Știri
Știri din categoria Apărare
Raytheon a primit un contract de 515 milioane de dolari (aprox. 2,4 mld. lei) pentru radarele maritime SPY-6, un program care vizează extinderea rapidă a capacității de apărare antiaeriană și antibalistică a flotei SUA, inclusiv prin modernizări pe distrugătoare existente, potrivit Interesting Engineering.
Contractul, acordat „single-source” (fără competiție, către un singur furnizor), acoperă sprijinul continuu pentru familia de radare SPY-6, iar publicația notează că include și componenta pentru guvernul Germaniei, cu posibilitatea adăugării altor țări prin programul Foreign Military Sales (vânzări militare externe). Acordul este un „follow-on” la contractul de integrare și suport de producție atribuit în iunie 2025 și include modernizarea distrugătoarelor Flight IIA la varianta SPY-6(V)4, conform unui comunicat citat în material.
SPY-6 este prezentat ca un radar capabil să opereze simultan împotriva mai multor tipuri de amenințări: rachete balistice, rachete de croazieră, rachete hipersonice, aeronave ostile și nave de suprafață. În comparație cu radarele mai vechi, ar aduce o rază de detecție mai mare, sensibilitate crescută și o discriminare mai precisă a țintelor (separarea mai bună a obiectelor detectate, pentru identificare și urmărire).
Raytheon susține că informațiile de țintire și datele despre amenințările care se apropie ajută sistemele de armament să își maximizeze performanța.
Raytheon afirmă că SPY-6 este deja operațional pe două nave ale Marinei SUA și că a fost instalat pe încă 11 nave aflate în diferite etape de testare și evaluare. În următorul deceniu, „peste 50” de nave ale Marinei SUA ar urma să primească sistemul, ceea ce indică o trecere la scară largă a flotei către această familie de radare.
Compania spune că a investit 800 milioane de dolari (aprox. 3,7 mld. lei) în modernizarea facilităților de producție și că se așteaptă să dubleze producția SPY-6 până în 2028.
Un element cheie al programului este standardizarea: fiecare variantă SPY-6 folosește același hardware și software, iar construcția modulară ar face sistemul mai fiabil și mai puțin costisitor de întreținut. Radarul este construit din „blocuri” numite radar modular assemblies (RMA), fiecare într-o cutie de 2x2x2 picioare (aprox. 0,61 x 0,61 x 0,61 metri), care pot fi „stivuite” în funcție de misiunea fiecărei nave — o abordare pe care Raytheon o descrie drept prima familie de radare „cu adevărat scalabilă” a Marinei SUA.
Recomandate
O posibilă retragere semnificativă de capabilități militare americane din Europa ar pune presiune pe aliații europeni să acopere rapid goluri operaționale în apărarea aeriană, antirachetă și în sprijinul aerian și naval, potrivit Libertatea , care citează o listă transmisă NATO și dezvăluită de publicația germană Welt . Planul descris în listă ar viza în principal reducerea forțelor aeriene și navale ale SUA alocate în cadrul NATO. Miza imediată pentru europeni este capacitatea de înlocuire: administrația Trump ar fi cerut ca forțele retrase să fie compensate de aliații europeni și Canada, iar „principala problemă” ar fi timpul, Europa având „doar câteva săptămâni” pentru a decide cu ce capabilități le înlocuiește. Ce echipamente ar urma să fie retrase sau reduse În zona forțelor aeriene, Pentagonul ar fi informat NATO despre retragerea sau reducerea unor platforme-cheie: retragerea tuturor celor opt avioane KC-46 (realimentare în aer și transport strategic); retragerea a 36 din 99 de avioane F-16 (vânătoare multirol); retragerea a 18 din 54 de bombardiere F-15E; retragerea a opt din 71 de avioane KC-135 (realimentare în aer). Pe componenta de drone și recunoaștere, lista ar indica: retragerea completă a dronelor de recunoaștere cu rază lungă de acțiune; reducerea la jumătate a dronelor mari MQ-9 Reaper; reducerea aeronavelor de patrulare maritimă P-8A Poseidon de la 26 la 15. Impact operațional pentru NATO: mai puține capabilități navale și de apărare Conform informațiilor prezentate, NATO nu ar mai avea submarine americane capabile să lanseze rachete de croazieră și s-ar baza doar pe unul dintre cele două grupuri de atac prevăzute pentru portavioane, respectiv pe una dintre cele două forțe de bombardament. Totodată, capabilitățile SUA ar urma să fie reduse „la aproape jumătate” în cazul crucișătoarelor și distrugătoarelor care acoperă misiuni de apărare antiaeriană, apărare antirachetă, atacuri cu rachete și escortă navală. De ce contează: presiune pe „ NATO Force Model ” și pe bugetele europene Retragerile descrise ar afecta NATO Force Model, cadrul prin care Alianța își organizează, pregătește și comandă forțele naționale pentru apărare colectivă și gestionarea crizelor. În acest context, administrația Trump ar fi cerut ca statele europene și Canada să înlocuiască aceste capabilități. Reducerea este coordonată, potrivit articolului, de subsecretarul pentru Politici al Departamentului Apărării, Elbridge Colby , care susține ca Europa să își asume „responsabilitatea principală pentru propria apărare convențională”. Generalul Alexus G. Grynkewich, comandantul Comandamentului European al SUA, a argumentat schimbarea prin riscul unor crize simultane în mai multe teatre de operații: „În cadrul Modelului de Forțe al NATO a existat o codependență nesănătoasă de forțele americane. Președintele Trump, secretarul Hegseth și alții au exprimat clar că acest lucru trebuie să se schimbe, iar schimbarea va avea loc. Posibila realitate a unui conflict simultan în mai multe teatre de operații impune acest lucru.” Purtătoarea de cuvânt Allison Hart nu a oferit detalii despre listă, dar a indicat că echilibrul responsabilităților s-ar putea schimba pe fondul creșterii cheltuielilor de apărare în Europa și Canada și că planurile NATO ar putea deveni mai sustenabile pe termen lung. În forma prezentată de sursă, planul rămâne dependent de decizii rapide ale aliaților privind înlocuirea capabilităților, fără ca articolul să precizeze ce state ar urma să preia concret aceste roluri sau calendarul exact al retragerilor. [...]
Contractul de 2,04 miliarde de euro (aprox. 10,2 miliarde lei) pentru sistemele antiaeriene SPYDER include producție în România , ceea ce mută o parte din valoarea programului din zona de import de echipamente către cooperare industrială, cu potențiale efecte asupra capacităților locale din industria de apărare, potrivit Adevărul . Acordul-cadru, semnat în iulie 2025 prin compania de stat CN Romtehnica SA , este estimat la aproximativ 2,04 miliarde de euro fără TVA și confirmă finalizarea procedurii de achiziție, respectiv trecerea programului în faza de implementare. Contractul prevede implicarea industriei naționale de apărare și transferul unor activități de producție pe teritoriul României, nu doar livrarea de rachete și lansatoare. Ce cumpără România și cum se derulează programul Pachetul vizează dotarea Armatei României cu 18 sisteme antiaeriene, împărțite în trei tipuri de configurații, și urmează să fie derulat prin trei contracte subsecvente, pe o perioadă de până la șapte ani, în funcție de livrări și de etapele de operaționalizare stabilite între părți. Conform datelor prezentate, acordul include: 18 sisteme antiaeriene: șase configurații SHORAD, șase VSHORAD și șase sisteme integrate; muniție; instruire și simulare; sprijin logistic. Sistemul selectat este SPYDER, dezvoltat de Rafael Advanced Defense Systems pentru apărarea aeriană la rază scurtă și foarte scurtă. Este construit în jurul rachetelor Python-5 și Derby, iar radarul este furnizat de Israel Aerospace Industries (Elta). Publicația notează că tranzacția este a doua cea mai mare vânzare de echipamente de apărare din istoria Israelului. Miza industrială: offset, transfer de tehnologie și posibilă bază de export Achiziția a fost realizată în regim competitiv și include obligativitatea cooperării tehnologice și industriale cu industria națională de apărare, prin mecanisme de tip offset (compensații industriale, de regulă prin producție locală, investiții și transfer de know-how). În această logică, componenta industrială este prezentată ca o schimbare de abordare: integrarea capacităților locale în lanțul de fabricație și transferul de activități de producție în România. Partea israeliană a indicat, în mai multe rânduri, intenția ca o eventuală producție în România să poată susține și livrări către clienți externi, nu doar către Armata României. În contextul pieței europene și NATO, Adevărul arată că furnizorii din afara Uniunii Europene urmăresc să dezvolte prezență de producție pe teritoriul UE pentru a-și menține accesul la contracte și standarde de interoperabilitate, iar SPYDER este considerat de producător un sistem cu cerere în creștere în rândul statelor NATO. În acest scenariu, o linie de producție în România ar putea poziționa țara ca un punct regional de referință pentru programe similare de înzestrare, pe fondul interesului pentru soluții de apărare aeriană din aceeași categorie. Ca exemplu de model industrial invocat, este menționată investiția Hanwha Aerospace, care în februarie 2026 a început construcția unei unități de producție în județul Dâmbovița pentru obuziere K9 și vehicule K10, cu integrare locală ridicată. [...]
Ucraina își accelerează programul de rachete cu bătaie lungă , iar primele zboruri de testare ale unei rachete balistice dezvoltate intern, „concepută să ajungă” la Moscova, ar putea începe chiar în această vară, potrivit SpotMedia . Miza este una operațională: trecerea rapidă de la testare la producție în serie, într-un moment în care Ucraina reclamă o lipsă persistentă de interceptoare străine pentru apărarea aeriană. Într-un interviu citat de Kiev Post , cofondatorul companiei ucrainene de apărare Fire Point , Denîs Știlerman, spune că firma se așteaptă să finalizeze în această lună testele motorului, după care ar urma testele de zbor. Potrivit dezvoltatorului, fuzelajul, sistemele de ghidare și alte componente cheie sunt deja finalizate, iar testarea motorului ar fi „ultimul obstacol major”. Dacă prima lansare reușește, următoarele zboruri de testare ar putea avea ca direcție chiar capitala Rusiei, afirmă Știlerman. „Mă aștept ca în această vară, sau cel târziu la începutul toamnei, să începem zborurile de testare spre Moscova.” Producție în paralel cu testarea: 10–20 de rachete pentru lansări de probă Fire Point susține că se pregătește pentru producția în serie în paralel cu testarea, fără să aștepte maturizarea completă a proiectului. Planul companiei este să fabrice între 10 și 20 de rachete pentru lansări de testare, iar producția ar putea crește la „zeci de unități” după codificarea oficială a modelului și aprobarea achizițiilor. Deciziile privind țintele operaționale ar urma să fie luate de armata ucraineană. În material se menționează că lovirea unor „ținte simbolice cheie” din Moscova ar putea fi folosită ca factor de descurajare față de atacurile rusești asupra infrastructurii civile din Ucraina. Legătura cu Freyja, proiectul ucraineano-european de apărare antirachetă Racheta FP-7.X, testată recent cu succes de Fire Point, este prezentată ca bază pentru viitorul interceptor antibalistic Freyja, un proiect comun ucraineano-european de apărare antirachetă. Potrivit dezvoltatorului, interceptorul FP-7.X ar putea atinge viteze de până la 2.000 de metri pe secundă și ar putea urmări ținte prin ghidare în infraroșu. Compania, care produce și rachetele ucrainene de croazieră Flamingo, a publicat imagini despre un zbor de manevră „complet controlat” al FP-7.X. Directorul tehnic al Fire Point, Irina Tereh, a legat programul de obiectivul ca Ucraina „să își poată închide singură cerul”, pe fondul deficitului de interceptoare din import. Potrivit companiei, producători europeni de radare și sisteme de comandă și control participă deja la proiect, iar termenele de implementare depind de ritmul integrării cu partenerii internaționali. Primele imagini cu lansarea acestor rachete au fost publicate în februarie, notează Ukrainska Pravda , iar conceptul Freyja a fost prezentat în luna mai. [...]
Intrarea în apele României a unor drone militare ucrainene ridică miza de securitate la Marea Neagră , după ce președintele Nicușor Dan a confirmat că dispozitivele care au explodat în zona Portului Constanța au ajuns aici ca efect al războiului și al bruiajului rusesc, potrivit Adevărul . Într-un mesaj publicat pe platforma X, șeful statului a spus că drona marină care a explodat în Portul Constanța „făcea parte (…) dintr-o operațiune militară condusă de Ucraina împotriva agresiunii ruse” și că forțele ucrainene „au pierdut controlul” asupra mijloacelor „ca urmare a acțiunilor de război electronic întreprinse de Rusia”. Nicușor Dan a calificat intrarea dronei „în spațiul suveran românesc” drept „o consecință directă a războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei”. Ce s-a întâmplat și care a fost bilanțul Președintele a precizat că au fost patru drone marine ieșite de sub control, iar „în acest moment” toate „s-au autodetonat”. Conform informațiilor prezentate: una s-a autodistrus în Portul Constanța; a doua s-a autodetonat în largul portului, „sub monitorizarea Gărzii de Coastă”; alte două au explodat la circa 145 km est de Constanța. Nicușor Dan a afirmat că niciuna dintre drone „nu a produs victime sau daune semnificative”. Impact operațional: evacuare, RO-Alert și planuri de intervenție Evenimentul a declanșat măsuri de urgență în teren. O dronă maritimă a fost observată vineri dimineață în Dana 78, după ce s-a oprit într-un baraj antipoluare din apropierea sediului Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) . Zona a fost evacuată, au fost emise mesaje RO-Alert în județele Constanța și Tulcea, iar autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție și Planul Alb la Spitalul Județean Constanța. Dispozitivul „s-a autodetonat în jurul orei 10.30”, fără victime, însă au fost avariate o hală a ARSVOM și nava Hercules. Coordonare instituțională și comunicare cu Ucraina, UE și NATO Președintele a mai spus că a fost „permanent în contact cu toate instituțiile implicate” și că există „o comunicare directă” între Administrațiile Prezidențiale din România și Ucraina. Totodată, MApN, SRI, MAI și MAE ar fi menținut „un contact operativ și eficient” cu partea ucraineană și cu partenerii din UE și NATO. Separat, Forțele Navale ale Ucrainei au transmis că drona le aparținea și că a ajuns în apropierea coastelor României după ce a fost afectată de sisteme de bruiaj ale armatei ruse, în timpul unei misiuni în Marea Neagră. [...]
Incidentul cu drona din Portul Constanța riscă să complice gestionarea securității navigației la Marea Neagră , după ce Ambasada Rusiei în România acuză Ministerul Apărării Naționale (MApN) că ar fi transmis „intenționat” informații incomplete și susține că aparatul ar fi fost ucrainean, potrivit Euronews . Într-un comunicat publicat de ambasadă, partea rusă afirmă că drona care a explodat, precum și „alte trei drone similare aflate în derivă către apele teritoriale românești”, ar face parte din categoria „vehicule maritime fără pilot ucrainene”, folosite „pentru comiterea de acte teroriste împotriva navelor civile” și pentru a crea „amenințări la adresa siguranței navigației în Marea Neagră”. „Orice încercări de a asocia, direct sau indirect, aceste drone cu Rusia și de a atribui acesteia responsabilitatea pentru incidentul respectiv sunt lipsite de orice temei”, se arată în comunicatul Ambasadei Rusiei în România. Ce s-a întâmplat în Portul Constanța Conform informațiilor prezentate de Euronews , o dronă maritimă descoperită vineri dimineață în Portul Constanța a explodat în dana 78 a Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) . MApN a transmis că este vorba despre o dronă de tipul celor folosite în războiul din Ucraina, care s-a autodetonat. De ce contează: efecte asupra siguranței navigației și a operațiunilor portuare Schimbul de acuzații introduce un risc suplimentar de incertitudine într-o zonă în care siguranța navigației este deja sensibilă. Din perspectiva operațională, astfel de incidente pot duce la măsuri de securitate mai stricte și la perturbări punctuale în activitatea portuară, însă sursa nu oferă detalii despre eventuale restricții sau întârzieri generate de explozie. Comunicatul ambasadei este disponibil pe pagina sa de Facebook, iar relatarea inițială despre incidentul din port a fost publicată tot de Euronews. [...]
Ucraina mizează pe Gripen pentru a-și extinde rapid aviația, iar pariul are implicații directe de cost și operare : Kiev ar urma să aloce 2,5 miliarde euro (aprox. 12,5 miliarde lei) dintr-un pachet de creditare al UE pentru a cumpăra 20 de avioane noi Gripen E , potrivit Focus , care citează Reuters. În paralel, Suedia ar urma să doneze 16 aparate mai vechi, cu livrări încă de anul viitor, pentru a acoperi perioada până la intrarea în serviciu a noilor modele, conform DefenseNews. De ce contează: costuri de operare mai mici și flexibilitate în teren Pentru Ucraina, atractivitatea Gripen ține în primul rând de utilizarea în condiții dificile. Spre deosebire de alte avioane occidentale, aparatul este proiectat să poată opera nu doar de pe baze aeriene mari, ci și de pe șosele sau piste improvizate, un avantaj într-un război în care infrastructura poate fi lovită. Un alt argument este costul: potrivit materialului, cheltuiala pe oră de zbor este „semnificativ” mai mică decât la alte avioane moderne. Într-un conflict de uzură, această diferență poate influența ritmul de antrenament, numărul de misiuni și bugetele de mentenanță. Ce poate și ce nu poate schimba în războiul aerian La capitolul armament, Gripen ar putea folosi rachete aer-aer Meteor, care ar permite ținerea la distanță a avioanelor rusești și ar îngreuna utilizarea bombelor planate (muniții ghidate care planează spre țintă după lansare), notează aceeași sursă. Totuși, un expert militar citat de Reuters avertizează că, deși Gripen este potrivit pentru operațiuni dispersate, nu va aduce „lufthoheit” (supremație aeriană) completă. Rețeaua rusă de apărare antiaeriană la sol rămâne un obstacol major, iar lipsa tehnologiei „stealth” (camuflare radar) și încărcătura de armament mai redusă față de alte platforme sunt menționate ca limitări. Următorul test: producția Saab și calendarul livrărilor Dincolo de performanțe, rămâne o variabilă operațională și industrială: producția. Saab trebuie să onoreze comenzi existente și lucrează la extinderea capacităților de fabricație, potrivit articolului. Directorul general Micael Johansson a indicat că, în timp, ar putea apărea și o cooperare cu Ucraina pentru reparații, revizii și piese de schimb — un element care ar putea reduce timpii de indisponibilitate și dependența de lanțuri logistice externe. Președintele Volodîmîr Zelenski a descris acordul drept un moment important pentru Ucraina, iar planurile pe termen lung ar viza chiar până la 150 de aparate, pe baza unei declarații de intenție anterioare, conform Reuters. [...]
