Știri
Știri din categoria Apărare
Serviciile secrete militare olandeze estimează că Rusia ar putea avea nevoie de doar un an după încheierea războiului din Ucraina pentru a-și mobiliza forțele necesare unui conflict regional cu NATO, potrivit Digi24. Evaluarea apare în raportul pe 2025 al Serviciului de Informații și Securitate Militară al Țărilor de Jos (MIVD), un document care ridică miza pentru planificarea de apărare și pentru ritmul investițiilor militare în Europa.
În analiza MIVD, obiectivul unui eventual atac rusesc nu ar fi înfrângerea militară a Alianței, ci „divizarea politică” prin achiziții teritoriale limitate. Serviciile olandeze nu exclud nici recurgerea la șantaj nuclear pentru atingerea acestui rezultat.
Raportul descrie războiul din Ucraina, aflat în al cincilea an, ca parte a unui efort pe termen lung al Rusiei de a modifica arhitectura de securitate a Europei și ordinea juridică internațională. În același timp, MIVD notează slăbirea unor mecanisme tradiționale de descurajare, precum controlul armamentelor și canalele de comunicare.
O altă concluzie este că estimările privind momentul în care Rusia ar putea fi pregătită să atace NATO s-au comprimat. Digi24 arată că anterior lideri și comandanți militari din peste 10 țări europene, alături de secretarul general al NATO, au indicat anul 2029 ca reper, însă acum „pare din ce în ce mai probabil” un scenariu mai devreme, înainte ca Europa să fie complet pregătită să răspundă, deși își crește investițiile în apărare.
MIVD susține că Rusia desfășoară deja un război hibrid în Europa, prin campanii de dezinformare și recrutarea de agenți pentru acțiuni de sabotaj. În paralel, ar exista pregătiri pentru un conflict armat cu NATO, inclusiv prin modernizarea bazelor militare și a căilor ferate din apropierea țărilor de pe flancul estic al alianței.
În acest context, șeful serviciului german de informații externe (BND) a avertizat asupra riscului unor provocări rusești în țările baltice, după modelul scenariului din Crimeea, potrivit informațiilor prezentate de Digi24.
Raportul acordă atenție și dimensiunii tehnologice – inteligență artificială, calcul cuantic și biotehnologii – despre care afirmă că sunt folosite de Rusia pentru a exercita presiune asupra altor state, inclusiv pentru a influența decizii și a crea condiții favorabile acțiunilor militare.
MIVD avertizează și asupra unui „risc real de escaladare neintenționată”, greu de controlat, menționând că evoluțiile imprevizibile ale politicii de securitate a SUA pot influența calculul cost–beneficiu al Rusiei. În material este menționat că Europa a început să pregătească un plan de utilizare a structurilor militare NATO pentru apărare autonomă, în eventualitatea unei retrageri americane din alianță – scenariu cu care președintele SUA, Donald Trump, a amenințat în repetate rânduri.
Digi24 mai notează că, pe 14 aprilie, Duma de Stat a aprobat o lege care îi permite președintelui Vladimir Putin să trimită trupe în alte țări pentru a apăra cetățeni ruși arestați sau urmăriți penal acolo, în baza unei hotărâri judecătorești. Raportul face legătura cu precedente legislative similare adoptate înainte de invazia din Georgia (2008), anexarea Crimeei (2014) și declanșarea războiului pe scară largă cu Ucraina (2022).
Pentru detalii, raportul MIVD este disponibil aici: Ministerul Apărării din Țările de Jos – raport public 2025.
Recomandate
Rusia își mărește plafonul legal al armatei cu 26.000 de oameni, de la 1 august 2026 , o ajustare pe care analiștii o văd drept limitată, dar care menține deschisă discuția despre o posibilă mobilizare mai amplă, potrivit Focus . Decretul semnat de Vladimir Putin ridică „mărimea maximă” a forțelor armate ruse la 2.426.130 de persoane, cu 26.000 mai mult decât anterior, iar măsura intră în vigoare în august. De ce contează: semnal administrativ, nu încă o mobilizare „Institute for the Study of War” (ISW), un think tank din Washington, apreciază că această creștere este mai mică decât în anii trecuți, când efectivele au fost majorate cu peste 100.000 de posturi de fiecare dată. Din acest motiv, ISW califică pasul drept „marginal”. În același timp, publicația finlandeză Uusi Suomi susține că majorarea se înscrie într-o reformă structurală a armatei ruse începută în 2023, care include crearea de noi districte militare și unități suplimentare. Context: sensibilitatea politică a unei noi mobilizări Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei și fost președinte, Dmitri Medvedev , a negat existența unor planuri pentru o nouă mobilizare, însă, potrivit materialului, nu a reușit să elimine îngrijorările din populație. În toamna lui 2022, Putin a ordonat încorporarea a 300.000 de rezerviști, decizie care a provocat reacții puternice: proteste în mai multe zone și plecarea din țară a zeci de mii de persoane. De atunci, notează publicația, Kremlinul a evitat o nouă mobilizare, pe fondul costurilor sociale și politice asociate. [...]
NATO își întărește apărarea aeriană pe flancul estic printr-un detașament spaniol cu capabilități antidronă , care va fi desfășurat la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu , potrivit HotNews . Pe lângă avioane de vânătoare, Spania trimite și trei elicoptere NH-90 alocate misiunilor de combatere a dronelor, într-un context în care România a avut recent incidente repetate cu drone care au pătruns în spațiul aerian. Spania va disloca la Kogălniceanu șapte avioane F-18, trei elicoptere NH-90 „în faza finală a desfășurării” și o aeronavă A400M pentru sprijin de realimentare în zbor, alături de aproximativ 200 de militari din Forțele Aeriene și Spațiale spaniole, conform comunicatului NATO citat de publicație. De ce contează: capabilități dedicate pentru combaterea dronelor Elicopterele NH-90 sunt, în principal, platforme de transport tactic sau pentru misiuni navale, însă pot fi folosite și împotriva dronelor. În acest scop, pot fi echipate cu mitraliere montate în ușă, de calibrul 7,62 mm sau 12,7 mm, utilizabile direct împotriva vehiculelor aeriene fără pilot. HotNews notează că forțele navale ale NATO au folosit anterior armamentul de pe NH-90 pentru a combate drone în zone de conflict. Mutarea are relevanță operațională pentru România prin faptul că adaugă, la o bază-cheie de pe litoral, o componentă explicit orientată spre amenințările cu drone, pe lângă misiunile clasice de poliție aeriană. Context: incidente recente cu drone și reacția României În zilele recente, forțele române au doborât trei drone care au pătruns în spațiul aerian al României, în urma atacurilor Rusiei asupra Ucrainei, însă doborârea a fost realizată cu avioane de vânătoare F-16. Publicația mai arată că, luni dimineață, sistemul radar al MApN a detectat o nouă dronă intrată în spațiul aerian, iar două avioane F-16 au fost ridicate de la sol; ulterior, a fost detectat și un grup de ținte aeriene în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina. Ce spune partea spaniolă și cum se leagă de „ Eastern Sentry ” Comandantul detașamentului spaniol, locotenent-colonelul Alberto Calvo, a indicat obiectivul misiunii în termeni de descurajare și protecție a spațiului aerian aliat: „Scopul nostru este clar: să contribuim la descurajarea aliată, să protejăm spațiul aerian al NATO și să consolidăm poziția Alianței pe flancul estic.” NATO a precizat că, după activarea operațiunii „Eastern Sentry” în septembrie anul trecut, misiunea de apărare aeriană urmărește consolidarea sistemelor integrate de apărare aeriană și antirachetă la nivelul întregii Alianțe, pentru a răspunde amenințărilor „emergente și viitoare”. În același pachet de decizii, Turcia va desfășura pentru prima dată cinci avioane F-16 și aproximativ 80 de militari în Estonia, iar Italia va trimite patru Eurofighter Typhoon și peste 100 de militari în Lituania. Totodată, avioanele F-16 ale României dislocate în Lituania din martie urmează să revină în țară. [...]
NATO își extinde apărarea aeriană pe flancul estic , iar România intră în noul dispozitiv printr-o rotație care aduce la Mihail Kogălniceanu avioane de vânătoare, elicoptere și circa 200 de militari spanioli, potrivit G4Media . Schimbarea contează operațional: misiunea trece de la „poliție aeriană” la un rol mai larg de „apărare aeriană”, cu o arhitectură mai flexibilă în cadrul Apărării Integrate Aeriene și Antirachetă (IAMD) a Alianței. Ce se schimbă pentru România: detașament spaniol la Mihail Kogălniceanu Spania va desfășura la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu șapte avioane de vânătoare F-18 și aproximativ 200 de militari. În plus, sunt menționate un avion A400M pentru sprijin de realimentare aer-aer și trei elicoptere NH-90, în faza finală a desfășurării, alocate misiunilor de combatere a sistemelor aeriene fără pilot (C-UAS – contracararea dronelor). Articolul notează și că elicopterele NH-90 sunt considerate eficiente în lupta contra dronelor, ceea ce indică o adaptare a misiunilor la tipul de amenințări din regiune. Rotații pe flancul estic: cine înlocuiește pe cine În același pachet de rotații, Italia, Spania și Turcia preiau de la alte state contribuțiile pentru securitatea spațiului aerian NATO de-a lungul flancului estic: Turcia desfășoară pentru prima dată aproximativ 80 de militari și cinci avioane F-16 în Estonia, la baza Amari, preluând misiunea de la Portugalia (prezentă acolo din martie). Italia se desfășoară la baza Šiauliai din Lituania cu patru avioane Eurofighter Typhoon și peste 100 de membri ai personalului, succedând Franței , care a fost națiune lider alături de Forțele Aeriene Române în Lituania din martie 2026. De ce contează: de la „poliție aeriană” la apărare aeriană integrată Potrivit informațiilor citate în material, trecerea la un rol mai larg de apărare aeriană este gândită pentru a oferi NATO o abordare mai flexibilă în IAMD. Diferența, pe scurt, este că poliția aeriană a fost orientată în principal spre protecția împotriva aeronavelor (cu sau fără pilot), în timp ce cadrul de apărare aeriană vizează „întreaga gamă de amenințări”, inclusiv drone și rachete (de croazieră și balistice), pentru a crește capacitatea de reacție la schimbările din mediul de securitate. În acest context, detașamentul spaniol din România – care include și capabilități dedicate anti-dronă – indică o prioritizare a apărării pe mai multe straturi, nu doar a interceptărilor clasice cu avioane de alertă rapidă (QRA). [...]
Rusia ar fi trecut la producție în masă a rachetei de croazieră ușoare S8000 „Banderole”, ceea ce poate crește presiunea operațională asupra apărării aeriene ucrainene , inclusiv prin atacuri mai frecvente și mai ieftine, potrivit Mediafax , care citează informații ale Forțelor Aeriene Ucrainene preluate de presa ucraineană. După mai bine de un an de teste, Rusia ar fi început producția în masă a noii rachete, scrie Kyiv Post, iar arma este deja folosită în atacurile asupra Ucrainei, conform datelor transmise de partea ucraineană. Ritm de fabricație și rol tactic: „consumabil” pentru apărarea aeriană Un grup ucrainean de cercetare OSINT, OKA_GORA, susține că fabricile rusești ar produce în prezent cel puțin zece rachete „Banderole” pe zi, cu posibilitatea creșterii ritmului în perioada următoare, în funcție de rezultatele de pe câmpul de luptă. Potrivit informațiilor prezentate de partea ucraineană, Rusia ar fi folosit până acum „Banderole” și pentru a distrage atenția sistemelor de apărare aeriană înaintea atacurilor cu rachete mai puternice, ceea ce poate forța Ucraina să consume interceptori și resurse de monitorizare pe ținte mai ieftine. Caracteristici: cost mai mic, capabilități mai limitate „Banderole” este descrisă ca o rachetă de croazieră cu cost redus, construită cu componente provenite din China, Statele Unite și Coreea de Sud. Spre deosebire de rachetele de croazieră grele folosite de armata rusă, nu ar avea sisteme antibruiaj, nu ar putea urma traiectorii complexe și nu ar fi echipată cu contramăsuri pentru evitarea interceptării. Focosul ar fi de aproximativ 100–150 kg, de aproape trei ori mai mic decât la rachetele de croazieră convenționale, iar viteza ar fi între 480 și 600 km/h, sub intervalul obișnuit de 800–900 km/h indicat pentru rachetele grele rusești. Totuși, datele citate sugerează că profilul de zbor și semnătura termică a motorului pot face ca sistemele ucrainene de monitorizare să o identifice drept o rachetă de croazieră convențională. Diferența de cost față de Kh-101 și precizia estimată În comparație cu Kh-101, o rachetă de croazieră din arsenalul Rusiei estimată la aproximativ 1,5 milioane de dolari (aprox. 6,9 milioane lei) bucata, „Banderole” ar avea un cost de producție estimat între 150.000 și 300.000 de dolari (aprox. 690.000–1,38 milioane lei). Precizia ar fi însă mai redusă: capacitatea de a lovi la o distanță de aproximativ 20–30 de metri de ținta stabilită, potrivit informațiilor prezentate de partea ucraineană. Unde ar fi fost folosită recent Platforme de monitorizare a spațiului aerian consultate de Kyiv Post ar fi raportat, în noaptea de miercuri spre joi, atacuri cu rachete „Banderole” asupra orașelor Krivoi Rog și Nikolaev. Observatori ucraineni mai spun că, între iunie și mijlocul lunii iulie, Rusia a lansat frecvent salve de una până la trei astfel de rachete în bombardamente nocturne, iar din 15 iulie aproape în fiecare noapte ar fi fost detectate rachete venind din direcția Mării Negre, cu Odesa printre țintele principale. Autoritățile locale au anunțat anterior că forțele rusești lansează, în medie, între nouă și zece rachete pe noapte asupra Odesei și a porturilor Iliciovsk și Iujnîi, majoritatea fiind de tip „Banderole”. [...]
Noul șef al armatei ucrainene mizează pe lovituri în adâncime pentru a eroda economia Rusiei , într-o linie operațională care poate influența atât ritmul sprijinului occidental, cât și riscurile de escaladare, potrivit HotNews . Mihailo Drapatîi a discutat telefonic cu comandantul suprem al forțelor aliate din Europa ale NATO, generalul american Alexus Grynkewich , la mai puțin de o săptămână de la preluarea funcției. Într-o postare pe rețelele de socializare, Drapatîi spune că i-a prezentat „în linii mari” viziunea pentru obținerea victoriei împotriva Rusiei și „capabilitățile militare necesare” pentru atingerea acestui obiectiv. O temă centrală a convorbirii a fost intensificarea atacurilor ucrainene asupra țintelor aflate adânc pe teritoriul Rusiei, precum și împiedicarea infiltrării trupelor ruse în liniile defensive ucrainene. „Abordări asimetrice” și ținte economice Generalul ucrainean a legat explicit campania de lovituri la distanță de un obiectiv economic: reducerea capacității Moscovei de a susține efortul de război. „Lucrăm la creșterea numărului de victime în rândul inamicului și la reducerea capacității economice a Moscovei. Folosim abordări asimetrice și tehnologii ucrainene în acest scop.” În context, „abordări asimetrice” înseamnă folosirea unor mijloace relativ ieftine și flexibile (precum dronele) pentru a lovi ținte cu valoare mare, fără a angaja direct forțe comparabile ca mărime și resurse. Ce efecte au avut până acum loviturile în adâncime Ucraina și-a intensificat în ultima perioadă atacurile cu drone și rachete asupra unor ținte aflate la sute de kilometri în spatele liniei frontului, în Rusia, notează Agerpres. Potrivit relatărilor din presa occidentală, Kievul ar fi beneficiat de sprijinul serviciilor de informații ale aliaților occidentali pentru unele atacuri cu rază lungă. HotNews menționează că atacurile ucrainene, inclusiv cele asupra rafinăriilor de petrol, au perturbat ocazional aprovizionarea cu combustibili în Rusia și în teritoriile ucrainene ocupate. În același timp, numărul victimelor civile provocate de aceste atacuri a crescut în ultimele săptămâni. Ucraina se apără împotriva invaziei ruse lansate în februarie 2022, cu sprijin militar și financiar din partea aliaților occidentali. [...]
Pregătirea populației pentru alerte de securitate devine o prioritate operațională , iar autoritățile ar trebui să discute deschis despre ce are de făcut publicul în scenarii precum atacuri cu drone, conflicte sau alerte teroriste, susține Raed Arafat , șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, într-o intervenție la Euronews . Mesajul central: informarea și exercițiul nu sunt echivalente cu „anunțarea” unui pericol iminent. Arafat spune că discuția despre riscuri trebuie normalizată, pe modelul pregătirii populației pentru cutremure, și că argumentul „inducerii panicii” a blocat în trecut comunicarea publică pe astfel de teme. În opinia sa, pregătirea ar trebui „intensificată” și pentru situații de conflict, inclusiv prin explicații practice despre comportamentul recomandat în cazul unor atacuri teroriste. De ce contează: comunicarea de criză și procedurile pentru public Șeful DSU insistă că „a vorbi deschis” nu înseamnă că „se va întâmpla ceva mâine”, ci că societatea poate reacționa mai bine când apar alerte reale. El atrage atenția și asupra riscului ca subiectul să fie deturnat în spațiul public de comentatori care, în loc să explice, amplifică temeri. În același context, Arafat indică faptul că statele de pe Flancul estic al NATO au început deja să comunice mai direct cu populația, menționând explicit țările baltice ca exemplu de abordare. Context: incidente recente cu drone Declarațiile vin după ce, săptămâna trecută, România a neutralizat trei drone în trei zile consecutive , potrivit relatării Euronews. În același material este citată și poziția fostului ministru de Externe Cristian Diaconescu, care consideră că aceste incidente reprezintă o provocare de securitate pentru România și NATO. Pentru context, Euronews a relatat separat despre aceste episoade aici . [...]
