Știri
Știri din categoria Apărare
Lituania propune trimiterea a până la 40 de militari în Strâmtoarea Ormuz, o mișcare cu miză directă pentru securitatea transportului de energie, într-un moment în care SUA încearcă să strângă o coaliție internațională pentru reluarea traficului comercial prin una dintre cele mai importante rute petroliere din lume, potrivit HotNews.
Consiliul de Apărare al Lituaniei, prezidat de președintele Gitanas Nauseda, a decis luni să înainteze parlamentului de la Vilnius o propunere privind detașarea de „zeci de soldați” în zonă. Biroul președintelui a precizat că organismul a aprobat trimiterea a „până la 40 de soldați și angajați civili ai sistemului național de apărare” într-o misiune internațională de securitate maritimă menită să asigure libera navigație în Strâmtoarea Ormuz.
Planul vizează participarea alături de aliați la operațiuni internaționale de securitate maritimă pe această cale navigabilă strategică. Pentru ca propunerea să devină operațională, este necesar un vot în parlamentul lituanian (Seimas), iar guvernul ar urma să inițieze modificarea mandatului privind operațiunile internaționale.
În comunicatul citat, președinția arată că Lituania este pregătită și pentru sprijin non-combat:
Purtătorul de cuvânt al președintelui, Ridas Jasiulionis, a declarat pentru BNS că decizia a fost adoptată în scris, nu într-o ședință oficială a consiliului.
Miza depășește dimensiunea strict militară: Strâmtoarea Ormuz este descrisă drept una dintre cele mai importante rute de tranzit al petrolului din lume. Înainte de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, pe aici treceau aproximativ o cincime din livrările internaționale de țiței și gaz natural lichefiat (GNL).
În acest context, SUA încearcă să formeze o nouă coaliție internațională pentru a restabili transportul comercial maritim prin strâmtoare.
Pe fundalul acestor demersuri, președintele american Donald Trump a respins public răspunsul Iranului la propunerile SUA de încetare a războiului, într-un mesaj pe Truth Social:
„Tocmai am citit răspunsul așa-zișilor «reprezentanți» ai Iranului. Nu-mi place deloc – ESTE TOTAL INACCEPTABIL!”
La peste o lună de la începutul armistițiului, negocierile par în impas, iar Iranul a anunțat că a transmis un răspuns prin mediatorul pakistanez, fără detalii publice. Potrivit Wall Street Journal, citat de HotNews, propunerea Teheranului ar include o redeschidere treptată a Strâmtorii Ormuz și o ridicare simultană a blocadei navale americane asupra porturilor iraniene, plus măsuri legate de uraniul îmbogățit.
Pentru Lituania, următorul pas concret este votul din parlament; pentru piața energetică și transportul maritim, semnalul este că aliații SUA caută să securizeze o arteră de tranzit cu impact direct asupra fluxurilor globale de petrol și GNL.
Recomandate
SUA se pregătesc să finalizeze o vânzare de peste 700 de milioane de dolari către Turcia , un pachet de motoare pentru avioane de vânătoare care a întâmpinat obiecții în Congres, potrivit Agerpres . Mișcarea are un impact operațional direct: accelerează programul Kaan, primul avion de vânătoare produs de Turcia, și indică o relaxare practică a blocajelor politico-instituționale din relația bilaterală. Motoarele sunt produse de compania americană General Electric și sunt destinate primelor aparate Kaan. Programul a fost lansat în 2016, în cadrul eforturilor Ankarei de a-și crește autosuficiența în apărare. De ce contează: depășirea obiecțiilor din Congres și calendarul „în zilele următoare” Patru surse Reuters citate de Agerpres spun că tranzacția, evaluată la „sute de milioane de dolari”, ar urma să fie dusă la bun sfârșit, iar una dintre surse indică o valoare de peste 700 de milioane de dolari (aprox. 3,2 miliarde lei). Două surse Reuters, dintre care una oficial american, afirmă că Gregory Meeks, congresman democrat din New York și principalul democrat din comisia pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanților, a ridicat obiecții în procedura neoficială de examinare și nu a aprobat vânzarea. Totuși, finalizarea este așteptată „în zilele următoare”, după notificarea oficială a Congresului de către Departamentul de Stat, care a refuzat să comenteze. Context: relația SUA–Turcia și miza industrială a programului Kaan Relațiile dintre Ankara și Washington au fost tensionate după ce SUA au exclus Turcia din programul F-35 și au impus sancțiuni ca urmare a achiziției de sisteme rusești S-400, considerate de americani un risc de securitate. În al doilea mandat al președintelui Donald Trump, legăturile s-au ameliorat, iar liderul de la Casa Albă îl apreciază frecvent în public pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Decizia de a merge mai departe cu vânzarea survine la aproape un an după ce ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a reclamat public existența unui blocaj. Turcia urmează să găzduiască summitul NATO din 7–8 iulie , cu teme precum distribuția eforturilor financiare și militare între aliați și plângerile SUA privind rolul aliaților în menținerea traficului prin Strâmtoarea Ormuz în timpul războiului cu Iranul. [...]
Canada își redeschide opțiunile pentru înlocuirea flotei de vânătoare, iar interesul semnalat pentru programul GCAP poate complica planul de achiziție a F-35 și poate împinge în sus costurile și termenele. Potrivit Twz , ministrul canadian al apărării, David McGuinty , a spus după o întâlnire la Tokyo cu omologul său japonez, Shinjiro Koizumi, că Ottawa este „interesată să afle mai multe” despre Global Combat Air Program (GCAP) , inițiativa Regatului Unit, Italiei și Japoniei pentru un avion de luptă de generația a șasea, cu Tempest ca platformă centrală. Declarația este relevantă deoarece, până acum, nu existau semnale publice la nivel înalt că Canada ar lua în calcul GCAP. Mișcarea vine în contextul în care Ottawa reevaluează planul pentru F-35 și ia în calcul o „achiziție împărțită” (o flotă mixtă), pe fondul unei deteriorări a relației cu Washingtonul, notează publicația. Ce a spus Canada și ce ar însemna „statut de observator” McGuinty a indicat că va duce discuția înapoi „la echipă” pentru a evalua opțiunea. În paralel, ideea ca Canada să intre în GCAP ca „observator” fusese vehiculată anterior: potrivit The Asahi Shimbun, oficiali japonezi citați sub protecția anonimatului au descris discuții între McGuinty și Koizumi despre un astfel de aranjament. În logica programelor multinaționale, statutul de observator ar putea oferi acces la informații despre proiect și ar putea fi o treaptă către o implicare mai profundă, fără a garanta însă automat un rol industrial major. Impactul asupra planului F-35: costuri mai mari și calendar mai complicat Canada a anunțat în 2023 intenția de a cumpăra 88 de F-35, dar McGuinty a confirmat în aprilie că revizuirea achiziției continuă. Între timp, Ottawa are deja un angajament ferm pentru 16 F-35A, ca început al înlocuirii CF-18: patru aparate au fost plătite integral, iar pentru alte opt au fost cumpărate componente. Primele livrări pentru instruire la Luke Air Force Base (Arizona) erau așteptate în 2026, conform articolului. Pe partea de costuri, Twz indică o escaladare semnificativă a estimării pentru cele 88 de F-35: de la 19 miliarde dolari la 27,7 miliarde dolari, fără armament și infrastructură. La un curs orientativ de 1 dolar ≈ 4,6 lei, asta înseamnă aproximativ 87,4 miliarde lei, respectiv 127,4 miliarde lei. O flotă mixtă ar aduce, însă, costuri operaționale suplimentare, prin dublarea unor elemente de infrastructură și instruire, aspect recunoscut și de comandantul Forțelor Aeriene Regale Canadiene (RCAF), lt. gen. Jamie Speiser-Blanchet, citat de Twz. De ce GCAP ar putea schimba „achiziția împărțită” și ce alternative se estompează Până acum, în scenariul unei flote mixte, Saab Gripen E era văzut drept candidatul cel mai probabil să completeze F-35, iar Suedia a făcut o ofertă puternică, inclusiv cu propunerea de a construi avionul în Canada. În plus, Saab a devenit „candidatul preferat” pentru viitoarea capabilitate canadiană de avertizare timpurie și control aerian (AEW&C) prin platforma GlobalEye, potrivit articolului. Dacă Ottawa ar urmări însă un avion de generația a șasea, GCAP ar putea deveni „singura alegere realistă”, în condițiile în care programul european rival FCAS este descris ca fiind prăbușit, iar șansele ca Canada să obțină Boeing F-47 sunt prezentate ca reduse. Pentru Canada, Tempest ar avea și o potrivire operațională: GCAP pune accent pe autonomie mare și încărcătură utilă ridicată (aproximativ dublă față de F-35A, potrivit Twz), caracteristici relevante pentru distanțele mari și pentru presiunea de securitate din Arctica. Obstacolele: acces industrial limitat și riscul de a aștepta după 2035 Chiar și în ipoteza unei apropieri de GCAP, articolul subliniază limitele practice: cerințele naționale ale partenerilor sunt deja setate, iar împărțirea muncii (workshare) ar fi în mare parte decisă între cei trei membri principali, ceea ce face dificilă o intrare târzie cu beneficii industriale semnificative. În plus, Twz avertizează că intrarea în serviciu în 2035, termenul-țintă al GCAP, este „foarte puțin probabilă”. Canada ar fi a patra la rând, după partenerii de bază, ceea ce ar putea forța Ottawa să cumpere mai multe F-35 decât într-un scenariu de tranziție scurtă și să mențină CF-18 în serviciu mai mult timp, deși flota îmbătrânește și sprijinul logistic devine tot mai dificil. În acest moment, semnalul politic este mai degrabă unul de explorare decât de decizie: Canada își lărgește plaja de opțiuni pentru un program cu miză bugetară și industrială majoră, dar orice pas concret către GCAP ar implica renegocierea calendarului de înzestrare și acceptarea unor costuri de integrare mai mari pentru o flotă mixtă. [...]
Doborârea a 660 de drone într-o singură noapte arată presiunea tot mai mare pe apărarea aeriană rusă , într-un val de atacuri ucrainene care a vizat inclusiv regiunea Moscovei și infrastructură din Tula, potrivit HotNews . Ministerul Apărării de la Moscova a prezentat cifra drept una dintre cele mai mari de la începutul războiului. Dronele au fost distruse deasupra a peste zece regiuni, inclusiv în zona Moscovei, dar și în Peninsula Crimeea (anexată ilegal de Rusia în 2014), precum și deasupra Mării Negre și Mării Azov, conform comunicării ministerului rus. Tula, între țintele principale: chimie și energie, potrivit canalelor rusești de Telegram Regiunea Tula, la aproximativ 180 km sud de Moscova, a fost una dintre țintele principale. Potrivit canalului de Telegram Astra, în orașul Novomoskovsk ar fi fost atacate combinatul chimic Azot și centrala electrică locală, unde ar fi izbucnit incendii, relatează Meduza . Tot în Novomoskovsk, canale rusești de Telegram au relatat că exploziile și zgomotul dronelor au fost auzite timp de câteva ore, potrivit Ukrainska Pravda . Guvernatorul regiunii, Dimitri Milaiev, a descris atacul ca fiind „masiv” și a spus că au fost doborâte 157 de drone. El a mai precizat că o casă a fost avariată într-un sat din districtul Șchekino, iar o femeie a fost rănită. Moscova: 47 de drone interceptate, fără detalii despre pagube O altă țintă a fost capitala Rusiei. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a afirmat că cel puțin 47 de drone care se îndreptau spre oraș au fost interceptate. „Specialiștii serviciilor de urgență lucrează în locurile unde au căzut resturile.” Sobianin nu a menționat dacă au existat victime sau pagube. Context: Zelenski vorbește despre o campanie de 40 de zile În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a aprobat o campanie de 40 de zile, după consultări cu șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), menită să „influențeze” Rusia pentru a pune capăt războiului, potrivit Reuters, citat de HotNews . „Am aprobat o operațiune de 40 de zile a Serviciului pentru a influența statul agresor, cu scopul de a exercita presiuni pentru încetarea războiului.” HotNews notează că, în ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă, în special asupra infrastructurilor energetice, cu scopul de a reduce veniturile Kremlinului folosite pentru finanțarea războiului. Săptămâna trecută, un atac ucrainean a provocat un incendiu la o rafinărie din sud-estul Moscovei. În aceeași noapte, Rusia a lansat la rândul ei atacuri, iar Ministerul Apărării Naționale din România a ridicat un elicopter IAR 330 Puma pentru monitorizarea unor ținte aeriene la graniță, după un atac rusesc în regiunea Odesa; Kievul a fost bombardat joi seară, însă apărarea ucraineană ar fi respins atacul cu rachete. [...]
Noua Zeelandă anticipează că prezența militară a Chinei în Pacific va deveni „persistentă”, cu efecte directe asupra rutelor aeriene și a riscului operațional în regiune , potrivit unui document intern citat de G4Media . Raportul, obținut de AFP în baza legislației privind libertatea de informare și preluat de Agerpres, indică faptul că testele de rachete balistice și tranzitele Marinei chineze sunt așteptate să se repete pe măsură ce Beijingul își consolidează prezența. Documentul este datat decembrie 2025 și a fost redactat de Forțele de Apărare și Ministerul de Externe din Noua Zeelandă, în contextul monitorizării unei flotile chineze în Marea Filipinelor. Raportul (15 pagini) a fost transmis premierului Christopher Luxon și miniștrilor responsabili de apărare, externe și servicii de informații, însă o mare parte a conținutului a fost cenzurată din motive de securitate națională, confidențialitate și protecția vieții private. De ce contează: impact operațional asupra aviației și a mediului de afaceri În secțiunile necenzurate, oficialii neozeelandezi notează că desfășurarea din februarie 2025 a trei nave de război chineze în Marea Tasmaniei (între Australia și Noua Zeelandă) s-a derulat în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv cu Convenția ONU privind dreptul mării. Totuși, raportul critică modul de notificare a intențiilor de a efectua exerciții cu muniție reală, despre care Wellingtonul spune că „nu corespund celor mai bune practici internaționale” și că au obligat „mai multe companii aeriene să își modifice ruta”. Această observație mută discuția din zona strict militară în cea a riscurilor operaționale: exercițiile și notificările asociate pot produce perturbări în planificarea zborurilor, cu efecte în lanț asupra costurilor și programelor de transport în regiune. Context: extinderea graduală a prezenței Chinei în Pacificul de Sud Raportul mai arată că desfășurarea Beijingului din decembrie în Marea Filipinelor este „în concordanță cu expansiunea progresivă” a prezenței de securitate maritimă a Chinei în Pacificul de Sud în ultimul deceniu. Documentul menționează o gamă largă de nave militare operate de China în regiune, inclusiv: nave-spital; nave amfibii mari, folosite și pentru operațiuni de ajutor umanitar și intervenții în caz de dezastre; nave de sprijin pentru evenimente spațiale. Aceste nave de sprijin spațial sunt descrise ca fiind concepute pentru a urmări lansările de rachete, sateliții și activitatea rachetelor intercontinentale. Ce urmează: supraveghere mai intensă și coordonare cu Australia Potrivit documentului, Noua Zeelandă menține „contact strâns” cu omologii australieni și desfășoară supraveghere operațională asupra navelor chineze monitorizate. În același timp, raportul anticipează că episoade precum tranzitul grupului operațional al Marinei chineze în Marea Tasmaniei (februarie) și lansarea unei rachete balistice intercontinentale în Pacific (septembrie 2024) vor deveni elemente recurente ale „mediului strategic” regional. [...]
NATO pregătește contracte de apărare de zeci de miliarde de dolari la summitul din 7–8 iulie de la Ankara, într-un test al capacității aliaților de a transforma creșterea bugetelor militare în producție efectivă, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile secretarului general Mark Rutte . Rutte a spus, într-o intervenție la Atlantic Council, că la reuniunea din Turcia aliații vor prezenta „zeci de miliarde” de dolari în noi contracte legate de apărare. Miza, în formularea sa, este trecerea de la angajamente de cheltuieli la livrări concrete: extinderea bazei industriale de apărare din Europa, creșterea producției de muniție și armament și reducerea unor „goluri de capabilități” (deficite de echipamente și capacități militare) la nivelul Alianței. Sprijinul pentru Ucraina rămâne pe agendă, cu accent pe apărare aeriană Pe lângă pachetul de contracte, NATO ar urma să își reafirme sprijinul pentru Ucraina la același summit, iar președintele Volodîmîr Zelenski este așteptat să participe, conform lui Rutte. Contextul invocat este presiunea pusă de Kiev pentru mai multe sisteme de apărare aeriană, interceptori și capabilități cu rază lungă, după atacuri repetate ale Rusiei cu rachete și drone asupra orașelor ucrainene, infrastructurii energetice și obiectivelor civile. Rutte a reiterat ideea că securitatea Ucrainei este inseparabilă de securitatea Europei și a avertizat că o victorie a Rusiei ar reprezenta o amenințare directă pentru flancul estic al NATO. Ankara, „momentul livrărilor” și rolul industriei turcești Oficialii NATO descriu summitul drept un moment-cheie pentru a converti creșterea cheltuielilor de apărare în producție industrială. Rutte a indicat că aliații au făcut „progrese bune” înaintea reuniunii, inclusiv prin creșterea investițiilor în forțele și capabilitățile necesare apărării teritoriului Alianței, și a cerut statelor membre să „cheltuiască mai mult și mai bine”, astfel încât producția să țină pasul cu nivelul amenințării pe care o reprezintă Rusia. Turcia, ca stat gazdă, își poziționează industria de apărare ca parte importantă a efortului de reînarmare al NATO, iar oficiali turci au descris producția de apărare drept o temă centrală la Ankara, alături de sprijinul pe termen lung pentru Ucraina. „NATO 3.0”: de la descurajare la mobilizare industrială Rutte a folosit conceptul „NATO 3.0” pentru a descrie o nouă etapă a Alianței, determinată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de intensificarea amenințărilor globale, în care accentul se mută spre mobilizare industrială. În această logică, aliații europeni ar urma să își asume o responsabilitate mai mare pentru apărarea convențională, prin capacitatea de a produce armament, muniție și sisteme de apărare aeriană la un ritm adecvat noii realități de securitate din Europa. [...]
Coreea de Sud își mută rapid armata spre un model „drone-first”, cu efect direct asupra modului de luptă și a industriei locale de apărare , printr-un plan care vizează instruirea a 500.000 de „războinici ai dronelor” și dotarea unităților din prima linie cu zeci de mii de sisteme fără pilot, potrivit HotNews . Miza este contracararea amenințărilor din partea Coreei de Nord, pe fondul lecțiilor din războiul din Ucraina. Planul Ministerului Apărării de la Seul prevede producția, până în 2029, a aproximativ 110.000 de drone pentru forțele terestre, navale, aeriene și infanteria marină, cu obiectivul ca acestea să devină echipament standard pentru fiecare soldat. „Dronele nu ar mai trebui să fie echipamente utilizate doar de un număr limitat de unități, ci un instrument universal de luptă.” Ministrul Apărării, Ahn Gyu-back , a susținut că dronele ar trebui folosite de trupe ca „a doua armă personală” și a avertizat că utilizarea pe scară largă a dronelor ieftine schimbă natura războiului. Ce se schimbă operațional: de la comandament central la utilizare în fiecare armă Pe lângă extinderea flotei, planul include reorganizarea operațiunilor astfel încât fiecare ramură a armatei să poată desfășura misiuni de supraveghere și atac cu drone, în locul dependenței de un comandament centralizat. În paralel, Seul vrea să accelereze achiziția de drone ieftine și să introducă capabilități avansate, inclusiv: peste 20.000 de drone ieftine, de unică folosință; sisteme de tip „roi” (grupuri coordonate de drone) bazate pe inteligență artificială; drone capabile să survoleze o zonă, să aștepte identificarea unei ținte și să o atace prin autodistrugere. Producție internă și reguli de achiziții: impuls pentru industria locală Ministrul Apărării a precizat că toate componentele vor fi produse în țară, fără utilizarea pieselor din China, invocând preocupări de securitate. În același timp, ministerul anunță modificarea regulilor de achiziții pentru a accelera integrarea tehnologiilor dezvoltate în sectorul civil și pentru a sprijini formarea unei industrii naționale puternice în domeniul dronelor. Context politic și presiune demografică Programul vine într-un moment sensibil politic: o instanță sud-coreeană l-a condamnat luna aceasta pe fostul președinte Yoon Suk Yeol la 30 de ani de închisoare, într-un dosar legat de o incursiune a unei drone militare în Coreea de Nord, despre care procurorii au spus că ar fi urmărit să justifice o tentativă de instituire a legii marțiale în 2024. Actuala administrație, condusă de președintele Lee Jae Myung , a desființat structura responsabilă de operațiunile cu drone, iar noul plan prevede o organizație axată pe politici, dezvoltarea capabilităților și sprijin logistic, în timp ce operațiunile vor fi transferate către unitățile militare. În fundal, declinul demografic reduce baza de recrutare, ceea ce împinge armata să se bazeze mai mult pe automatizare și sisteme fără pilot pentru a-și menține capacitățile de luptă. [...]
