Știri
Știri din categoria Apărare
Rusia își consolidează flota de submarine și arsenalul nuclear pentru a compensa inferioritatea convențională față de NATO, potrivit unei analize publicate de Business Insider. Viceamiralul norvegian Rune Andersen afirmă că această „asimetrie inerentă” împinge Moscova să investească prioritar în capabilități neconvenționale.
Deși Rusia are peste 1,1 milioane de militari activi, pierderile din Ucraina sunt considerabile. Estimările occidentale indică aproximativ 1,2 milioane de victime de la începutul invaziei, iar recrutările lunare, de 30.000–40.000 de soldați, abia acoperă pierderile. În paralel, echipamentele militare au fost puternic afectate, inclusiv nave și aeronave.
În condițiile în care nu poate egala forța navală de suprafață a NATO, Rusia mizează pe flota sa de peste 60 de submarine, unele capabile să lanseze rachete balistice cu focos nuclear. „Sub apă este ultimul loc de pe Pământ unde te poți ascunde”, a declarat Andersen, subliniind caracterul „asimetriei” pe care Moscova îl exploatează.
NATO monitorizează activitatea submarinelor rusești în Arctica și Nordul Îndepărtat. Alianța are 14 state membre care operează submarine și își consolidează capacitățile antisubmarin. „Nu subestimăm capacitățile adversarilor noștri”, a transmis comandantul Arlo Abrahamson, purtător de cuvânt al Comandamentului Maritim Aliat.
Rusia continuă dezvoltarea unor sisteme experimentale prezentate de Vladimir Putin încă din 2018. Printre acestea:
Moscova susține că unele dintre aceste arme au rază practic nelimitată și pot ocoli sistemele de apărare. Oficialii occidentali consideră însă că, deși unele au fost folosite în Ucraina fără rezultate decisive, ele reflectă investiția continuă a Rusiei în descurajarea nucleară.
Potrivit viceamiralului norvegian, dacă Rusia va ieși slăbită convențional din războiul din Ucraina, armele nucleare vor deveni și mai importante pentru statutul său de mare putere. În acest context, competiția strategică dintre Moscova și NATO se mută tot mai mult în zona capabilităților asimetrice și a descurajării nucleare.
Recomandate
Serviciile de informații ale SUA își ajustează evaluarea de risc și iau în calcul că Rusia ar putea testa unitatea NATO chiar din această toamnă , prin acțiuni hibride (atacuri cibernetice, sabotaje) sau, cu probabilitate încă redusă, printr-o incursiune militară limitată pe flancul estic, potrivit Biziday , care citează un raport prezentat de The Wall Street Journal . Unghiul principal al acestei evaluări este unul operațional: scenariile descrise nu vizează o invazie de amploare, ci acțiuni „greu de încadrat” care să pună la încercare viteza și coeziunea decizională a Alianței, fără a forța imediat un răspuns colectiv. Ce ar urmări Moscova și de ce contează pentru NATO Potrivit raportului citat de The Wall Street Journal , obiectivul ar fi să observe dacă NATO reacționează unitar și rapid sau dacă apar diviziuni politice între statele membre. Intervalul în care un astfel de scenariu ar putea deveni posibil este „din această toamnă și până în 2029”, deși, în acest moment, probabilitatea unei incursiuni militare rămâne redusă. Evaluarea Washingtonului s-ar fi schimbat în cursul acestui an. Până recent, concluzia era că Rusia nu va provoca direct NATO cât timp este implicată în războiul din Ucraina, însă oficialii americani invocă acum dificultățile Rusiei pe front și presiunile interne asupra lui Vladimir Putin de a obține un rezultat care să poată fi prezentat drept victorie. Scenariile luate în calcul: „zona gri” dintre pace și război În locul unei invazii clasice — care ar declanșa aproape sigur Articolul 5 — evaluările americane descriu acțiuni menite să testeze reacția Alianței fără a provoca automat un răspuns colectiv. Printre scenariile analizate se numără: atacuri cibernetice asupra infrastructurii unui stat membru; operațiuni hibride cu grupuri armate fără însemne oficiale; sabotaje; o incursiune militară limitată într-o zonă de frontieră de pe flancul estic al NATO. Context regional: incidente care au ridicat întrebări și avertismente europene Oficiali occidentali afirmă că ar exista deja semne ale unor astfel de „teste”, inclusiv episoade în care rachete rusești au ajuns pe teritoriul Poloniei și situații în care drone rusești au pătruns și s-au prăbușit în România, incidente care au alimentat discuțiile despre răspunsul NATO la provocări limitate sau ambigue. În paralel, Biziday notează că au existat și avertismente din Europa: șeful armatei germane, generalul Christian Freuding, a declarat în iunie că Rusia ar putea dobândi capacitatea de a ataca state NATO în următorii trei ani, iar ministrul lituanian al Apărării a avertizat asupra unor posibile atacuri „sub steag fals”, menite să creeze confuzie privind responsabilitatea. Presiune pe stocuri și pe sprijinul pentru Ucraina Noua evaluare apare și pe fondul preocupărilor Washingtonului privind diminuarea stocurilor unor muniții și sisteme de apărare considerate esențiale într-un conflict major. Potrivit presei americane, livrările către Ucraina și operațiunile împotriva Iranului ar fi redus rezervele unor sisteme precum Patriot, THAAD, Stinger și ATACMS, deși Administrația Trump respinge aceste informații. În același timp, Ucraina avertizează că livrările occidentale de rachete pentru apărarea antiaeriană au scăzut semnificativ în acest an, în timp ce Rusia și-a intensificat atacurile cu rachete balistice și drone asupra orașelor ucrainene. În acest context, temerea oficialilor americani este că Kremlinul ar putea încerca să obțină un avantaj politic și strategic printr-o provocare limitată la adresa NATO, mizând pe ezitări în cazul unor atacuri hibride sau de mică amploare. [...]
Evaluările recente ale serviciilor americane indică riscul unui atac limitat al Rusiei asupra unui stat NATO , într-un scenariu gândit mai degrabă pentru a testa coeziunea alianței și aplicarea Articolului 5 decât pentru a declanșa un război pe scară largă, potrivit CNN , care citează trei surse familiarizate cu rapoartele. Potrivit acestor evaluări, opțiunile analizate variază de la un atac cibernetic până la o incursiune de mică amploare, calibrată astfel încât să pună presiune pe unitatea NATO și pe angajamentul de apărare colectivă, fără a depăși neapărat pragul care ar forța un răspuns aliat clar. Momentul și forma exactă rămân incerte, însă una dintre surse a indicat că o escaladare ar fi mai probabilă prin țintirea statelor baltice sau a Poloniei. The Wall Street Journal a relatat prima dată despre aceste evaluări (fără ca CNN să preia integral concluziile publicației). De ce contează: riscul operațional pentru NATO se mută spre „zona gri” Unghiul principal al acestor evaluări este unul operațional: scenariile descrise sugerează o presiune crescută pe capacitatea NATO de a răspunde coerent la acțiuni „sub prag” (de tip hibrid sau limitat), care pot crea ambiguitate politică și militară în jurul Articolului 5 (principiul că un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor). Oficiali americani și NATO citați de CNN consideră că Putin ar putea alege să escaladeze împotriva NATO dacă nu găsește o ieșire „onorabilă” din războiul din Ucraina, iar fereastra de decizie este descrisă ca întinzându-se „între acum și următorii ani”. Un purtător de cuvânt militar al NATO, Martin O’Donnell, a refuzat să comenteze evaluări clasificate, dar a transmis că alianța ia în calcul multiple scenarii și se pregătește pentru ele. „NATO urmărește și suntem pregătiți să descurajăm și să apărăm, după cum este necesar, lucru pe care continuăm să îl demonstrăm.” Context: incidente repetate la granița NATO și un nou episod în Germania Materialul amintește mai multe episoade recente în care Rusia a „împins” în proximitatea sau pe teritoriul NATO. În mai, o dronă cu explozibil a lovit o clădire de apartamente din România în timpul unui atac rusesc asupra unui port ucrainean din apropiere, rănind două persoane. În septembrie anul trecut, avioane de vânătoare NATO au doborât mai multe drone rusești care încălcaseră spațiul aerian al Poloniei în timpul unui atac asupra Ucrainei. Separat, în această săptămână, SUA au evaluat că o dronă încărcată cu explozibili, descoperită peste noapte la un aeroport din Germania, ar aparține unui serviciu de informații rusesc, potrivit unui oficial american din domeniul apărării în Europa citat de CNN. Oficialul a spus că drona transporta explozibili de uz militar, iar publicația a relatat anterior că a fost găsită de un angajat al aeroportului într-o zonă securizată a operațiunilor cargo. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a descris situația drept un „nou scenariu de amenințare” și a indicat ulterior că drona ar putea fi legată de „puteri străine”, fără a oferi detalii. Consiliul Național de Securitate al Germaniei , condus de cancelarul Friedrich Merz, s-a reunit vineri pentru a discuta incidentul. Presiune suplimentară: îngrijorări privind stocurile de muniții ale SUA CNN plasează evaluările de intelligence și pe fondul preocupărilor legate de stocurile americane de muniții, afectate de războiul cu Iranul. Publicația a relatat anterior că aproape 80% dintre interceptoarele THAAD (sistem de apărare antirachetă) au fost epuizate față de nivelurile de dinainte de război, precum și aproximativ jumătate dintre interceptoarele Patriot. În paralel, ONU a transmis că victimele civile provocate de armele rusești cu rază lungă au crescut cu 60% în perioada ianuarie–iunie, comparativ cu același interval al anului trecut. CNN notează că aceste îngrijorări influențează modul în care comandanții militari de rang înalt planifică eventuale conflicte viitoare, inclusiv o posibilă escaladare a Rusiei împotriva NATO sau un război cu China în Pacific. Președintele SUA, Donald Trump, a contestat public relatările despre diminuarea stocurilor, afirmând pe Truth Social că SUA au „cantități masive” de muniții și că se produc și se livrează suplimentar, după necesități. Ce urmează În absența unor indicii publice despre „cum” și „când” ar putea avea loc o escaladare, semnalul principal al evaluărilor rămâne unul de planificare: NATO și statele membre sunt împinse să trateze mai serios scenariile de atac limitat sau hibrid, unde miza nu este doar răspunsul militar, ci și viteza deciziei politice și menținerea unității alianței. CNN precizează că a solicitat un punct de vedere Kremlinului atât pe evaluarea privind Putin, cât și pe cea legată de drona din Germania. [...]
Europa rămâne fără interceptori Patriot, iar asta limitează capacitatea Ucrainei de a-și apăra infrastructura în iarnă , într-un moment în care Rusia este așteptată să intensifice atacurile cu rachete balistice, potrivit Politico . Problema nu este doar una de solidaritate militară, ci de stocuri: principalii donatori europeni spun că au puține rachete de rezervă, iar producția nouă nu va veni la timp. Ucraina cere „sute” de interceptori, însă livrările sunt constrânse de trei factori: ritmul lent al producției, presiunea pe stocurile SUA (afectate de războiul cu Iranul) și faptul că statele europene trebuie să păstreze un minim pentru propria apărare și angajamentele din NATO. De ce contează: apărarea antirachetă se lovește de plafonul stocurilor Politico notează că deficitul vizează în special rachetele Patriot PAC-3 și PAC-2, considerate printre puținele mijloace eficiente ale Ucrainei împotriva rachetelor balistice rusești. Pentru drone și rachete de croazieră, Ucraina poate folosi și alte sisteme, adesea mai ieftine, dar amenințarea balistică rămâne dificil de acoperit fără Patriot. Fostul ministru ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov, a descris dezechilibrul dintre ritmul atacurilor și cel al livrărilor, iar ministerul ucrainean al apărării a raportat că în iulie apărarea aeriană a interceptat 29 din 195 de rachete balistice rusești, în timp ce alte 40 nu și-au atins țintele. Germania și alți donatori: între sprijinul pentru Kiev și propria protecție Germania, unul dintre cei mai mari donatori, a transferat deja sisteme Patriot și muniție, dar trebuie să-și gestioneze stocurile astfel încât să-și poată proteja teritoriul și să-și respecte obligațiile în NATO. Un oficial german de rang înalt, brigadierul general Jürgen Schrödl, a spus că Berlinul „ajunge la limită” și că trebuie asigurată și protecția proprie. Presiunea se mută și asupra altor state cu stocuri relevante, precum Polonia, Spania și Grecia, pe fondul discuțiilor despre cât pot ceda fără să-și slăbească apărarea națională. Blocajul de producție și dependența de deciziile SUA Dependința de Patriot face ca deciziile de la Washington să fie esențiale, deoarece majoritatea interceptorilor PAC-3 sunt produși în SUA, iar vânzările și acordurile de producție depind de Casa Albă. Politico arată că președintele Donald Trump a sugerat la summitul NATO de la Ankara posibilitatea unei producții sub licență în Ucraina, dar ulterior a nuanțat, spunând că nu există un acord și că transferul de tehnologie este dificil. Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a avertizat că o înțelegere de producție pe termen lung nu ar fi încheiată înainte de această iarnă, iar fabricarea primelor rachete ar dura și mai mult. Separat, Ucraina a semnat un acord pentru interceptori PAC-2 fabricați în Germania, însă aceștia sunt puțin probabil să ajungă înainte de anul viitor. Ce opțiuni are Ucraina până la iarnă Pe termen scurt, Kievul încearcă să obțină interceptori din stocurile aliaților și ia în calcul o abordare mai agresivă de lovire a lansatoarelor rusești. În paralel, Ucraina dezvoltă un interceptor propriu, Freyja, dar proiectul are nevoie de investiții, inginerie și testare înainte să poată acoperi rolul Patriot împotriva rachetelor balistice. În acest context, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a spus că Ucraina se luptă să cumpere, să schimbe sau să obțină muniție disponibilă, pe fondul cererii crescute în Orientul Mijlociu, al refacerii stocurilor Pentagonului și al preocupărilor europene privind propria vulnerabilitate. [...]
Polonia vrea să atragă fonduri SAFE rămase nefolosite de alte state, ceea ce poate redirecționa rapid finanțarea UE către proiecte de înzestrare cu producție europeană , potrivit Agerpres . Viceministrul apărării Pawel Zalewski a spus că Varșovia este interesată de „rezerva” de bani neutilizați și că urmează negocieri cu Comisia Europeană. Instrumentul SAFE (Security Action For Europe) este parte a planului ReARM Europe, redenumit ulterior ReARM Readiness 2030 , prezentat de Comisia Europeană în martie 2025. Planul vizează mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro pentru consolidarea capacităților de apărare ale Uniunii Europene până în 2030, inclusiv printr-o „descurajare credibilă”. Miza: competiție pentru bani și accelerarea achizițiilor Zalewski a indicat că alocarea fondurilor suplimentare ar urma să se decidă în urma unei competiții între state, în discuțiile cu Comisia Europeană. „Va exista un joc de departajare în negocierile cu Comisia Europeană. Vom prezenta proiectele pe care le-am dori incluse în acest mecanism.” Polonia a semnat deja un acord de împrumut în cadrul SAFE, care îi asigură 43,7 miliarde de euro (aprox. 218,5 miliarde lei) pentru consolidarea armatei, în contextul intensificării eforturilor UE de securitate și al riscurilor geopolitice. Ce ar cumpăra Polonia cu bani în plus Potrivit demnitarului polonez, fondurile suplimentare ar putea fi direcționate către achiziții de aviație militară, în special: avioane militare de transport; avioane pentru realimentare în aer. Regula de eligibilitate care favorizează industria europeană Pentru ca un proiect să fie eligibil pentru împrumuturi prin SAFE, 65% din valoarea sa trebuie contractată cu companii din statele UE, din Spațiul Economic European sau din Ucraina. În practică, mecanismul este construit pentru a susține achizițiile de echipamente produse în Europa și, în cazul statelor terțe eligibile (precum Ucraina), pentru proiecte care întăresc apărarea și stimulează industria europeană de apărare. [...]
Escaladarea retorică dintre Phenian și Tokyo riscă să complice cooperarea de securitate în regiune , după ce Coreea de Nord a atacat noul document japonez de strategie în apărare, prezentându-l drept bază pentru „funcționarea mașinăriei de război” și o „reinvazie”, potrivit HotNews . Acuzațiile apar într-un articol publicat simultan de KCNA (agenția de presă a statului nord-coreean) și în „Rodong Sinmun”, semnat de Kang Won-chol, prezentat ca analist nord-coreean în domeniul securității internaționale. Textul susține că documentul japonez a fost lansat într-un moment în care Japonia „se îndreaptă cu capul înainte spre militarizare, cuprinsă de ambiția unei reinvazii”. Ce contestă Phenianul în strategia Japoniei Presa de stat nord-coreeană afirmă că Japonia ar fi descris „nefondat” Coreea de Nord drept o „amenințare gravă și iminentă”, pentru a-și justifica dezvoltarea militară. În același material, Phenianul leagă această direcție de consolidarea alianței Japoniei cu SUA și de relația cu aliații Washingtonului. În plus, articolul îl menționează pe ministrul japonez al apărării, Shinjiro Koizumi , și apelul acestuia pentru întărirea capacităților militare, interpretat de partea nord-coreeană ca o împingere a Japoniei „pe un drum extrem de periculos”. Context: modernizarea militară a Japoniei și noul guvern Japonia a publicat marțea trecută primul document de strategie privind apărarea sub actualul guvern condus de Sanae Takaichi . Documentul pledează pentru modernizare, inclusiv prin integrarea unor tehnologii precum dronele și inteligența artificială, și pentru o cooperare mai strânsă cu aliații, pe fondul preocupărilor de securitate din regiune. Coreea de Nord invocă și trecutul istoric: Japonia a ocupat Peninsula Coreeană între 1910 și 1945, iar Phenianul descrie frecvent Japonia imperială drept agresor. De ce contează: justificarea înarmării și presiune pe formatul trilateral În același articol, Phenianul încearcă să-și justifice propria înarmare, susținând că întărirea capacităților militare este necesară pentru a descuraja „intențiile ostile ale altor țări”. De la Seul, un oficial al Ministerului Unificării a spus că astfel de acuzații „nu sunt în sine neobișnuite”, dar a atras atenția asupra intensificării criticilor în ultimele zile, inclusiv a condamnării mai vehemente a cooperării trilaterale Coreea de Sud–SUA–Japonia. „Considerăm că este o încercare a Phenianului de a-și justifica programul de arme nucleare și de a se alinia cu China și Rusia”, a declarat oficialul. Până la momentul relatării, Japonia nu oferise o reacție oficială. [...]
Intercepțiile NORAD deasupra New Jersey arată presiunea operațională a restricțiilor aeriene temporare în jurul deplasărilor președintelui SUA, după ce două aeronave de aviație generală au intrat în spațiul restricționat în timp ce Donald Trump participa la un turneu de golf la Bedminster, potrivit The Jerusalem Post . Comandamentul North American Aerospace Defense (NORAD) a transmis că avioane F-16 au interceptat „mai multe” aeronave de aviație generală care au încălcat restricțiile temporare de zbor instituite deasupra zonei Bedminster, New Jersey, în timpul prezenței lui Trump la evenimentul LIV Golf, conform unei postări pe X (fostul Twitter). NORAD a refuzat să spună dacă piloții au greșit din neatenție, precizând că stabilirea cauzei revine Federal Aviation Administration (FAA) , potrivit Reuters, citată de publicație. În același timp, NORAD a reamintit că piloții au obligația să verifice informațiile FAA pentru a rămâne la zi cu restricțiile temporare de spațiu aerian. Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea Reuters. Trump urma să se întoarcă la Washington mai târziu în aceeași zi, după participarea la turneul de golf. Context: FAA analizează și un incident de siguranță legat de Marine One Separat, FAA a anunțat că revizuiește un incident de siguranță în trafic aerian care a implicat elicopterul militar Marine One, folosit pentru transportul președintelui. Agenția a precizat că nu a părut să fie vorba despre o „aproape-coliziune” periculoasă și că aeronavele nu păreau să convergă. Potrivit a două surse citate de Reuters, elicopterul a decolat marți după-amiază de la Casa Albă, însă controlorii de trafic aerian nu ar fi oprit zborurile comerciale pe aeroportul Ronald Reagan Washington National Airport, deși o politică introdusă anul trecut ar fi cerut acest lucru, în urma unei coliziuni fatale. [...]
