au devenit „mai pragmatice” în ultimii ani, pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina din 2022 și al venirii la putere a unui guvern liberal în Polonia în 2023, potrivit articolului. Ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a spus la Varșovia: „Nu uităm trecutul. Dar politica viitorului, dezvoltarea și securitatea sunt obligația noastră.” Totodată, textul menționează că, în pofida rolului tot mai important al Poloniei, Germania a preferat să ia decizii majore privind Ucraina sau Iranul împreună cu Franța și Regatul Unit, lăsând Varșovia în afara formatului. Premierul polonez Donald Tusk ar fi cerut ca Polonia să fie inclusă în discuțiile despre viitorul Ucrainei și al regiunii, după întâlnirea de la Londra din 7 iunie cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În paralel, Germania își asumă ambiția de a construi „cea mai puternică armată convențională” din partea europeană a NATO, un proces care, potrivit materialului, ar urma să o transforme într-un pilon central al apărării europene în anii următori. [...]
Finlanda a eliminat interdicția privind armele nucleare, deschizând un nou cadru legal pentru operațiuni NATO pe teritoriul său , după ce parlamentarii au votat ridicarea restricției printr-un amendament la Legea energiei nucleare, potrivit Politico . Miza este una de reglementare și operare militară: Helsinki își aliniază legislația la statutul de stat membru NATO, permițând, la nevoie, primirea, transportul și facilitarea deplasării armelor nucleare în cadrul apărării aliate. Votul a trecut cu 125 la 61, iar ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen , a numit schimbarea „esențială” pentru securitatea țării, insistând însă că Finlanda nu intenționează să staționeze permanent arme nucleare pe teritoriul său. Ce se schimbă concret: de la interdicție legală la opțiune operațională Amendamentul elimină o restricție veche de decenii care, în forma anterioară, limita posibilitatea Finlandei de a participa fără constrângeri legale la anumite planuri și mișcări logistice ale Alianței. În termeni practici, decizia: permite Finlandei să primească arme nucleare în contextul operațiunilor de apărare ale NATO; permite transportul și tranzitul acestora pe teritoriul finlandez; oferă bază legală pentru facilitarea mișcării armelor nucleare, dacă situația de securitate o cere. Häkkänen a afirmat, într-o postare pe X după vot, că parlamentul a aprobat amendamentul cu o majoritate de două treimi și că reforma „întărește securitatea Finlandei și a NATO în ansamblu”. „Această reformă istorică întărește securitatea Finlandei și a NATO în ansamblu.” Contextul deciziei: integrarea în NATO și presiunea de securitate din regiune Potrivit aceleiași surse, votul închide un proces de schimbare a politicii de apărare accelerat după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022. Finlanda a aderat la NATO în 2023 și are o frontieră de peste 1.300 de kilometri cu Rusia. În acest an, Häkkänen a argumentat că restricțiile nucleare, datând din 1980, nu mai reflectă realitățile geopolitice ale unui stat membru NATO. Nivelul de alertă a rămas ridicat: în mai, autoritățile finlandeze au ridicat avioane de luptă după ce o dronă suspectă ar fi intrat în spațiul aerian al țării, în apropiere de Helsinki. Președintele Alexander Stubb a spus ulterior că Finlanda nu se confruntă cu „nicio amenințare militară directă”, iar oficiali militari au indicat că au existat informații prealabile despre incident. Ce urmează: discuții despre descurajarea nucleară europeană Decizia vine în paralel cu evaluarea unei implicări mai strânse în planurile președintelui francez Emmanuel Macron privind o descurajare nucleară europeană mai amplă. Premierul Petteri Orpo a semnalat interes pentru cooperare, dar Finlanda nu a luat încă o decizie finală, potrivit Politico. [...]
