Știri
Știri din categoria Apărare
NATO discută accelerarea producției de armament pe fondul epuizării stocurilor, în condițiile în care războiul din Iran consumă rapid muniție și sisteme de apărare ale aliaților, potrivit TVR Info.
Reuniunea șefilor militari ai Alianței, la Bruxelles, are pe agendă „nevoia urgentă” ca statele membre să intensifice producția de arme, pe măsură ce conflictul din Iran pune presiune pe rezervele existente.
Un punct sensibil este consumul ridicat de muniție „de înaltă calitate” de către armata SUA, inclusiv utilizarea unor „porțiuni semnificative” din sistemele de apărare antiaeriană și antirachetă Patriot, descrise ca fiind „extrem de scumpe”. În termeni operaționali, această dinamică poate reduce disponibilitatea unor capabilități critice în alte teatre.
Potrivit aceleiași surse, șefii militari vor analiza impactul pe care „consumul rapid constant” îl poate avea asupra:
Contextul invocat este menținerea presiunii de securitate în Europa, „în condițiile în care Rusia continuă să amenințe aliații”.
Recomandate
Intercepția cu rachetă a unei drone deasupra Letoniei arată presiunea operațională tot mai mare asupra apărării aeriene NATO , într-un context în care incidentele legate de drone „se revarsă” tot mai des peste granițe, potrivit TWZ . Imaginile apărute pe rețelele sociale surprind doborârea unei drone de către un avion francez Rafale, în cadrul misiunii NATO de poliție aeriană în statele baltice. Forțele Aeriene și Spațiale Franceze au confirmat că avioanele Rafale dislocate în Lituania au fost ridicate de la sol după o incursiune a dronei și că aparatul a fost identificat înainte de a fi doborât deasupra unei zone nelocuite. Într-un mesaj publicat pe X, armata franceză a descris incidentul drept o demonstrație a angajamentului Franței pentru securitatea flancului estic al Europei. Ce s-a întâmplat și ce arată imaginile Conform relatării, circulă cel puțin două clipuri video cu angajarea țintei: într-unul se vede lansarea unei rachete aer-aer de către Rafale, cu o dâră vizibilă de fum, urmată de detonare la câteva secunde; într-un altul, filmat dintr-un unghi diferit, apare imediat după doborâre. În ambele materiale se observă încă o urmă pe cer, dar publicația notează că nu este limpede dacă provine de la o lansare anterioară de rachetă sau de la urma de condens a unui alt avion aflat la altitudine diferită. În configurația uzuală pentru Baltic Air Policing , Rafale este înarmat cu rachete MICA (rachete aer-aer cu rază dincolo de contact vizual), care pot avea căutător radar activ sau infraroșu. TWZ menționează o rază maximă raportată de circa 37 de mile (aprox. 60 km). Cronologia alertei în Letonia și originea probabilă a dronei Forțele Armate letone au oferit detalii suplimentare despre alertă. Potrivit acestora, la ora 9:20 (ora locală) a fost emisă o alertă „galbenă” pentru districtele Ludza, Balvi și Aluksne, ceea ce a dus la decolarea avioanelor NATO. La 9:40, nivelul a fost ridicat la „portocaliu” pentru districtele Ludza și Rēzekne, moment în care a fost confirmat că o dronă intră în spațiul aerian leton. Un purtător de cuvânt militar a declarat pentru Reuters că drona ar fi intrat în Letonia dinspre Rusia. La 10:05, armata letonă a confirmat că avioane NATO se aflau deasupra districtului Rēzekne și că o dronă „străină” a fost doborâtă deasupra parohiei Berzgale. TWZ notează că Berzgale este la mai puțin de 20 de mile (aprox. 32 km) de cea mai apropiată frontieră cu Rusia. De ce contează: costuri, tactici și „straturi” de apărare Incidentul oferă o imagine rară, filmată, a modului în care avioane de vânătoare moderne sunt folosite pentru a doborî drone deasupra teritoriului aliat. TWZ subliniază însă o problemă operațională: astfel de interceptări pot fi ineficiente din perspectiva raportului cost-efect, din cauza diferenței de cost dintre o dronă și o rachetă aer-aer. În acest context, publicația arată că Ministerul francez al Apărării are planuri de a introduce pe Rafale o capabilitate anti-dronă cu cost mai redus „până la vară”, iar testele pentru un container cu rachete de 68 mm ghidate laser au început deja. Pe fondul proliferării dronelor capabile să parcurgă sute sau mii de mile, NATO a accelerat lucrul la apărări „stratificate”, care includ apărare antiaeriană terestră cu rază scurtă, război electronic și alte tehnologii anti-dronă. Chiar și așa, avioanele de vânătoare rămân o opțiune de ultim resort, mai ales când este necesară identificarea vizuală sau când există o amenințare imediată. În ultimii ani au existat și alte doborâri de drone în regiune în cadrul Baltic Air Policing, inclusiv un incident din 19 mai, când un F-16 românesc a doborât o dronă ucraineană deasupra Estoniei după ce a intrat în spațiul NATO, „probabil” din cauza interferențelor de război electronic rusesc, potrivit relatării. TWZ notează că, de această dată, este pentru prima oară când un astfel de incident este surprins pe cameră. [...]
Doborârea dronei în Letonia ridică nivelul de alertă operațională pe flancul estic al NATO , după ce avioane aliate au intervenit împotriva unui aparat care a intrat în spațiul aerian leton dinspre Rusia, potrivit Digi24 . Armata letonă a anunțat că avioane de vânătoare ale NATO au doborât drona, iar originea aparatului nu a fost stabilită imediat. Înainte de interceptare, autoritățile au emis avertizări pentru locuitorii din estul țării să se adăpostească, alertă care a fost ridicată după doborâre. Ce s-a întâmplat și ce măsuri au fost luate Potrivit armatei letone, incidentul a implicat o dronă care a pătruns în spațiul aerian al Letoniei venind dinspre Rusia. Mesajul public al armatei a fost transmis pe platforma X: „Avioanele de vânătoare aliate au doborât cu succes o dronă care a intrat în spațiul aerian al Letoniei!” În paralel, autoritățile au cerut populației din regiunile estice să rămână în interior „din cauza amenințării”, iar ulterior au anunțat încheierea alertei. Context: o serie de incidente la granița estică a Europei Evenimentul este prezentat ca parte a unei succesiuni de incidente de securitate în apropierea frontierei estice a Europei, în condițiile în care, în ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă asupra Rusiei, inclusiv în zona Mării Baltice. În acest context, mai multe drone militare ucrainene ar fi pătruns accidental în spațiul aerian al Finlandei, Letoniei, Lituaniei și Estoniei, notează TVP World (citat de Digi24). Digi24 amintește și un incident din luna mai, când un pilot român aflat într-o misiune NATO de poliție aeriană în regiunea baltică a doborât cu un avion F-16 o dronă suspectată că provenea din Ucraina, deasupra Estoniei. De ce contează: presiune operațională și risc de escaladare Astfel de intruziuni cu drone în spațiul aerian al statelor vecine Rusiei alimentează temerile că războiul din Ucraina s-ar putea extinde dincolo de granițele nordice ale NATO. Din perspectivă operațională, incidentul arată că misiunile de poliție aeriană și procedurile de reacție rapidă rămân în regim de utilizare reală, nu doar de descurajare, pe flancul estic. [...]
Armata SUA a testat în Europa dronele de atac HX-2 ale companiei germane Helsing , un semnal că firma încearcă să intre pe piața americană , potrivit Axios . Exercițiile au avut loc în Lituania, unde militarii americani au folosit dronele pentru a identifica și lovi ținte, într-un cadru de instruire axat pe contracararea dronelor. Testele s-au desfășurat în cadrul Project Flytrap , un exercițiu de tip „counter-drone” (anti-dronă) la Pabradė Training Area. Cel puțin o lansare de HX-2 apare în imagini publicate chiar de armată, iar într-o fotografie separată, generalul Christopher Donahue, șeful U.S. Army Europe and Africa, este surprins lângă o cutie de transport pentru HX-2. Ce arată testul: utilizare dincolo de „dronă kamikaze” Alex Miller, directorul tehnologic al armatei SUA, a spus că Helsing a participat „în forță” la Flytrap, cu ingineri de hardware și software, alături de multe alte companii. El a precizat că HX-2 a fost folosită inițial ca sistem de atac „one-way” (muniție care lovește ținta fără a se întoarce) și pentru contracararea dronelor, dar utilizatorii cu care a discutat au folosit-o și în alte roluri: platformă de recunoaștere; muniție „loitering” (care poate sta în așteptare în zonă înainte de atac), inclusiv în condiții de bruiaj, datorită viziunii computerizate (capabilitate de identificare și urmărire a țintelor cu ajutorul procesării la bord). Rezultate și context operațional În exercițiu, 17 drone Helsing au înregistrat 15 lovituri reușite și două aproape-ratări, conform sursei. Per total, la această ediție Flytrap au fost efectuate 200 de zboruri cu drone, iar exercițiul a pornit ca un instrument pentru a evalua capabilități anti-dronă la nivelul unităților de manevră. De ce contează pentru industrie Axios notează că episodul poate indica o pătrundere a Helsing în piața americană, pe fondul reînarmării europene. În paralel, compania, fondată în 2021 și cu sediul la München, se apropie de o rundă de finanțare de 1,2 miliarde de dolari (aprox. 5,5 miliarde lei), care ar evalua-o la 18 miliarde de dolari (aprox. 82,8 miliarde lei). [...]
Prăbușirea FCAS obligă Germania să-și refacă rapid strategia industrială pentru viitorul avion de luptă , iar Berlinul ia în calcul noi alianțe care pot redesena lanțurile europene de producție din apărare, potrivit Mediafax . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a spus că guvernul poartă de „mai multe luni” discuții cu „diverși actori” pentru alternative, dar a refuzat să indice public ce proiect ar putea rezulta și cine l-ar conduce. Declarațiile sale sunt atribuite de Mediafax agenției Bloomberg. Un oficial german a indicat că proiectul Future Combat Air System (FCAS) , estimat la 100 de miliarde de euro, a intrat în impas după ce companiile implicate nu au reușit să ajungă la un acord, concluzie la care ar fi ajuns cancelarul Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron. De ce s-a blocat proiectul: controlul industrial și cerințe diferite Conflictul a fost, în principal, între Dassault Aviation și Airbus (care reprezenta interesele Germaniei și Spaniei). Potrivit informațiilor citate, Dassault a dorit să controleze dezvoltarea avionului, în timp ce Airbus nu a acceptat un rol secundar. Pe lângă disputa industrială, au existat și divergențe de cerințe: Franța ar fi urmărit un avion capabil să opereze de pe portavioane și să transporte armament nuclear, cerințe pe care partea germană nu le considera necesare. Opțiunile Berlinului: parteneri europeni sau aderarea la GCAP Germania analizează mai multe piste pentru un proiect alternativ fără Franța, au afirmat surse pentru Bloomberg. Variantele menționate sunt: Spania și Suedia , ca potențiali parteneri într-o formulă alternativă; aderarea la proiectul GCAP , derulat de Marea Britanie, Italia și Japonia . Pistorius a declarat că sfârșitul FCAS „nu a fost chiar o surpriză” și a susținut că relațiile franco-germane nu sunt „tensionate”. Totodată, el a indicat că Germania are „o serie de proiecte mai mici și mai mari” deja în derulare sau care urmează să fie lansate. [...]
Rusia își sincronizează manevrele din Marea Baltică cu exercițiul NATO BALTOPS , crescând presiunea militară în jurul Kaliningrad ului , într-un context în care alianța desfășoară cel mai amplu antrenament naval al anului în regiune, potrivit Digi24 . Marina rusă a anunțat că a desfășurat exerciții în Marea Baltică, în care a exersat lansări de rachete neghidate, bombardamente și atacuri cu rachete. Informația a fost relatată de agenția Interfax și preluată de Reuters, în timp ce în aceeași zonă au loc exerciții majore ale SUA și NATO. Ce se întâmplă în teren: BALTOPS vs. exercițiile Rusiei Exercițiul naval al NATO BALTOPS a început pe 4 iunie și se desfășoară până pe 20 iunie. Conform datelor citate, este cel mai mare exercițiu militar din Marea Baltică din acest an, reunind aproximativ 20 de nave din 15 țări și circa 6.000 de persoane. În paralel, Rusia a desfășurat propriile exerciții în perioada 8–9 iunie, în și în apropierea enclavei Kaliningrad, implicând: 10 aeronave militare, inclusiv avioane de vânătoare și bombardiere; două nave mici cu rachete. De ce contează: Kaliningrad, punctul sensibil dintre Lituania și Polonia Kaliningrad este o enclavă rusă pe coasta Mării Baltice, între Lituania și Polonia (ambele state membre NATO), cu o populație de aproximativ 1 milion de locuitori. Teritoriul este descris ca puternic militarizat și găzduiește Flota Baltică a Rusiei. În acest context, președintele Vladimir Putin a declarat la finalul lunii mai că Rusia are „toate mijloacele necesare” pentru a distruge orice forță care ar încerca să atace Kaliningrad. Declarația a venit după ce ministrul de externe al Lituaniei a spus că NATO ar trebui să demonstreze Moscovei că poate pătrunde în enclavă. La ce să ne așteptăm Din informațiile disponibile, exercițiile NATO din Marea Baltică sunt programate să continue până pe 20 iunie, în timp ce Rusia și-a plasat deja propriile manevre în fereastra 8–9 iunie, în proximitatea Kaliningradului. Sursa nu oferă detalii despre eventuale exerciții rusești suplimentare după această perioadă. [...]
Imagini satelitare sugerează că baza aeriană Ramat David ar fi fost lovită, ridicând semne de întrebare despre vulnerabilitatea infrastructurii IAF în timpul atacurilor cu rachete ale Iranului, potrivit The Jerusalem Post . Conform publicației, imaginile satelitare publicate marți de Soar Atlas compară cadre din ziua de luni cu imagini din 5 iunie și arată ceea ce pare a fi impactul unei lovituri asupra unui hangar din baza Forțelor Aeriene Israeliene (IAF) Ramat David, situată în nordul Israelului, la sud-est de Haifa, în apropiere de Migdal Ha’emek. Din imaginile disponibile nu este însă limpede ce anume ar fi fost avariat și în ce măsură. Armata israeliană (IDF) nu a răspuns solicitării de comentariu a publicației și nici unei solicitări similare din partea Yediot Aharonot, care a relatat prima despre postarea Soar Atlas de pe X (fostul Twitter). Context: atacuri repetate asupra bazei și măsuri de protecție Articolul amintește că luna trecută au fost publicate imagini care ar fi indicat două lovituri asupra aceleiași baze în timpul Operațiunii „Roaring Lion”. În mod obișnuit, baza Ramat David găzduiește cinci escadrile de F-16 și drone. De asemenea, au existat relatări că baza ar fi fost lovită de Hezbollah în 2024, inclusiv cu rachete și drone. Ce spune IAF despre pierderi și cum s-a adaptat înaintea atacurilor iraniene În pofida loviturilor asupra acestei baze și asupra altor baze ale IAF în ultimii trei ani de război, forțele aeriene israeliene au afirmat că nu au pierdut niciun avion de vânătoare. Înaintea atacurilor iraniene, IDF și IAF au redislocat soldați și avioane de luptă pentru a evita pierderea unor active critice, pe fondul limitărilor de protecție: nu fiecare bază poate fi apărată corespunzător în permanență. [...]
