Știri
Știri din categoria Politică
Un conflict deschis între Serghei Kirienko și Andrei Belousov arată că mecanismul de control politic al Kremlinului se tensionează înaintea alegerilor pentru Duma de Stat, pe fondul războiului din Ucraina, potrivit Adevărul. Miza imediată este cine intră pe listele partidului de guvernământ Rusia Unită și, implicit, câtă autonomie pot căpăta în parlament figuri cu legitimitate militară.
Disputa a izbucnit între prim-adjunctul șefului de stat major, Serghei Kirienko, și ministrul Apărării, Andrei Belousov, în jurul formării listelor electorale pentru alegerile parlamentare. Vladimir Putin ar fi promis locuri „garantate” pentru 150 de soldați combatanți, ca recompensă politică pentru participarea la război.
Deși listele sunt întocmite de echipa lui Kirienko, Belousov ar fi constatat, într-o ședință cu ușile închise, că printre candidați nu se regăsesc soldați din prima linie, ci oficiali care au servit departe de lupte, notează Corriere della Sera, citat de publicație.
Kirienko s-ar fi opus includerii unor militari cu profil puternic, de teama apariției în Duma de Stat a unor figuri care ar putea scăpa de sub controlul politic. În acest context este invocat și precedentul Evgheni Prigojin, fost aliat al Kremlinului care s-a revoltat în 2023.
Potrivit sursei, la Kremlin există temeri privind consolidarea unor figuri independente cu autoritate militară. În paralel, influența politică a lui Belousov ar fi crescut după deschiderea unor dosare penale împotriva cercului apropiat al fostului ministru al Apărării, Serghei Șoigu.
În interiorul elitei ruse, Belousov este descris ca asociat cu aripa „patriotică” a guvernului și susținut de părți ale forțelor de securitate și de Biserica Ortodoxă Rusă. Experții citați de publicație apreciază că disputa indică tensiuni mai profunde în sistemul de putere, alimentate de război și de pregătirile pentru alegerile parlamentare.
Recomandate
Noul lider de la Budapesta condiționează sprijinul financiar pentru comunitatea maghiară din România de reguli mai stricte de transparență , după întâlnirea cu președintele UDMR, Kelemen Hunor , potrivit Libertatea . Miza este una de reglementare și control al fluxurilor de bani veniți din Ungaria, într-un moment de schimbare politică majoră la Budapesta. Peter Magyar , liderul partidului TISZA și prezentat în articol drept „viitorul premier maghiar”, a anunțat pe Facebook că a discutat cu Kelemen Hunor despre un „nou cadru de cooperare” între viitorul guvern TISZA și UDMR. Condiția explicită: UDMR să nu se mai implice în disputele politice interne din Ungaria. Ce se schimbă: subvenții sub „control strict” și verificări pe ultimul deceniu Magyar afirmă că sprijinul pentru maghiarii din Transilvania va continua, dar pune accent pe „transparență și responsabilitate” în gestionarea subvențiilor acordate de Budapesta, cu respectarea cerințelor legale atât din Ungaria, cât și din România. În același mesaj, el spune că subvențiile acordate în ultimul deceniu vor fi analizate retrospectiv. Totodată, cei doi ar fi convenit ca neregulile semnalate la votul prin corespondență la alegerile parlamentare din 2026 să fie investigate și ca regulile de vot să fie revizuite pentru a preveni posibile fraude electorale. „Așteptarea noastră fundamentală în ceea ce privește subvențiile este transparența și responsabilitatea, precum și respectarea deplină a cerințelor legale maghiare și române”, a transmis Péter Magyar, potrivit articolului. Context politic: după înfrângerea lui Viktor Orbán Întâlnirea are loc după ce partidul TISZA, descris ca „al conservatorului proeuropean Peter Magyar”, a câștigat alegerile legislative din Ungaria pe 12 aprilie, în fața Fidesz, partidul lui Viktor Orbán, rezultat care ar fi pus capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Orbán, conform sursei. Kelemen Hunor declarase anterior, pe 13 aprilie, că l-a felicitat pe câștigător și că a fost chemat la Budapesta pentru discuții despre viitorul său și al UDMR, în contextul schimbării de putere. Articolul amintește și că, în februarie, Hunor anunțase că îl susține pe Viktor Orbán și că peste 90% dintre maghiarii din România ar urma să voteze cu acesta. Ce urmează Magyar spune că, după formarea guvernului TISZA, consultările cu UDMR vor continua atât la nivel politic, cât și la nivel de experți. Din informațiile prezentate, direcția principală este introducerea unor criterii mai stricte de transparență pentru finanțările venite de la Budapesta și o delimitare mai fermă a UDMR de politica internă ungară. [...]
PSD admite pierderi de electorat către AUR, iar miza imediată devine stabilitatea guvernării , în condițiile în care partidul ia în calcul inclusiv să voteze o moțiune de cenzură depusă de AUR pentru a forța plecarea premierului Ilie Bolojan , potrivit HotNews . Sorin Grindeanu a declarat marți, la Radio România Actualități, că „în mod evident” o parte din electoratul PSD a migrat către AUR, susținând că fenomenul se vede și la alte partide, inclusiv la PNL. Liderul PSD a pus creșterea AUR în legătură cu redistribuirea voturilor după intrarea formațiunii în Parlament în 2020. „Acele procente au venit de undeva. Au venit și de la PSD, au venit și de la PNL, au venit și de la alte partide (...). Și de la PSD, evident.” Linia roșie declarată: fără majoritate cu AUR, dar fără garanții „pentru totdeauna” Grindeanu a exclus o colaborare cu AUR „în această perioadă”, însă a spus că nu poate garanta că această poziție va rămâne neschimbată pe termen lung. El a argumentat diferențele prin raportarea la Uniunea Europeană și prin poziționarea față de războiul din Ucraina, afirmând că PSD este un partid „proeuropean”, spre deosebire de AUR, pe care l-a încadrat în zona „antieuropeană”. Moțiunea de cenzură: PSD ia în calcul să voteze inclusiv un demers inițiat de AUR În același context, Grindeanu a spus că depunerea unei moțiuni de cenzură este „una din variantele luate în calcul”, după ce PSD i-a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. Întrebat explicit dacă PSD ar vota o moțiune de cenzură a AUR, el a răspuns că și aceasta este „una din variante”, invocând mandatul primit de la partid: retragerea încrederii premierului. Contextul din sondaje: AUR, peste dublul PSD în intenția de vot Datele citate indică o presiune electorală majoră asupra PSD. Un sondaj al Agenției de Rating Politic (ARP), publicat la finalul săptămânii trecute, arată AUR pe primul loc, cu 35,8%, față de 17,2% pentru PSD, în timp ce PNL ar avea 14,2%, iar USR 11,2%. Prezența estimată la urne este de 48%. Potrivit informațiilor prezentate, sondajul ARP (Barometrul POLL/INT) a fost realizat în perioada 1–10 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.187 de persoane, cu o eroare statistică de 2,8%. Tendința este descrisă ca fiind în linie cu un sondaj CURS de la finalul lunii martie, care plasa tot AUR pe primul loc. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că Executivul se pregătește să funcționeze fără miniștrii PSD, inclusiv prin comasarea portofoliilor, pentru a evita blocaje care ar putea pune în risc disciplina bugetară și proiectele mari finanțate din fonduri europene , potrivit News . Bolojan a descris contextul politic drept „complicat”, cu un „Parlament pulverizat”, în care formarea majorităților este dificilă din cauza condiționărilor reciproce dintre partide. Întrebat de ProTV dacă un guvern minoritar poate fi o soluție, premierul a spus că „vom vedea în zilele următoare” evoluția situației, în condițiile în care PSD ar urma să își retragă miniștrii joi. Continuitate guvernamentală: înlocuiri din interiorul Cabinetului Șeful Executivului afirmă că, dacă miniștrii PSD se retrag, Guvernul este pregătit să îi înlocuiască „cu titularii care rămân la celelalte ministere”, astfel încât activitatea guvernamentală să continue pe „câteva priorități foarte importante”. Cea mai urgentă, în formularea premierului, este finalizarea lucrărilor mari aflate în derulare din fonduri europene – de la autostrăzi la școli și spitale – pe motiv că întârzierile ar putea duce la pierderea banilor europeni. Miza bugetară: „disciplină” pentru a evita derapaje Bolojan a legat funcționarea Guvernului de menținerea disciplinei în costurile bugetare, avertizând că, în lipsa unui Executiv care să controleze cheltuielile, „scăpăm lucrurile de sub control” și se pot anula „toate sacrificiile” făcute până acum. În acest context, premierul a spus că va încerca să asigure funcționarea guvernului „cu cei care rămân în coaliție”. Guvern minoritar și „mai puțini miniștri” Întrebat despre sprijinul parlamentar necesar pentru un guvern minoritar (premierul a menționat „50 și ceva de parlamentari”), Bolojan a indicat că răspunsul va veni în funcție de voturile din Parlament în perioada următoare. El a mai susținut că, într-o formulă fără PSD „până se va depune o moțiune de cenzură ”, Executivul ar putea obține rezultate mai bune decât într-un guvern cu „blocaje” și „frână”, adăugând că este convins că va funcționa „mai ieftin, cu mai puțini miniștri”. [...]
Ilie Bolojan avertizează că un premier tehnocrat fără experiență politică are șanse mari să eșueze în gestionarea unei coaliții , în condițiile în care guvernarea depinde de susținere parlamentară și de capacitatea de a „împinge” decizii dificile, potrivit News . Declarația vine pe fondul discuțiilor despre un scenariu în care ar fi propus un premier independent, care să nu facă parte din partidele pro-europene, cu PSD rămas la guvernare. Bolojan a spus că astfel de ipoteze apar atunci când un guvern nu mai are susținere parlamentară, iar președintele face o propunere de premier după consultarea partidelor. De ce contează: guvernarea depinde de „forța” politică, nu doar de expertiză Bolojan a argumentat că administrarea unei coaliții formate din patru partide este „foarte dificilă” și a invocat, ca exemplu, dificultatea de a avansa legislația privind pensiile speciale . În acest context, el a susținut că lipsa unei experiențe mari, inclusiv politice, crește semnificativ riscul ca un premier tehnocrat să nu poată gestiona blocajele și negocierile necesare. „Dacă nu ai o experienţă mare, inclusiv politică, riscul să nu reuşeşti să administrezi lucrurile, să împingi lucrurile mai departe, este destul de mare.” Totodată, premierul a afirmat că nu există „o rețetă generală” pentru alegerea între un premier tehnocrat și unul politic, pentru că rezultatul depinde de persoane, partide și valori. Avertismentul privind eșecul: când „lucruri inacceptabile” sunt forțate Bolojan a mai susținut că, în situații în care se forțează decizii care „nu pot fi acceptate” și care ar duce „într-o fundătură”, eșecul devine doar o chestiune de timp, indiferent dacă premierul este tehnocrat sau politic. „Poţi să ai un premier tehnocrat, poţi să ai un premier politic, că lucrurile e doar o problemă de timp până vor eşua.” Ce urmează: PNL își calibrează poziția după consultări Întrebat ce va face PNL dacă președintele ar propune un premier de la PSD, Bolojan a spus că poziționările partidului au fost exprimate „astăzi”, iar după discuțiile și consultările anunțate pentru „mâine” cu celelalte partide, PNL va analiza variantele. El a adăugat că „generarea unei crize politice” nu mai permite o astfel de formulă și a pus sub semnul întrebării existența unor garanții că lucrurile ar merge mai bine într-un scenariu alternativ, în condițiile în care, spune el, nici cu un premier PNL care „și-a asumat” măsuri nepopulare nu a existat susținere pentru continuarea guvernării, deși protocolul coaliției prevede o rotativă „în primăvara anului viitor”. [...]
Premierul Ilie Bolojan încearcă să stabilizeze relația Guvern–Președinție și să reducă riscul de blocaj instituțional, insistând că legătura cu președintele Nicușor Dan rămâne una de colaborare „corectă”, în pofida speculațiilor despre o apropiere a șefului statului de PSD, potrivit Digi24 . Bolojan a spus că îl consideră în continuare pe Nicușor Dan „un partener” și că echipele de la Cotroceni și Palatul Victoria „trebuie să lucreze împreună”, descriind colaborarea din această perioadă drept un „parteneriat corect”. De ce contează: semnal de continuitate în plină tensiune politică Declarațiile vin pe fondul discuțiilor din spațiul politic potrivit cărora președintele ar evita să susțină explicit Guvernul sau anumite inițiative ale acestuia. În acest context, mesajul premierului funcționează ca o încercare de a păstra relația între instituții într-o zonă predictibilă, fără escaladări publice care pot complica funcționarea executivului. „Relații instituționale, nu politice” Bolojan a insistat că relația cu șeful statului trebuie privită instituțional, nu ca o alianță politică, și a sugerat că reținerea președintelui poate ține de limitele mandatului constituțional. „Aici e vorba de relații instituționale, nu relații politice. Fiecare om își gestionează activitatea cum crede de cuviință.” „Cred că președintele încearcă să rămână într-un mandat constituțional.” În lipsa altor detalii în material despre inițiative concrete aflate în dispută, rămâne de văzut dacă această poziționare va tempera presiunea politică din jurul relației Cotroceni–Victoria sau dacă vor urma noi episoade de contestare publică. [...]
Sorin Grindeanu a indicat comasarea localităților și digitalizarea ca „reforme” lipsă în administrația locală , după ce, într-un schimb tensionat cu o jurnalistă, a folosit drept exemplu o concediere la Radio România pentru a ilustra ce nu înseamnă reformă, potrivit G4Media . În interviul difuzat de Radio România Actualități, președintele PSD i-a spus jurnalistei Alexandra Andon că „dacă instituția o dă afară, nu înseamnă că Radio România face reforme”. Replica a venit după ce jurnalista i-a cerut de mai multe ori să explice ce înțelege PSD prin „reforme” în primării și ce reformă a administrației locale ar fi trebuit să facă guvernul condus de Ilie Bolojan . Jurnalista l-a întrebat imediat „De ce ați ales acest exemplu?”, iar Grindeanu a răspuns: „Așa, la întâmplare”. Ce „reforme” spune Grindeanu că au lipsit În final, Grindeanu a precizat că, în opinia sa, Bolojan nu a făcut două tipuri de reforme în administrație: comasări de localități (adică unirea unor unități administrativ-teritoriale); digitalizarea. Contextul invocat de liderul PSD este că retragerea încrederii politice ar fi venit și pe fondul nerealizării unor reforme din programul de guvernare, după ce Grindeanu îl criticase pe Bolojan pentru lipsa reformelor în administrație. De ce contează: presiune politică pe agenda de reorganizare administrativă Schimbul de replici și clarificările ulterioare mută disputa politică pe două teme cu impact direct asupra funcționării administrației locale: reorganizarea teritorială (prin comasări) și digitalizarea, ambele cu efecte potențiale asupra costurilor și modului de livrare a serviciilor publice. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre un calendar, un proiect concret sau condițiile în care aceste reforme ar urma să fie implementate. Radio România Actualități este un post public, iar membrii Consiliului de Administrație sunt numiți de Parlament, mai notează publicația. [...]
