Știri
Știri din categoria Apărare
Serviciile secrete militare olandeze estimează că Rusia ar putea avea nevoie de doar un an după încheierea războiului din Ucraina pentru a-și mobiliza forțele necesare unui conflict regional cu NATO, potrivit Digi24. Evaluarea apare în raportul pe 2025 al Serviciului de Informații și Securitate Militară al Țărilor de Jos (MIVD), un document care ridică miza pentru planificarea de apărare și pentru ritmul investițiilor militare în Europa.
În analiza MIVD, obiectivul unui eventual atac rusesc nu ar fi înfrângerea militară a Alianței, ci „divizarea politică” prin achiziții teritoriale limitate. Serviciile olandeze nu exclud nici recurgerea la șantaj nuclear pentru atingerea acestui rezultat.
Raportul descrie războiul din Ucraina, aflat în al cincilea an, ca parte a unui efort pe termen lung al Rusiei de a modifica arhitectura de securitate a Europei și ordinea juridică internațională. În același timp, MIVD notează slăbirea unor mecanisme tradiționale de descurajare, precum controlul armamentelor și canalele de comunicare.
O altă concluzie este că estimările privind momentul în care Rusia ar putea fi pregătită să atace NATO s-au comprimat. Digi24 arată că anterior lideri și comandanți militari din peste 10 țări europene, alături de secretarul general al NATO, au indicat anul 2029 ca reper, însă acum „pare din ce în ce mai probabil” un scenariu mai devreme, înainte ca Europa să fie complet pregătită să răspundă, deși își crește investițiile în apărare.
MIVD susține că Rusia desfășoară deja un război hibrid în Europa, prin campanii de dezinformare și recrutarea de agenți pentru acțiuni de sabotaj. În paralel, ar exista pregătiri pentru un conflict armat cu NATO, inclusiv prin modernizarea bazelor militare și a căilor ferate din apropierea țărilor de pe flancul estic al alianței.
În acest context, șeful serviciului german de informații externe (BND) a avertizat asupra riscului unor provocări rusești în țările baltice, după modelul scenariului din Crimeea, potrivit informațiilor prezentate de Digi24.
Raportul acordă atenție și dimensiunii tehnologice – inteligență artificială, calcul cuantic și biotehnologii – despre care afirmă că sunt folosite de Rusia pentru a exercita presiune asupra altor state, inclusiv pentru a influența decizii și a crea condiții favorabile acțiunilor militare.
MIVD avertizează și asupra unui „risc real de escaladare neintenționată”, greu de controlat, menționând că evoluțiile imprevizibile ale politicii de securitate a SUA pot influența calculul cost–beneficiu al Rusiei. În material este menționat că Europa a început să pregătească un plan de utilizare a structurilor militare NATO pentru apărare autonomă, în eventualitatea unei retrageri americane din alianță – scenariu cu care președintele SUA, Donald Trump, a amenințat în repetate rânduri.
Digi24 mai notează că, pe 14 aprilie, Duma de Stat a aprobat o lege care îi permite președintelui Vladimir Putin să trimită trupe în alte țări pentru a apăra cetățeni ruși arestați sau urmăriți penal acolo, în baza unei hotărâri judecătorești. Raportul face legătura cu precedente legislative similare adoptate înainte de invazia din Georgia (2008), anexarea Crimeei (2014) și declanșarea războiului pe scară largă cu Ucraina (2022).
Pentru detalii, raportul MIVD este disponibil aici: Ministerul Apărării din Țările de Jos – raport public 2025.
Recomandate
Germania își repoziționează postura de descurajare în NATO , iar șeful aviației militare (Luftwaffe) spune că alianța ar răspunde cu „atacuri aeriene devastatoare” asupra unor ținte strategice din Rusia dacă Moscova ar ataca un stat membru, potrivit Libertatea . Generalul-locotenent Holger Neumann , inspectorul Forțelor Aeriene Germane, a făcut declarațiile într-un interviu pentru The Telegraph . Mesajul central: NATO „nu va ezita nicio secundă” dacă Vladimir Putin „testează” alianța, iar Germania susține că este pregătită să intre în luptă imediat, „cu tot ceea ce avem în Germania”, împreună cu restul NATO. Ce înseamnă „fără zone diferite de securitate” în NATO Neumann a insistat că apărarea colectivă se aplică uniform, indiferent de statul atacat, respingând ideea unei reacții mai slabe pentru țările de pe flancul estic. „Nu există zone de securitate diferite. NATO este NATO, până la ultimul centimetru. Un atac asupra Estoniei va primi exact același răspuns ca un raid aerian asupra Londrei”. În scenariul în care alianța ar fi „forțată să se apere”, generalul a sugerat că răspunsul ar depăși o reacție strict defensivă, mizând pe superioritatea numerică a NATO în aer, descrisă ca o ecuație „32 împotriva unuia singur”, referire la flotele aeriene ale celor 32 de state membre. Țintele strategice invocate și relevanța pentru România În interviu sunt menționate patru zone pe care strategii militari germani le consideră critice într-un răspuns aerian al NATO: Peninsula Kola , unde Rusia își concentrează o parte importantă din arsenalul nuclear; Kaliningrad , descrisă ca punct strategic folosit în ultimii ani pentru bruierea semnalelor GPS ale avioanelor civile și militare occidentale; Sankt Petersburg , cu infrastructură navală de importanță majoră; Marea Neagră , unde, potrivit relatării, NATO ar viza „anihilarea completă” a Flotei Ruse de la Marea Neagră – o regiune pe care articolul o notează ca fiind „extrem de importantă și pentru România”. Context: reînarmare și investiții în apărare aeriană Declarațiile sunt prezentate ca parte a unei „schimbări seismice” în doctrina militară a Germaniei, pe fondul unei campanii de reînarmare inițiate sub cancelarul Friedrich Merz , cu obiectivul de a construi „cea mai puternică armată convențională din Europa”. În plan operațional, Neumann avertizează că Rusia s-a adaptat pe frontul din Ucraina și că Occidentul nu ar trebui să cadă „în capcana aroganței”, invocând capabilități aeriene și tipuri de amenințări care includ rachete de croazieră, balistice și hipersonice. În acest context, Germania „investește în prezent miliarde de euro” în achiziții de sisteme de apărare aeriană și în creșterea stocurilor, fiind menționate Patriot, Iris-T și sistemul israelian Arrow 3. Ce urmează Din informațiile prezentate, mesajul Berlinului este unul de descurajare : semnalarea publică a disponibilității de reacție rapidă și a unui răspuns care ar lovi ținte strategice, nu doar ar respinge atacul. Articolul nu oferă un calendar sau decizii noi concrete, dar plasează declarațiile în linia reînarmării accelerate și a consolidării apărării aeriene. [...]
Suedia își testează în timp real capacitatea de reacție în NATO după ce a ridicat de urgență de la sol două perechi de avioane de vânătoare JAS 39 Gripen pentru a intercepta două aeronave militare rusești în apropierea spațiului său aerian, relatează HotNews , citând AFP. Potrivit armatei suedeze, cele două incidente au avut loc vineri, în sudul și nordul Mării Baltice. În paralel, au decolat și avioane NATO „pentru a menține securitatea în spațiul aerian comun”, conform comunicatului citat. Autoritățile suedeze precizează că spațiul aerian al Suediei nu a fost încălcat în niciunul dintre cazuri, însă descriu episoadele drept parte dintr-un tipar de presiune în regiune. „Acțiunile Rusiei sunt grave și constituie un comportament recurent care amenință atât integritatea noastră teritorială, cât și securitatea noastră”, a declarat viceamiralul Ewa Skoog Haslum, șeful operațiunilor interarmate, citată în comunicat. De ce contează: reacția operațională a unui stat nou în Alianță Intercepțiile vin în contextul în care Suedia a aderat la NATO în martie 2024 , iar episoadele de acest tip sunt un indicator practic al modului în care forțele sale aeriene operează în arhitectura de securitate a Alianței, inclusiv prin coordonare cu avioane NATO în „spațiul aerian comun”. Context regional Tensiunile din Marea Baltică s-au intensificat puternic după începutul invaziei rusești în Ucraina, în 2022, iar apropierea aeronavelor militare rusești de spațiile aeriene ale statelor din zonă a rămas o sursă constantă de alertă și mobilizare rapidă. [...]
Vladimir Putin a admis că dronele ucrainene produc pagube economice și presiune operațională , iar Rusia încearcă să răspundă prin accelerarea propriilor capabilități, inclusiv o rețea de sateliți pe orbită joasă menită să înlocuiască Starlink, potrivit HotNews . Într-o întâlnire la Kremlin cu mai mulți militari ruși, liderul de la Moscova a descris atacurile cu drone drept o „problemă serioasă” și a susținut că scopul acestora ar fi „să divizeze societatea rusă, să provoace confuzie și pagube economice”, conform The Moscow Times. El a adăugat că aceste încercări „nu vor reuși”. Declarațiile au venit la câteva ore după ce Ucraina a lovit o rafinărie situată la 1.000 de kilometri de linia frontului. Putin a recunoscut că lovitura a produs pagube economice, dar a afirmat că activitatea a fost reluată rapid. HotNews trimite, pe acest subiect, la un material separat despre atacul asupra rafinăriei : HotNews . Presiune directă pe front: „în fiecare zi” problema dronelor Putin a vorbit și despre impactul dronelor asupra trupelor ruse, nu doar despre loviturile în interiorul Rusiei. Potrivit agenției TASS, el a spus că primește zilnic rapoarte de la comandanți despre dificultățile create de drone și despre soluțiile avute în vedere pentru contracarare. „Comandanții voștri ne relatează despre asta tot timpul, în fiecare zi – credeți-mă, în fiecare zi – despre ce probleme ne creează dronele și despre ce fel de modalități văd ei să existe pentru a depăși această problemă.” Totodată, Putin a afirmat că nu vrea să intre în detalii și a descris situația de pe teren prin imaginea dronelor care „atârnă acolo ca niște muște”. Răspunsul Moscovei: drone și o „replică” la Starlink În aceeași discuție, Putin a susținut că Rusia dezvoltă drone cu inteligență artificială și drone FPV (drone controlate în timp real, cu „vedere” din perspectiva camerei de la bord), iar în paralel își construiește o constelație de sateliți pe orbită joasă care să înlocuiască Starlink, rețeaua folosită de Ucraina și indisponibilă pentru Rusia. El a indicat „ Biroul 1440 ” drept structura responsabilă pentru proiect și a susținut că soluția rusă „nu este cu nimic mai inferioară” față de Starlink, „poate chiar o depășește”, dar că problema este extinderea capacităților. Potrivit informațiilor citate, în luna martie au fost lansați 16 sateliți, însă unul s-a pierdut. Planurile pe termen lung prevăd extinderea rețelei la 383 de sateliți până în 2030, în timp ce Starlink are aproximativ 10.650 de sateliți pe orbita joasă a Pământului. [...]
Suedia își schimbă evaluarea și avertizează că Rusia ar putea testa NATO în „viitorul relativ apropiat” , inclusiv printr-un atac militar limitat, dacă la Kremlin se va considera că „condițiile politice sunt favorabile”, potrivit G4Media . Mesajul are relevanță operațională pentru Alianță: mută accentul de la un risc „după războiul din Ucraina” la o fereastră mai scurtă de timp în care ar putea apărea un incident de securitate. Avertismentul apare într-un raport publicat vineri de comisia parlamentară pentru apărare din Suedia , care susține că o astfel de acțiune ar putea fi folosită pentru a testa coeziunea NATO și angajamentul de apărare reciprocă. Materialul este relatat de Bloomberg, conform G4Media. De ce contează: Rusia ar avea deja capacitatea pentru un atac limitat „dincolo de Ucraina” Raportul indică o reevaluare a vitezei cu care Moscova ar putea deschide un al doilea front, pe lângă cel din Ucraina. Dacă evaluările anterioare sugerau că Rusia ar avea nevoie de câțiva ani pentru a-și reconstitui forțele după încheierea războiului, agenția de informații militare a Suediei ar fi concluzionat recent că Rusia are deja capacitatea de a desfășura un atac armat limitat în afara Ucrainei. Ce elemente ale armatei ruse sunt considerate mai puțin afectate Raportul comisiei suedeze de apărare menționează că unele componente importante ale forțelor armate ruse ar fi fost relativ neafectate de război, între care: capabilități de război hibrid (acțiuni sub pragul unui conflict deschis, inclusiv presiuni și operațiuni neconvenționale); forțele aeriene și navale; mijloace de lovire la distanță. În plus, documentul afirmă că Rusia formează noi unități, inclusiv în districtul Leningrad din vest, și își continuă consolidarea militară în Peninsula Kola și în Arctica. Context: Suedia, membru NATO din 2024, și semnalul despre relația Europa–SUA Suedia a aderat la NATO în 2024, după ce a depus cererea împreună cu Finlanda, pe fondul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Pe lângă avertismentele legate de Rusia, comisia suedeză notează și schimbări în relația Europei cu SUA față de raportul anterior din 2024, descriind politica externă și de securitate a actualei administrații americane ca fiind tot mai marcată de „imprevizibilitate, schimbări rapide, tranzacționalism, retorică mai dură și o mai mare disponibilitate de a folosi forța militară în mod unilateral”. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre scenarii concrete sau calendar, concluzia rămâne una de avertizare: Stockholm vede un risc mai apropiat în timp ca Rusia să încerce o acțiune limitată menită să testeze reacția NATO. [...]
NATO testează reacția pe Coridorul Suwalki , un punct-cheie pentru legătura cu statele baltice , printr-un exercițiu comun al Lituaniei, Poloniei și Franței, programat între 16 și 26 iunie, potrivit Adevărul . Miza operațională este verificarea cooperării și a capacității de răspuns rapid într-un sector considerat vulnerabil pe flancul estic al Alianței. Exercițiile, denumite „Gallant Boar 2026” („Mistrețul Curajos 2026”), au ca obiectiv principal testarea modului în care cele trei armate ar acționa coordonat în cazul apariției unei amenințări la adresa acestui segment de frontieră. Organizatorii indică drept priorități coordonarea operațională, schimbul de informații și reacția comună într-un scenariu de criză. Ce testează concret armatele participante În cadrul manevrelor, Polonia va evalua capabilitățile unor sisteme moderne de armament, inclusiv: obuzierele sud-coreene K9; noile vehicule de luptă ale infanteriei Borsuk, descrise ca elemente-cheie ale programului de modernizare a forțelor terestre. Lituania participă cu militari din Batalionul de Dragoni „Marele Duce al Lituaniei Butigeidis”, prezentat ca una dintre unitățile de elită ale armatei lituaniene. Participarea Franței este indicată ca semn al interesului în creștere al unor state vest-europene pentru consolidarea securității pe flancul estic al NATO, pe fondul tensiunilor persistente cu Rusia. De ce contează Coridorul Suwalki pentru planificarea NATO Coridorul Suwalki este o fâșie de teritoriu de aproximativ 100 de kilometri la granița dintre Polonia și Lituania, care separă Belarusul (aliat apropiat al Moscovei) de regiunea rusă Kaliningrad, puternic militarizată, la Marea Baltică. Potrivit experților militari citați în articol, o eventuală blocare a coridorului ar putea izola statele baltice de restul teritoriului NATO, motiv pentru care apărarea zonei are un rol central în planificarea militară a Alianței. Context regional: exerciții NATO și mișcări ale Rusiei „Gallant Boar 2026” are loc într-un moment de activitate militară intensă în regiune. La începutul lunii iunie au început exercițiile NATO BALTOPS în Marea Baltică, iar Rusia a anunțat, la rândul ei, exerciții militare în apropierea regiunii Kaliningrad. În acest cadru, exercițiul din zona Coridorului Suwalki urmărește să transmită un semnal privind capacitatea de reacție și solidaritatea NATO în fața unei posibile amenințări la adresa securității regionale. [...]
Rusia își mărește din nou schema Armatei cu aproape 10.000 de posturi, într-o mișcare văzută de analiști ca „mobilizare pe tăcute” pentru a compensa pierderile de pe front și presiunea tot mai mare a dronelor ucrainene , potrivit Kyiv Post . Decretul semnat de Vladimir Putin pe 12 iunie ridică efectivele autorizate ale Forțelor Armate ale Federației Ruse la 2.399.130 de persoane, de la plafonul anterior de 2.391.770. În interiorul acestei structuri, numărul militarilor în serviciu activ crește la 1.510.000, adică un plus de peste 7.300 de soldați în „bazinul” de luptă. A doua creștere în patru luni, pe fondul uzurii din teren Este a doua extindere a schemei în doar patru luni. În martie, Kremlinul adăugase aproximativ 2.000 de persoane în cadrul militar, iar acum revine cu o majorare mai consistentă. Analiștii de securitate citați de publicație interpretează aceste ajustări succesive drept o formă de „mobilizare graduală”, menită să refacă discret efectivele, în condițiile în care pierderile din prima linie ar fi ajuns la un nivel estimat de circa 30.000 de militari pe lună. Drona, recunoscută public ca vulnerabilitate operațională Extinderea efectivelor a coincis cu evenimentele de Ziua Rusiei. Într-o abatere de la tradiție, Kremlinul a anulat concertul public anual din Piața Roșie și a mutat festivitățile în interior, într-o întâlnire cu ușile închise între Putin și militari în termen. În discuția transmisă, Putin a admis explicit impactul operațional al tehnologiei ucrainene, în special al dronelor cu rază lungă, despre care a spus că provoacă „crize zilnice” armatei ruse. „Înțelegem pe deplin problemele pe care ni le creează dronele. Comandanții dumneavoastră ne spun asta tot timpul – în fiecare zi. Îmi repetă asta în fiecare zi. Știu ce înseamnă în unele cazuri să ridici capul când aceste drone stau acolo ca muștele.” Militarii i-ar fi spus lui Putin că roiurile de drone ucrainene folosesc semnale la frecvențe între 8 și 12 gigahertzi, ceea ce ar face ca sistemele rusești standard de război electronic și detecție de la sol să „nu le mai vadă”. Ce mai indică relatarea: adaptare tehnologică și schimbare de limbaj Potrivit materialului, militarii au invocat și integrarea de către Ucraina a software-ului ghidat de inteligență artificială și a rețelei de sateliți Starlink , care ar permite ajustarea rapidă a focului de precizie în zone de frontieră precum Sumî. În oglindă, utilizarea „ilicită” a terminalelor Starlink de către Rusia ar fi fost restricționată puternic din februarie, ceea ce ar fi contribuit la creșterea pierderilor și la recucerirea de teritorii de către Ucraina. Putin a susținut că Rusia dezvoltă tehnologii alternative pentru a rămâne „cu un pas înainte”, fără să ofere însă nume, termene sau specificații. Observatorii citați au notat și un detaliu de comunicare: atât Putin, cât și militarii au renunțat repetat la eufemismul oficial „operațiune militară specială” și au folosit direct termenul „război”. [...]
