Știri
Știri din categoria Apărare

Marina SUA începe să instaleze pe patru distrugătoare un interceptor anti-dronă cu cost mai mic, „Coyote”, pentru a reduce presiunea financiară și riscul de epuizare rapidă a muniției în fața atacurilor în roi. Informația este relatată de iThome, care citează Naval News și arată că sistemul, produs de Raytheon, a fost deja montat pe distrugătorul din clasa Arleigh Burke USS „Carl M. Levin”.
Miza este una operațională și de buget: atacatorii pot folosi drone ieftine, adesea în „roi” (grupuri numeroase coordonate), în timp ce apărătorii se bazează frecvent pe interceptări explozive sau prin impact, scumpe și disponibile în număr limitat. Potrivit materialului, doctrina „o lovitură, o țintă” duce la costuri de interceptare care pot ajunge la „zeci de mii de dolari” per angajare, ceea ce devine greu de susținut financiar în scenarii cu volum mare.
Publicația descrie o problemă recurentă în apărarea antiaeriană apropiată: în cazul unui atac masiv, interceptoarele clasice se consumă rapid, iar nava poate rămâne fără „adâncime de muniție” (capacitatea de a susține un număr mare de angajări succesive). Într-un astfel de context, chiar și un sistem performant poate fi împins spre limită dacă fiecare interceptare este scumpă și stocul este mic.
„Coyote” este prezentat ca o platformă de interceptare anti-dronă care, la rândul ei, este o dronă. Conform articolului, poate distruge ținte fie cu un focos, fie prin lovire directă, iar după misiune poate fi recuperată cu ajutorul unei plase.
iThome mai notează că armata americană a început să introducă platforma pentru testare și pune accent pe componenta de operare în rețea: „Coyote” poate funcționa ca nod într-o rețea de comandă-control pentru apărare aeriană în zona înaintată, interconectându-se cu alte unități „Coyote”.
Un element cheie menționat este capacitatea de coordonare între interceptori: aceștia își pot distribui țintele și pot decide strategia de atac fără operare manuală, inclusiv prin configurarea „câmpului de atac” pentru a gestiona simultan mai multe ținte aeriene. În logica descrisă de sursă, automatizarea și cooperarea între interceptori sunt menite să crească eficiența în scenarii cu roiuri, unde viteza de reacție și numărul de angajări contează la fel de mult ca performanța fiecărei interceptări.
Recomandate

Nicușor Dan leagă securitatea Mării Negre de protejarea rutelor comerciale , cerând un sprijin NATO mai consistent după atacuri cu drone care au avariat nave în apropierea coastelor României și Bulgariei, potrivit Adevărul . Președintele susține că Marea Neagră nu poate fi „pe deplin sigură” cât timp războiul din Ucraina continuă și spune că România are nevoie de „capabilitățile necesare” pentru a-și consolida apărarea în zonă. Într-un interviu pentru Euronews , el a argumentat că miza este și una economică, relevantă pentru Ucraina și pentru întreaga regiune. De la incidente aeriene la vulnerabilități maritime Nicușor Dan a amintit că, în urmă cu aproximativ un an și jumătate, România a început să se confrunte mai des cu pătrunderea dronelor în spațiul aerian și a admis că, la început, statul nu era suficient pregătit să gestioneze aceste situații. Acum, spune el, o presiune similară se conturează pe mare, unde navele comerciale au devenit mai expuse. „Trebuie să ne protejăm apele teritoriale.” Ce sprijin a fost discutat la Bruxelles La summitul liderilor europeni de la Bruxelles , securitatea regională a fost una dintre temele importante, alături de sprijinul pentru Ucraina, viitorul buget al Uniunii Europene și dezechilibrele comerciale în relația cu China. După reuniune, președintele a declarat că Franța a promis „echipamentele necesare” și că partea franceză vrea să înțeleagă mai bine nevoile României pentru protejarea intereselor în regiune. În același cadru, Nicușor Dan și premierul bulgar Rumen Radev au discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , despre întărirea apărării la Marea Neagră. Bulgaria a cerut avioane de luptă și sisteme antidronă. „NATO va continua să lucreze îndeaproape cu aliații noștri din Marea Neagră, adaptându-și postura de descurajare și apărare ori de câte ori va fi nevoie.” Contextul: atacuri cu drone și incertitudini privind prezența SUA Declarațiile vin pe fondul unor discuții, la nivelul administrației conduse de Donald Trump, despre posibile reduceri ale efectivelor americane și despre reevaluarea dispunerii trupelor SUA în diferite regiuni. Nicușor Dan și-a exprimat, totuși, încrederea că SUA vor continua să contribuie la securitatea Mării Negre și la consolidarea poziției României în NATO, invocând și valoarea strategică a poziției României pentru „proiectarea forței”. În zilele dinaintea summitului, mai multe nave comerciale au fost lovite de drone; săptămâna trecută, o navă s-a scufundat în urma unui atac, iar doi membri ai echipajului au murit. România și Bulgaria nu au confirmat cine este responsabil, deși premierul bulgar a sugerat că Rusia ar putea beneficia de pe urma acestor incidente. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar testa reacția Europei prin astfel de episoade și prin încălcări ale spațiului aerian. [...]

Bulgaria își bugetează o contribuție anuală de 220.000 de euro (aprox. 1,1 milioane lei) pentru a intra într-o inițiativă NATO de contracarare a dronelor , iar autoritățile de la Sofia estimează că aderarea ar putea fi finalizată până la 30 octombrie, potrivit Mediafax . Ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoyanov , a explicat în Parlament că Bulgaria nu a participat până acum la programul lansat în 2025 deoarece a vrut să stabilească mai întâi costul și dacă bugetul permite cheltuiala. Contribuția anuală a fost stabilită la 220.000 de euro, potrivit publicației The Sofia Globe. „Am primit informații despre valoarea contribuției, care este de 220.000 de euro pe an. Estimările Ministerului Apărării arată că ne putem permite această sumă, iar Bulgaria va face parte din proiect cât mai curând posibil. Ne așteptăm ca până la 30 octombrie să fim deja parte a acestuia”, a declarat Dimitar Stoianov. Ce urmărește programul NATO și ce mai cumpără Bulgaria Inițiativa vizează consolidarea apărării împotriva amenințărilor aeriene care zboară la altitudini mici, categorie în care intră și dronele. Separat, Bulgaria participă deja la programul NATO Drone Edge și, potrivit ministrului, nu intenționează să se retragă din acest proiect. În paralel, autoritățile bulgare vor să aloce 80 de milioane de euro (aprox. 400 milioane lei), prin mecanismul european SAFE , pentru achiziția a 20 de sisteme antidronă: 10 sisteme mobile, pentru protecție în zone unde este nevoie de relocare rapidă; 10 sisteme fixe. Achiziția ar urma să fie făcută împreună cu Spania, iar cele două țări urmează să semneze un memorandum de înțelegere pentru cumpărarea în comun a echipamentelor. Context: atacuri cu drone în Marea Neagră și presiune pe securizarea rutelor comerciale Discuțiile din Parlament au avut loc pe fondul atacurilor asupra navelor comerciale din Marea Neagră și al incendierii unor antene Starlink în apropierea capitalei bulgare. Într-o săptămână, patru nave comerciale au fost atacate cu drone, două s-au scufundat și mai mulți marinari au fost dați dispăruți. Potrivit datelor de navigație citate de Reuters, nava Chelsea-3 trecuse anterior prin portul Tulcea, iar HS Dignity se îndrepta spre portul Brăila, ceea ce leagă direct incidentul de coridorul maritim din proximitatea coastelor României. Atacurile au determinat Bulgaria să ceară sprijin internațional pentru supravegherea spațiului aerian și a rutelor maritime. Premierul Rumen Radev a discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar ministrul Apărării a avut convorbiri și cu omologii din România și Turcia. Autoritățile bulgare nu au atribuit oficial atacurile Rusiei, însă premierul Radev a susținut că rezultatul acestora avantajează Moscova. Ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a declarat că nu are informații de la Ministerul rus al Apărării despre atacuri și nu a exclus posibilitatea unei provocări din partea unei terțe părți. [...]

O nouă alertă aeriană în Tulcea arată că riscul de incidente la frontieră rămâne operațional , cu efect direct asupra procedurilor de protecție civilă și a rutinei de intervenție în nord-estul județului, potrivit Mediafax . Mesajul Ro-Alert a fost emis miercuri dimineața, în jurul orei 3:30, și a vizat „posibile incursiuni de drone”. Avertizarea a fost transmisă populației din nord-estul județului Tulcea. „Păstrați-vă calmul! Adăpostiți-vă în beciuri sau adăposturi de protecție civilă, În lipsa unui adăpost rămâneți în interiorul casei, departe de geamuri și pereți exteriori” Potrivit ISU Tulcea, nu au fost înregistrate apeluri la 112 în urma alertei. Context: alerte repetate pe fondul războiului din Ucraina În ultimele luni, în județul Tulcea au fost emise mai multe mesaje de alertă aeriană, în contextul războiului din Ucraina și al riscului ca drone să pătrundă în spațiul aerian al României. Mediafax notează, citând MApN , că în 2026 au fost înregistrate 39 de atacuri în apropierea frontierei României și 35 de pătrunderi neautorizate pe teritoriul țării. În același interval, 6 drone au fost doborâte, iar autoritățile au găsit 44 de fragmente de drone și două mine marine. [...]

NATO își întărește supravegherea în Marea Neagră , într-o mișcare cu impact operațional direct asupra securității rutelor comerciale din zonă, după escaladarea atacurilor rusești asupra navelor civile, potrivit G4Media . Alianța va trimite mijloace suplimentare de supraveghere, inclusiv aeronave de patrulare maritimă, sisteme radar, drone și personal specializat în informații. Decizia vine pe fondul unor atacuri recente asupra navelor comerciale: armata rusă a anunțat că a lovit trei nave de marfă în portul ucrainean Reni și alte două nave comerciale care se îndreptau spre Odesa, relatează The Guardian, citat de G4Media. Miza este cu atât mai mare cu cât transporturile de cereale și produse agricole din porturile Ucrainei sunt descrise ca fiind esențiale pentru economia țării. Ce trimite NATO și la ce folosește Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a spus că ambasadorii NATO au discutat în Consiliul Nord-Atlantic despre securitatea în Marea Neagră și că alianța va suplimenta mijloacele din regiune pentru „supraveghere, recunoaștere și analiză criminalistică”. Desfășurarea anunțată include: aeronave de patrulare maritimă; sisteme radar; drone; personal specializat în informații. Efecte colaterale: risc mai mare pentru transport și asigurări O consecință imediată a deteriorării situației de securitate este creșterea riscului perceput pentru navigație. Materialul menționează că o nouă clasificare de „risc ridicat”, folosită de piața londoneză a asigurărilor maritime, acoperă acum întreaga Mare Neagră, cu excepția apelor teritoriale ale României, Bulgariei și Turciei. În același context, G4Media notează că, pe fondul creșterii rapide a numărului de decese în rândul marinarilor civili, rutele din Marea Neagră au ajuns să fie considerate printre cele mai periculoase din lume. România, mai des în alertă aeriană Preocupările s-au intensificat și din cauza unor presupuse atacuri rusești care s-ar fi apropiat de apele teritoriale și zonele economice exclusive ale Bulgariei și României. În weekend, România a mobilizat avioane de luptă pentru a doborî două drone suspectate a fi rusești, aflate deasupra teritoriului său. Ministrul Apărării, Radu Miruță , a declarat că dronele erau probabil modele rusești de ultimă generație și a indicat viteza de 450 km/h, afirmând că ar fi vorba despre drone Geran-4, echipate cu motor turbopropulsor. Potrivit datelor prezentate, România a înregistrat 35 de pătrunderi neautorizate ale dronelor în spațiul aerian de la începutul acestui an, față de nouă în 2025, iar forțele române au doborât șase drone în acest an, comparativ cu niciuna anul trecut. [...]

Marea Britanie își extinde sprijinul militar pentru Arabia Saudită , trimițând avioane de luptă Typhoon pentru misiuni de apărare aeriană menite să intercepteze rachete și drone lansate de rebelii Houthi din Yemen, potrivit CNN . Decizia ridică miza operațională a implicării britanice în regiune, într-un moment în care atacurile asupra infrastructurii critice saudite s-au intensificat. Ministerul britanic al Apărării a precizat că aeronavele Royal Air Force vor executa „misiuni defensive de contracarare aeriană” pentru protejarea orașelor saudite și a infrastructurii esențiale. Biroul premierului a transmis că Typhoon-urile vor avea rol de interceptare și nu vor desfășura lovituri ofensive în interiorul Yemenului . Marea Britanie oferă deja sprijin prin realimentare aeriană pentru aviația saudită și a desfășurat echipamente de apărare antiaeriană și personal britanic în regat, conform aceleiași surse. De ce contează: escaladare a riscului operațional în jurul infrastructurii critice În ultima lună, Houthi au intensificat atacurile asupra Arabiei Saudite, folosind rachete balistice și drone împotriva unor obiective precum facilități petroliere și aeroporturi. Conflictul s-a agravat după ce gruparea a anunțat în iulie că va viza transportul maritim saudit din Marea Roșie și infrastructura din regat, pe fondul unui atac saudit asupra aeroportului controlat de Houthi din Sanaa. CNN notează că în ultimele săptămâni au avut loc lovituri repetate asupra aeroportului internațional King Khalid din Riad, iar un atac a ucis 13 persoane și a rănit peste 300, fiind cel mai sângeros atac asupra Arabiei Saudite din ultimul deceniu. Într-o declarație citată de CNN, ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting , a spus: „Atacurile continue ale Houthi asupra aliatului nostru Arabia Saudită sunt absolut josnice.” Sprijin extern în creștere pentru Riad Arabia Saudită caută sprijin militar de la aliați regionali și occidentali pentru a contracara intensificarea atacurilor. CNN menționează mai multe elemente de sprijin: Franța a acceptat să desfășoare capabilități defensive, inclusiv personal militar; peste 100 de consilieri militari americani sunt pe teren, oferind informații și sprijin de țintire într-un comandament comun nou înființat; Pakistan are forțe staționate în Arabia Saudită; parlamentul Egiptului dezbate trimiterea de sprijin, după ce președintele Abdel Fattah el-Sisi a convocat o sesiune de urgență pentru asistență militară. Separat, Politico relatează că Londra ar urma să trimită și o aeronavă Atlas A400M pentru transport de echipamente, precum și consilieri militari, însă CNN nu include aceste detalii în materialul citat. Context regional: presiune pe rutele maritime CNN mai arată că luna trecută Houthi au lansat o ofensivă rapidă pe coasta de vest a Yemenului, capturând teritorii-cheie, inclusiv strâmtoarea Bab al-Mandeb, un punct de trecere maritimă strategic la Marea Roșie. Evoluția ar putea extinde influența Teheranului asupra unui nou coridor comercial. Pe teren, forțele guvernului yemenit anti-Houthi, sprijinite de aviația saudită, au început o contraofensivă pentru recucerirea teritoriilor pierdute, însă rebelii au continuat să lanseze rachete și drone. CNN menționează că cel puțin 53 de recruți ai forțelor guvernamentale yemenite au fost uciși într-un atac cu rachetă balistică în provincia Shabwa, iar peste 200 ar fi fost răniți, potrivit oficialilor locali. [...]

Președintele Nicușor Dan a convocat joi o ședință a CSAT, cu potențial de decizii care pot accelera achizițiile de echipamente militare , potrivit G4Media , care citează surse apropiate discuțiilor. Miza imediată ține de agenda posibilă a reuniunii: aceeași sursă indică faptul că ședința ar putea analiza situația de securitate din Marea Neagră , în contextul atacurilor rusești cu drone, precum și achiziția de echipamente militare. Din perspectivă operațională și bugetară, o discuție în CSAT pe tema achizițiilor poate pregăti decizii de prioritizare și calendarizare a programelor de înzestrare, însă articolul nu oferă detalii despre tipurile de echipamente vizate, sume sau termene. Publicația precizează că va reveni cu amănunte. [...]