Știri
Știri din categoria Apărare
Rusia își extinde bruiajul asupra Starlink pentru a reduce eficiența dronelor ucrainene, o mișcare cu impact operațional direct asupra modului în care Ucraina lovește ținte din spatele frontului, potrivit Adevărul.
Dezvoltarea de către Kiev a dronelor de rază medie – capabile să lovească ținte la zeci de kilometri în spatele liniei frontului, cu costuri reduse și precizie – a schimbat semnificativ dinamica războiului. Multe dintre aceste misiuni sunt operate prin Starlink, rețeaua de internet prin satelit a SpaceX, care permite operatorilor să comunice de la distanță cu drona și era considerată până recent aproape imună la bruiaj.
Militari ucraineni citați de Reuters spun că Rusia combină măsuri de camuflare logistică cu sisteme de război electronic care blochează conexiunile folosite la pilotarea dronelor. În teren, metodele ar include:
Serhii Beskrestnov, consilier al Ministerului ucrainean al Apărării, afirmă că Rusia desfășoară un sistem de bruiaj numit „Volna Kupol Garant”, care ar emite un semnal suficient de puternic pentru a destabiliza conexiunea Starlink pe o suprafață de aproximativ 20 de kilometri pătrați. Potrivit acestuia, până acum au fost identificate aproximativ zece astfel de sisteme.
Pe măsură ce bruiajul devine mai prezent, instalațiile de război electronic ajung, la rândul lor, ținte prioritare pentru echipele ucrainene de drone, care încearcă să elimine obstacolele din calea misiunilor.
În paralel, Elon Musk a blocat accesul forțelor ruse la Starlink, pentru a împiedica Moscova să folosească rețeaua în propriile atacuri cu drone.
În acest an, Ucraina a folosit dronele de rază medie pentru a lovi linii de aprovizionare, depozite de combustibil, instalații de apărare antiaeriană și centre de comandă, afectând logistica rusă și provocând penurii de combustibil în Crimeea ocupată.
Rob Lee, cercetător principal la Foreign Policy Research Institute, apreciază că aceste atacuri sunt probabil cea mai importantă evoluție de pe câmpul de luptă din acest an, dar avertizează că extinderea producției ruse de sisteme de bruiaj ar putea îngreuna campania ucraineană cu drone de rază medie.
În practică, miza este una operațională: dacă Rusia reușește să extindă acoperirea bruiajului, Ucraina va fi forțată să-și ajusteze tacticile, rutele și modul de control al dronelor, iar „fereastra” de eficiență a loviturilor la distanță poate deveni mai îngustă.
Recomandate
Penuria globală de rachete Patriot forțează Ucraina să schimbe regulile de angajare , trecând de la procedurile standard americane la tactici de economisire și supraviețuire operațională, potrivit Adevărul . Miza este menținerea funcțională a bateriilor Patriot în condițiile în care Rusia și-a intensificat atacurile cu rachete balistice, iar interceptoarele PAC-3 sunt rare la nivel mondial. Cum se traduce „criza de muniție” în decizii operaționale În mod normal, doctrina americană recomandă lansarea a cel puțin două interceptoare pentru a crește probabilitatea distrugerii unei ținte balistice. În Ucraina, această regulă a devenit greu de susținut: operatorii trag, de cele mai multe ori, o singură rachetă per țintă , pentru a conserva stocurile. O altă schimbare este trecerea sistemelor Patriot din regim automat în control manual , pentru a evita consumul de interceptoare scumpe pe ținte considerate „ieftine” sau lente, precum dronele. Pentru acestea, militarii ucraineni folosesc alternative, de la mitraliere grele montate pe clădiri, camioane și elicoptere, până la drone de interceptare care lovesc aparatele inamice în aer. Mobilitate și momeli: „trage și fugi” plus războiul machetelor Pe lângă economisirea muniției, Ucraina a schimbat și modul de operare pentru a reduce riscul de a pierde bateriile. Potrivit materialului citat, Patriot este folosit cu tactica „shoot and scoot” („trage și fugi”): după lansare, bateria își schimbă rapid poziția pentru a evita loviturile de ripostă. În paralel, ucrainenii folosesc pe scară largă machete realiste pentru a induce în eroare serviciile rusești. Adevărul notează că un sistem Patriot complet costă aproximativ 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) , în timp ce o replică ar costa circa 30.000 de dolari (aprox. 138.000 lei) , mizând pe ideea de a atrage rachete rusești de ordinul milioanelor de dolari către ținte false. „La început, am acționat pe baza tacticilor și cunoștințelor pe care le-am primit în SUA. Însă, în timpul utilizării în luptă, am înțeles că trebuie să adăugăm propria noastră experiență și să ne îndepărtăm de șabloane.” Presiunea rachetelor balistice crește, iar Patriot rămâne „unic” pe această nișă Date ale Forțelor Aeriene ale Ucrainei, analizate de The New York Times, arată că Rusia ar fi lansat 521 de rachete balistice de la începutul acestui an, de peste două ori mai multe decât în aceeași perioadă din 2025, iar Ucraina ar fi interceptat 164 dintre ele. În același timp, Rusia și-ar fi majorat producția internă de rachete balistice (inclusiv Iskander) și hipersonice (Zircon), care sunt mai greu de interceptat decât rachetele de croazieră. În arsenalul Kievului, Patriot este prezentat ca singurul sistem capabil să contracareze această amenințare specifică. Adevărul dă și un exemplu operațional: luni, 6 iulie 2026 , Ucraina a raportat doborârea a 31 de rachete de croazieră H-101 și a șase Kalibr, dar nu a putut opri rachetele balistice Iskander și rachetele anti-navă Zircon lansate simultan. Blocajul de aprovizionare: competiție globală pentru PAC-3 și discuții despre licențe Interceptoarele PAC-3 (varianta modernă pentru Patriot) sunt descrise ca o resursă rară la nivel mondial, pe fondul războaielor și tensiunilor din Orientul Mijlociu și din zona Golfului Persic, care ar fi redus stocurile aliaților occidentali. Tom Karako (CSIS) afirmă, potrivit articolului, că deficitul generat de conflictul regional cu Iranul a împins Ucraina mai jos pe lista de priorități pentru livrări rapide, în timp ce SUA încearcă să-și refacă propriile stocuri. În acest context, ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov , spune că va iniția discuții urgente cu state care au rezerve de rachete Patriot și susține că, la nivel mondial, într-o lună se produc mai puține interceptoare decât ar avea nevoie Ucraina pentru a respinge atacurile zilnice ale Rusiei. Separat, președintele Volodimir Zelenski a cerut Washingtonului o licență de producție , în condițiile în care drepturile tehnologice aparțin SUA, iar Germania și Japonia sunt menționate ca având permisiunea de a replica sistemul; unele componente esențiale ar fi fabricate doar în Statele Unite. Context asociat în aceeași publicație: „Armele secrete ale Kievului. Ucraina prezintă lansatoarele de rachete ascunse timp de trei ani și anunță un «scut maritim»” . [...]
România pregătește investiții de 200 de milioane de euro în drone și sisteme antidronă , iar președintele Nicușor Dan spune că discuțiile cu Ucraina ar urma să se traducă „foarte curând” în contracte și începerea producției, potrivit Adevărul . Șeful statului a anunțat că va face o vizită oficială la Kiev pe 15 iulie, unde tema centrală va fi cooperarea bilaterală pe acest segment, în cadrul programului SAFE. Într-un interviu acordat Antena 3 CNN (menționată de publicație), Nicușor Dan a spus că România și Ucraina „avansează” cooperarea privind producția de drone și dezvoltarea sistemelor antidronă. El a indicat că, după semnarea unui acord „în urmă cu trei luni, aproximativ”, au avut loc vizite tehnice, iar în iulie este programată încă o vizită tehnică pentru „operaționalizarea” cooperării. „În cadrul programului SAFE avem 200 de milioane de euro alocate pe acest segment de drone, sisteme antidrone, în care o să fie o colaborare cu partea ucraineană. Și eu sper că foarte curând lucrurile astea se concretizeze în contracte ca să înceapă producția.” Ce înseamnă, practic, cooperarea anunțată Din declarațiile președintelui reiese o succesiune de pași deja parcurși sau programați: semnarea unui acord pe cooperarea în domeniul dronelor și al sistemelor antidronă; vizite tehnice ulterioare; o nouă vizită tehnică în iulie, cu obiectivul de a face cooperarea funcțională; trecerea la contracte, pentru a începe producția (termenul exact nu este precizat). Context: incidentul de lângă Portul Constanța și „canalul direct” între structurile de apărare Nicușor Dan a oferit și explicații despre incidentul în care o dronă ucraineană a explodat în apropierea Portului Constanța. Potrivit lui, după acest episod a fost stabilit și pus în aplicare un canal direct de comunicare între structurile de apărare ale României și Ucrainei, inclusiv acolo unde anterior nu existau contacte directe. Președintele a mai afirmat că, pe baza informațiilor disponibile până acum, drona nu ar fi vizat Portul Constanța și, implicit, nici teritoriul României, urmând ca un răspuns tehnic să fie dat după finalizarea investigației. „Ce știm cu certitudine este că în mod cert drona de proveniență ucraineană nu a avut ca țintă Portul Constanța.” [...]
NATO își leagă sprijinul pentru Ucraina de un angajament financiar pe termen mai lung , cu promisiunea unor livrări de echipamente, asistență și instruire de 70 miliarde euro în 2026 și menținerea sprijinului „cel puțin la un nivel echivalent” în 2027, potrivit HotNews , care citează declarația finală adoptată la Summitul NATO de la Ankara . În document, liderii aliați reconfirmă angajamentul față de Articolul 5 (apărarea colectivă) și notează că Ucraina „contribuie la securitatea transatlantică”, motiv pentru care sprijinul trebuie să fie „echitabil, predictibil și sustenabil pe termen lung”. 70 miliarde euro pentru 2026 și un prag minim pentru 2027 Punctul 4 al declarației fixează explicit nivelul sprijinului pentru anul viitor și introduce o referință la continuitate în 2027: pentru 2026 : angajament de livrare către Ucraina de echipament militar, asistență și instruire în valoare de 70 miliarde euro ; pentru 2027 : aliații „își afirmă angajamente suverane” de a susține asistența cel puțin la un nivel echivalent . Declarația mai consemnează că aliații europeni și Canada finanțează acum marea majoritate a asistenței de securitate pentru Ucraina, prin instrumente bilaterale și multilaterale. Cheltuieli și achiziții: semnal către industrie și către SUA Textul summitului confirmă „progresele” în creșterea cheltuielilor pentru apărare și menționează că, în 2025 , aliații europeni și Canada și-au majorat investițiile cu peste 139 miliarde de dolari . În același timp, declarația consemnează anunțul unor noi achiziții de 50 miliarde dolari și intenția de a extinde capacitatea colectivă de producție, prin colaborare cu industria pentru accelerarea inovării, inclusiv prin eliminarea barierelor comerciale în domeniul apărării între aliați. Amenințări hibride și Iran, menționat explicit Declarația include și un punct despre „competiția strategică” și amenințările hibride, în care Iranul este vizat direct. Documentul reiterează că Iranul „nu trebuie să dețină niciodată o armă nucleară” și face apel la respectarea libertății de navigație în Strâmtoarea Hormuz. Context: inițiative anunțate în prima zi HotNews notează că, în prima zi a reuniunii, au fost anunțate decizii și inițiative prezentate de secretarul general Mark Rutte , într-un forum al industriei de apărare, unde a cerut „o revoluție” a industriei de apărare în alianță. În același context, este menționată o valoare estimată a acordurilor de cel puțin 50 miliarde de dolari , potrivit unui oficial NATO, inclusiv achiziții de drone de supraveghere de la Northrop Grumman și achiziționarea de aeronave de supraveghere GlobalEye de la Saab. [...]
România accelerează discuțiile tehnice pentru producția de drone cu Ucraina , după ce Bucureștiul a semnat deja un acord în acest sens, iar în cursul acestei luni este așteptată în țară o delegație ucraineană „foarte consistentă”, potrivit news.ro . Președintele Nicușor Dan a spus că vizita ar urma să fie folosită pentru a „avansa din punct de vedere tehnic” și s-a declarat optimist că se poate ajunge la rezultate „într-un interval de câteva luni”. Informația indică intrarea proiectului într-o etapă operațională, în care discuțiile se mută de la nivel politic la detalii de implementare. De ce România pornește mai târziu decât alte state Întrebat despre faptul că președintele Ucrainei a anunțat, la Ankara, acorduri pentru drone cu Danemarca, Olanda și Estonia, Nicușor Dan a explicat că aceste țări sunt „mai avansate” deoarece au început procesul cu „doi ani, trei ani” în urmă și au avut o capacitate financiară mai mare de a oferi asistență consistentă Ucrainei. În acest model, a arătat președintele, producția de drone și sisteme antidrone se face în țările respective, iar livrările merg către Ucraina „o perioadă de timp”, ceea ce le-a permis să ajungă mai repede la rezultate. Ce urmează, potrivit președintelui Din declarațiile citate rezultă două repere de calendar, fără alte detalii tehnice sau financiare în acest moment: în această lună : vizita delegației ucrainene în România, pentru avans tehnic; în câteva luni : așteptarea unor „rezultate”, în urma discuțiilor și pașilor tehnici. Sursa nu precizează capacități de producție, companii implicate, locații sau termeni contractuali, astfel că amploarea proiectului și impactul economic rămân, deocamdată, neclare. [...]
Donald Trump a sugerat că SUA ar putea deschide calea pentru producția locală de rachete Patriot în Europa și Ucraina, prin licențe americane , o mutare care ar schimba din temelii logica aprovizionării cu armament într-un moment în care cererea pentru sisteme de apărare aeriană rămâne ridicată, potrivit news.ro . Întrebat miercuri, la Ankara, dacă ar fi de acord ca Europa să producă rachete Patriot pe plan intern pe baza unei licențe americane, Trump a răspuns că „vom discuta despre asta” și a insistat că Patriot este o armă „defensivă”, aspect pe care îl apreciază. În același context, el a sugerat mai direct că SUA ar fi dispuse să accepte acorduri de licențiere pentru producția de rachete Patriot, fiind citat de The Guardian . Ce ar însemna licențierea Patriot: mutarea producției mai aproape de utilizator Din declarațiile lui Trump reiese o deschidere către transferul de know-how (adică instruire și acces la procesele de fabricație) pentru rachetele Patriot către aliați, inclusiv Ucraina. Președintele SUA a afirmat că „le vom acorda dreptul de a produce rachete Patriot” și că „le vom arăta cum se face”. În aceeași logică, Trump a susținut că Ucraina ar avea capacitatea să producă astfel de armament, spre deosebire de „majoritatea țărilor”, și a adăugat că, în acest fel, Kievul „nu se va mai putea plânge” că nu primește suficient, urmând să i se spună „fabricați-le singuri”. Ucraina, furnizor de drone pentru SUA: „Le-am cumpăra dronele” Separat, întrebat despre experiența Ucrainei în domeniul dronelor, Trump a recunoscut expertiza Kievului și a spus că SUA ar fi dispuse să cumpere drone ucrainene. El a remarcat capacitatea Ucrainei de a produce volume mari chiar și în condiții de război, „în subsoluri” sau în adăposturi improvizate. Trump a mai afirmat că Ucraina este bine poziționată pentru producția de armament deoarece are „talentul necesar” și a susținut că ar putea produce rachete Patriot „destul de repede”, invocând „o mare capacitate de a produce arme, arme destul de complexe”. Ce rămâne neclar Declarațiile nu includ un calendar, condiții contractuale sau confirmarea unui acord concret de licențiere ori de achiziție de drone. Trump a spus inclusiv că „încă nu am informat compania despre asta”, fără a detalia la ce companie se referă, ceea ce indică faptul că discuția este, cel puțin deocamdată, la nivel de intenție politică. [...]
Valeri Zalujnîi avertizează că, în forma actuală, NATO nu oferă Ucrainei garanția de securitate pe care o presupune aderarea , iar integrarea într-o alianță „nemodernizată din temelii” riscă să nu rezolve vulnerabilitățile Kievului, potrivit Adevărul . Într-o analiză pentru Interfax-Ucraina, fostul șef al armatei ucrainene și actual ambasador la Londra susține că Alianța Nord-Atlantică a rămas ancorată într-o logică de tip Război Rece: evitarea cu orice preț a confruntării directe și respectarea „liniilor roșii”. În această cheie, Zalujnîi spune că sprijinul acordat Ucrainei, deși substanțial, funcționează mai degrabă ca „solidaritate în jurul Ucrainei”, nu ca o coaliție asumată împotriva Rusiei. „NATO rămâne o alianță a lumii vechi, o lume care a dispărut. Strategia sa centrală a rămas neschimbată: evitarea cu orice preț a unui conflict direct și respectarea liniilor roșii.” Decalajul operațional: războiul se schimbă mai repede decât doctrina Miza principală a criticii este una operațională: Zalujnîi indică diferența dintre ritmul accelerat al inovației militare și rigiditatea doctrinară a NATO. În timp ce pe frontul ucrainean tacticile și formele de luptă s-au „reinventat complet”, alianța ar fi rămas pregătită pentru tipul de conflict din secolul trecut, ceea ce ar limita utilitatea practică a integrării Ucrainei în parametrii actuali. În viziunea sa, securitatea noii ordini globale nu va mai fi dictată de „vechile tratate”, ci de capacitatea reală a statelor și a actorilor internaționali de a se coaliza ferm pentru a salva o țară aflată în centrul Europei. Contextul summitului NATO: bani mai mulți, prudență politică Avertismentul vine în timpul summitului anual NATO de la Ankara , unde aliații încearcă să transmită un mesaj de continuitate printr-un proiect de declarație care prevede un pachet de 70 de miliarde de euro pentru 2026, destinat echipamentelor militare, asistenței și instruirii trupelor ucrainene. Totuși, articolul notează că reuniunea Consiliului Ucraina–NATO a avut loc doar la nivelul miniștrilor de externe, nu la nivel de lideri de stat ca în anii anteriori. Această formulă mai prudentă este pusă în legătură cu noul context politic apărut după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, element care, în lectura prezentată, confirmă parțial rezervele lui Zalujnîi privind dinamica diplomatică actuală. [...]
