Știri
Știri din categoria Apărare

Rusia a construit cel puțin 10 baze noi de lansare pentru drone lângă granițele cu Ucraina și Belarus, o infrastructură care ar putea aduce teritoriu NATO, inclusiv Varșovia, în raza de acțiune a noilor drone de atac cu bătaie lungă, potrivit Kyiv Post. Miza imediată este una operațională: Moscova își crește capacitatea de a lansa mai multe drone, mai rapid și de mai aproape de flancul estic al Alianței.
Informația se bazează pe imagini satelitare și documente scurse analizate de The Telegraph, care ar fi identificat cel puțin 59 de „șine” (rampe) noi de lansare, distribuite în 10 locații militare și civile din Rusia. O parte dintre aceste baze ar fi deja folosite pentru atacuri asupra Ucrainei.
Rețeaua include baze militare reutilizate, aeroporturi civile și facilități noi construite în zone izolate. Compania de informații despre drone DroneSec a analizat imagini satelitare și a concluzionat că aproximativ 20 dintre noile rampe ar fi suficient de lungi pentru a opera cele mai noi drone rusești cu rază lungă.
Kyiv Post notează că unele locații sunt în extindere, cu rampe suplimentare în construcție, ceea ce sugerează pregătiri pentru lansări în volume mai mari. Unul dintre punctele menționate ar avea, potrivit relatării, capacitate de stocare pentru peste 1.000 de drone.
Din cele 10 locații identificate, șapte ar fi fost folosite în atacuri recente asupra Kievului, conform datelor de urmărire din surse deschise citate în material.
Rusia ar fi accelerat modernizarea variantei sale a dronei Shahed (proiect iranian), dezvoltând versiuni mai rapide, capabile să parcurgă „sute de mile” (câteva sute de kilometri) și să transporte focoase mai grele.
Conform unor documente guvernamentale ucrainene scurse, citate de Kyiv Post, modelele Geran-4 și Geran-5 ar putea transporta încărcături de până la 90 de kilograme și ar atinge viteze care le fac mai greu de interceptat de apărarea antiaeriană. În plus, serviciile de informații militare ucrainene ar fi avertizat că Rusia experimentează înarmarea dronelor Geran cu rachete aer-aer, ceea ce ar putea permite atacarea aeronavelor care apără orașele ucrainene.
Alimentarea noilor baze ar veni din facilități de producție din Rusia, inclusiv din zona economică specială Alabuga, descrisă ca unul dintre principalele centre de fabricație de drone ale Moscovei.
Materialul subliniază că extinderea nu înseamnă, în sine, că Rusia se pregătește să atace NATO „imediat”, însă infrastructura îi oferă Kremlinului opțiuni suplimentare de escaladare. Unele dintre aceste amplasamente ar putea pune Varșovia în raza de acțiune a celor mai noi drone rusești cu bătaie lungă.
În paralel, oficiali europeni și americani din zona de informații au avertizat, potrivit articolului, că Rusia ar putea lua în calcul provocări împotriva Poloniei, inclusiv atacuri asupra infrastructurii critice sau operațiuni de tip „steag fals” menite să dea vina pe Ucraina. NATO a transmis că își consolidează capacitatea de a detecta, opera și contracara dronele, pe fondul schimbărilor rapide din războiul modern.
Recomandate

Un startup suedez susține că a creat în 70 de zile o dronă-interceptor pentru a contracara atacurile tot mai rapide din Ucraina , potrivit Bild . Miza operațională este reducerea vulnerabilității apărării antiaeriene în fața dronelor rusești care, conform articolului, ajung tot mai des la viteze de peste 600 km/h. Sistemul prezentat de Nordic Air Defence (NAD) se numește „K200” și este descris ca un „Abfangjäger” (interceptor) destinat în special dronelor rusești Geran-3 și Geran-4, care ar fi trecut în ultimele luni la propulsie cu turbină (jet). Publicația notează că dezvoltarea a fost accelerată de cererea clienților pentru o soluție capabilă să intercepteze drone mai rapide, inclusiv din familiile Geran și Shahed. Ce promite K200, din punct de vedere operațional Potrivit NAD, K200 ar putea urmări și ataca ținte „complet autonom”. Karl Rosander, director și cofondator al companiei, afirmă că sistemul a lovit nouă din zece ținte în teste. Dacă ratarea are loc la prima încercare, producătorul susține că drona poate continua misiunea, inclusiv prin „orbitarea” țintei și reluarea atacului. Specificații și mod de utilizare, conform producătorului Datele tehnice menționate în articol includ: timp de dezvoltare: 70 de zile; încărcătură: focoș de 500 grame; masă maximă la decolare (MTOW): 2,4 kilograme; rază de acțiune: peste 25 kilometri; rază de explozie: aproximativ 10–12 metri. Această rază ar însemna, în interpretarea producătorului, că interceptorul nu trebuie neapărat să lovească direct ținta pentru a o neutraliza. Rosander a declarat pentru publicația de profil „Tectonic Defense” (citată de Bild) că utilizatorii ar putea urmări ținta și detona focoșul în punctul considerat optim pentru misiune. De ce contează Dacă performanțele revendicate se confirmă în utilizare reală, un interceptor autonom, relativ ușor și cu cerințe reduse de integrare (NAD susține că nu depinde de un anumit radar sau set de senzori, ci poate lucra pe baza coordonatelor furnizate de un senzor 3D sau optic) ar putea simplifica și accelera implementarea apărării antidronă în zonele expuse. Articolul nu oferă detalii despre contracte, prețuri, calendar de livrare sau validări independente ale testelor; informațiile privind eficiența și capabilitățile sunt prezentate ca afirmații ale producătorului. [...]

Avertismentul Londrei indică un risc de escaladare prin „eroare de calcul” între Rusia și NATO , pe fondul unor incidente atribuite Moscovei în Europa, inclusiv în proximitatea exercițiilor militare din Polonia, potrivit Adevărul . Șeful serviciilor britanice de informații din domeniul apărării, general-locotenentul Matthew Jones, a spus că nu vede Rusia urmărind activ un război cu NATO, dar că „comportamentul” acesteia devine tot mai „nesăbuit”, ceea ce crește probabilitatea unui incident cu consecințe grave. Jones a legat această dinamică de presiunea asupra lui Vladimir Putin și de o „abordare mai fermă și mai agresivă” față de Occident, care ar putea duce la o „eroare de calcul semnificativă”. În evaluarea sa, există „prea multe exemple recente” în care o mică schimbare de context ar fi putut produce efecte „extrem de grave”. „Pot spune, cu un anumit grad de certitudine, că Rusia nu urmăreşte în mod activ un război cu NATO. Totuşi, cea mai mare teamă a mea este riscul unei erori de calcul semnificative.” Ce incidente invocă Londra și de ce contează Șeful informațiilor britanice din apărare a enumerat un tipar de acțiuni atribuite Rusiei, inclusiv: atacul cu agent neurotoxic Noviciok de la Salisbury (2018), în cazul fostului spion Serghei Skripal și al fiicei sale, incident asociat și cu moartea unei femei britanice, Dawn Sturgess; un atac cu drone la aeroportul din Leipzig; scufundarea unor nave comerciale în apele României; un atac incendiar asupra unei afaceri ucrainene din Londra; un incident în care un avion de supraveghere britanic ar fi fost aproape doborât deasupra Mării Negre. Din perspectiva de securitate, miza este că astfel de episoade, chiar dacă nu sunt prezentate ca pași către un conflict deschis, pot declanșa reacții în lanț între state și alianțe militare, mai ales când au loc în apropierea unor zone sensibile sau a unor operațiuni militare. Incidentul din Polonia: testarea reacției NATO, potrivit ISW Pe acest fundal, Jones a făcut declarațiile în contextul incidentelor recente din Polonia și al acuzațiilor privind o tentativă de asasinat în Danemarca, conform materialului. Separat, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) susține că Kremlinul ar fi încălcat intenționat spațiul aerian polonez pentru a testa reacția NATO și a descuraja sprijinul occidental pentru Ucraina, potrivit analizei publicate de ISW . În incidentul descris, o rachetă de croazieră rusească și alte două obiecte aeriene au pătruns vineri dimineață în spațiul aerian al Poloniei, în apropierea unei zone unde mii de militari europeni participă la exerciții pentru o eventuală misiune în Ucraina. Varșovia a acuzat Moscova de o provocare deliberată și a cerut sprijin suplimentar din partea NATO, după ce avioanele de luptă ale Alianței au fost ridicate ca răspuns. În același context, premierul britanic Andy Burnham a numit incidentul „complet inacceptabil”, iar președintele Consiliului European, António Costa, și-a exprimat solidaritatea cu Polonia. Poziția oficială a Regatului Unit Jones a insistat că Regatul Unit nu caută „un conflict sau o confruntare” cu Rusia, dar că își va apăra „cu fermitate” securitatea națională și pe cea a aliaților atunci când sunt amenințate—o formulare care sugerează că Londra tratează riscul principal nu ca intenție declarată de război, ci ca posibilitatea unei escaladări neintenționate pornite din incidente repetate. [...]

Evaluarea ISW indică o presiune militară rusă susținută, cu efect direct în creșterea victimelor civile din Ucraina , pe fondul atacurilor cu drone și rachete și al unor limitări de viteză ale sistemului Starshield care îngreunează apărarea antiaeriană, potrivit Kyiv Post , care publică sinteza din 18 noiembrie 2026 a Institute for the Study of War (ISW). Atacurile la distanță lungă și problema apărării aeriene ISW notează că loviturile rusești cu drone și rachete asupra Ucrainei „continuă să provoace victime civile în creștere”, în timp ce restricțiile de viteză ale Starshield (serviciu de comunicații prin satelit) ar afecta eforturile Ucrainei de a se apăra împotriva acestor atacuri. În noaptea de 17 spre 18 noiembrie, Rusia ar fi lansat 141 de drone cu rază lungă, inclusiv 73 de drone cu propulsie cu reacție, conform evaluării citate. Presiune pe logistica rusă: podul Kerci și rafinăriile din Krasnodar Analiza mai arată că loviturile recente ale Ucrainei asupra Podului Strâmtorii Kerci se înscriu într-un efort mai amplu de a degrada liniile terestre de comunicații ale Rusiei (rutele logistice care susțin operațiunile militare) la nivelul întregului teatru de operații. Separat, forțele ucrainene ar fi lovit recent două rafinării de petrol din regiunea Krasnodar Krai, potrivit ISW. Mesaje politice și riscuri de escaladare în regiune ISW mai consemnează că Vladimir Putin a folosit prima zi a summitului APEC din China (18 noiembrie) pentru a proiecta Rusia drept o mare putere „egală” cu China și SUA și pentru a prezenta rezolvarea războiului din Ucraina ca parte a unei relații mai largi Rusia–China–SUA. În plan intern, Ministerul rus al Apărării ar pune accent pe presupusul succes al recrutării, deși ISW indică o rată de recrutare în scădere și pierderi în creștere, în încercarea de a reduce temerile privind o posibilă mobilizare involuntară. Totodată, serviciile de informații ruse ar fi planificat, dar nu ar fi executat, o operațiune de sabotaj la final de octombrie sau început de noiembrie, care ar fi dat vina pe Ucraina pentru un atac „din Polonia” asupra enclavei ruse Kaliningrad, cu scopul de a submina sprijinul politic occidental pentru Ucraina. În acest context, ISW menționează avertismentele publice ale premierului polonez Donald Tusk privind o posibilă amenințare rusă la adresa Poloniei sau a unui alt stat NATO și apreciază că discuțiile publice ale liderilor europeni și măsurile de întărire a frontierei cu Kaliningrad ar fi putut descuraja sau perturba planul. Situația de pe front, pe 18 noiembrie Potrivit evaluării ISW, pe 18 noiembrie nu au fost raportate avansuri teritoriale nici de partea rusă, nici de partea ucraineană. [...]

Secretarul general al NATO, Mark Rutte , cere aliaților să accelereze livrările de armament către Ucraina până la finalul lui 2026 , avertizând că Rusia ar putea intensifica atacurile în timpul iernii, iar sprijinul militar este esențial pentru a întări poziția Kievului la masa negocierilor de pace, potrivit Kyiv Post . Rutte a făcut declarațiile pe 17 noiembrie, la Bruxelles, la reuniunea „ Ukraine Defense Contact Group ” (formatul de coordonare a sprijinului militar pentru Ucraina), în contextul intensificării bombardamentelor rusești asupra orașelor ucrainene și a infrastructurii critice înainte de sezonul rece. În mesajul său către aliați, șeful NATO a susținut că obiectivul principal al președintelui rus Vladimir Putin este „să câștige în Ucraina” și „să slăbească Europa” prin insecuritate și divizare, dar a insistat că Moscova nu își va atinge țintele și nu va reuși să rupă sprijinul occidental pentru Kiev. Ce tip de sprijin cere NATO și de ce contează operațional Rutte a indicat două priorități pentru Ucraina: apărare antiaeriană , pe fondul atacurilor asupra orașelor și infrastructurii; producția de drone , ca element-cheie pentru capacitatea de luptă. În același context, el a menționat „NATO’s Prioritized Ukraine Requirements List (PURL)”, un mecanism care, potrivit articolului, le permite aliaților să achiziționeze armament american pentru Ucraina. Miza: poziția Ucrainei în negocierile de pace Rutte a argumentat că, deși „nimeni nu își dorește pacea mai mult decât Ucraina”, asistența militară rămâne decisivă pentru obținerea păcii și pentru consolidarea poziției Kievului în eventuale negocieri. În logica prezentată, capacitatea Ucrainei de a rezista peste iarnă și de a-și proteja infrastructura critică devine un factor direct în raportul de forțe care ar influența discuțiile de pace. Articolul nu oferă detalii despre volume, calendare de livrare sau angajamente financiare concrete, dar pune accent pe urgența unor noi angajamente „înainte de sfârșitul lui 2026”, pe fondul riscului de escaladare a atacurilor rusești în lunile de iarnă. [...]

Iran își mută capacitatea de producție și stocare de rachete în subteran, încercând să-și protejeze industria militară de bombardamente și să-și refacă descurajarea , în contextul în care blocada navală impusă de SUA îi perturbă exporturile de petrol, potrivit Al Jazeera . Teheranul a prezentat un lansator dublu de rachete și imagini dintr-o nouă „cetate” subterană a rachetelor, într-un mesaj de sfidare după atacuri americano-israeliene. Demonstrația a inclus un lansator capabil să tragă simultan două rachete cu combustibil lichid, arată imaginile difuzate de presa de stat iraniană, cu comandanți militari în vizită într-o facilitate subterană. Oficialii au susținut că Iranul și-a întărit capacitățile de rachete și apărare antiaeriană față de rundele anterioare de lupte, inclusiv după declanșarea războiului SUA–Israel la final de februarie. Ce aduce nou lansatorul dublu și de ce contează operațional Potrivit televiziunii de stat IRIB, lansatorul este proiectat să transporte și să lanseze două rachete cu combustibil lichid în același timp. IRIB afirmă că rachetele cu combustibil lichid sunt lansate vertical și permit controlul vitezei, ceea ce ar putea ajuta la depășirea sistemelor de apărare antiaeriană. Presa de stat mai susține că noile generații de rachete iraniene au îmbunătățiri la rază, precizie și ghidaj, inclusiv capabilități de ghidare independente de sistemul american GPS. Al Jazeera notează că Iranul a dezvoltat, în ultimele trei decenii, o gamă de rachete balistice și de croazieră. „Orașul rachetelor”: infrastructură subterană pentru continuitate în război Prezentarea a venit după ce forța aerospațială a Gardienilor Revoluției (IRGC) a anunțat pe 10 noiembrie o nouă facilitate subterană, potrivit agenției semioficiale Tasnim. Aceeași sursă a relatat că Iranul construiește complexe militare subterane care să poată continua producția și stocarea de armament chiar și sub bombardament intens. IRGC a declarat că a mutat liniile de producție pentru rachete și drone de la suprafață în subteran pentru a putea menține producția. Imaginile difuzate de IRIB arată kilometri de tuneluri și „sute” de rachete și lansatoare, inclusiv lansatoare duble. Reporterul Al Jazeera Resul Serdar, aflat la Teheran, a spus că nu este clar când au fost filmate imaginile difuzate de televiziunea de stat. „IRGC încearcă să transmită un mesaj către lumea exterioară că nu duc lipsă de muniție; au suficiente rachete și suficiente lansatoare.” Presiunea economică: blocada navală și petrolul, fundalul escaladării Pe lângă dimensiunea militară, Al Jazeera plasează demonstrația într-un context economic mai dur: Iranul se confruntă cu „presiune economică în creștere” din cauza unei blocade navale impuse de Statele Unite, care a perturbat exporturile de petrol. Rob Geist Pinfold, lector de securitate internațională la King’s College London, a spus că economia Iranului este deja în recesiune și că există temeri privind o lovitură și mai mare. „Foarte puțin, dacă nu chiar deloc, petrol iese din Iran în acest moment.” În acest cadru, prezentarea infrastructurii subterane și a lansatorului dublu funcționează și ca semnal că Iranul își poate susține producția și stocurile chiar sub presiune militară, în timp ce caută să-și refacă „descurajarea” și să arate că poate continua un conflict dacă acesta se reia. Context suplimentar despre conflict este disponibil în materialele Al Jazeera despre atacurile SUA–Israel și despre presiunea economică în creștere . [...]

Turcia a introdus în luptă avioane de vânătoare fără pilot, cu costuri la jumătate față de un F‑16 , o schimbare care poate reduce semnificativ cheltuielile și riscurile operaționale în misiuni aeriene, potrivit Digi24 . Noul model, proiectat în 2021, a acumulat în total 600 de zboruri de test și a fost folosit inclusiv în zboruri în formație alături de aeronave cu pilot. Aeronava poate fi controlată de un militar de la sol, dar are sisteme de inteligență artificială care îi permit să decoleze singură, inclusiv de pe portavioane. Din punct de vedere al utilizării, aparatul este gândit ca platformă multirol: poate îndeplini rol de avion de vânătoare, având rachete aer-aer, dar poate transporta și bombe, fiind trimis și în misiuni de bombardament. Până acum, armata turcă a introdus în serviciul de luptă trei astfel de avioane, iar planul este ca în următorii ani să formeze prima escadrilă alcătuită exclusiv din avioane de vânătoare fără pilot. Costuri mai mici, dar și limitări de performanță Un argument central este prețul: o astfel de aeronavă costă între 30 și 40 de milioane de dolari (aprox. 138–184 milioane lei), în timp ce un F‑16 ar costa dublu, conform aceleiași surse. În schimb, avionul fără pilot are o viteză de două ori mai mică decât F‑16, iar autonomia de zbor este de trei ore. Exporturi în plan și efecte asupra modului de ducere a războiului Turcii intenționează să livreze modelul și în alte țări; până acum, compania producătoare a primit o comandă din Singapore. Digi24 notează că introducerea avioanelor de vânătoare fără pilot ar putea schimba fundamental aviația militară, prin eliminarea riscului direct pentru piloți și posibilitatea de a pătrunde mai adânc în teritoriul inamic. [...]