Știri
Știri din categoria Apărare
Lituania propune trimiterea a până la 40 de militari în Strâmtoarea Ormuz, o mișcare cu miză directă pentru securitatea transportului de energie, într-un moment în care SUA încearcă să strângă o coaliție internațională pentru reluarea traficului comercial prin una dintre cele mai importante rute petroliere din lume, potrivit HotNews.
Consiliul de Apărare al Lituaniei, prezidat de președintele Gitanas Nauseda, a decis luni să înainteze parlamentului de la Vilnius o propunere privind detașarea de „zeci de soldați” în zonă. Biroul președintelui a precizat că organismul a aprobat trimiterea a „până la 40 de soldați și angajați civili ai sistemului național de apărare” într-o misiune internațională de securitate maritimă menită să asigure libera navigație în Strâmtoarea Ormuz.
Planul vizează participarea alături de aliați la operațiuni internaționale de securitate maritimă pe această cale navigabilă strategică. Pentru ca propunerea să devină operațională, este necesar un vot în parlamentul lituanian (Seimas), iar guvernul ar urma să inițieze modificarea mandatului privind operațiunile internaționale.
În comunicatul citat, președinția arată că Lituania este pregătită și pentru sprijin non-combat:
Purtătorul de cuvânt al președintelui, Ridas Jasiulionis, a declarat pentru BNS că decizia a fost adoptată în scris, nu într-o ședință oficială a consiliului.
Miza depășește dimensiunea strict militară: Strâmtoarea Ormuz este descrisă drept una dintre cele mai importante rute de tranzit al petrolului din lume. Înainte de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, pe aici treceau aproximativ o cincime din livrările internaționale de țiței și gaz natural lichefiat (GNL).
În acest context, SUA încearcă să formeze o nouă coaliție internațională pentru a restabili transportul comercial maritim prin strâmtoare.
Pe fundalul acestor demersuri, președintele american Donald Trump a respins public răspunsul Iranului la propunerile SUA de încetare a războiului, într-un mesaj pe Truth Social:
„Tocmai am citit răspunsul așa-zișilor «reprezentanți» ai Iranului. Nu-mi place deloc – ESTE TOTAL INACCEPTABIL!”
La peste o lună de la începutul armistițiului, negocierile par în impas, iar Iranul a anunțat că a transmis un răspuns prin mediatorul pakistanez, fără detalii publice. Potrivit Wall Street Journal, citat de HotNews, propunerea Teheranului ar include o redeschidere treptată a Strâmtorii Ormuz și o ridicare simultană a blocadei navale americane asupra porturilor iraniene, plus măsuri legate de uraniul îmbogățit.
Pentru Lituania, următorul pas concret este votul din parlament; pentru piața energetică și transportul maritim, semnalul este că aliații SUA caută să securizeze o arteră de tranzit cu impact direct asupra fluxurilor globale de petrol și GNL.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan cere menținerea și extinderea prezenței militare americane în România , argumentând că o astfel de decizie ar întări postura de securitate pe flancul estic și ar aduce beneficii reciproce în cadrul NATO, potrivit Euronews . Într-un interviu acordat emisiunii „ The Julie Mason Show ” din SUA, șeful statului a spus că România este pregătită să își asume „un rol mai important în securitatea europeană” și își dorește „soldați americani pe teritoriul nostru”, invocând poziționarea geografică a României, aproape de Orientul Mijlociu și de zona Mediteranei. „Suntem dornici să avem soldați americani pe teritoriul nostru, iar acest lucru va fi benefic pentru ambele părți, pentru că suntem foarte aproape de Orientul Mijlociu și de zona Mediteranei.” Ce semnal transmite Bucureștiul către Washington și NATO Nicușor Dan a descris relația bilaterală cu SUA drept una bazată pe o „lungă istorie bilaterală de încredere” și a indicat securitatea și economia ca domenii-cheie de cooperare. În plan militar, a amintit că bazele din România au fost folosite de aeronave americane pentru realimentare și pentru anumite echipamente defensive, iar obiectivul declarat este consolidarea cooperării militare cu Washingtonul. Pe tema NATO, președintele a admis că, „pentru ani de zile”, efortul de apărare între SUA și Europa „nu a fost echilibrat”. El a reamintit că România s-a numărat printre statele care au susținut creșterea cheltuielilor pentru apărare și a vorbit despre cooperarea dintre țările de pe flancul estic și cele nordice pentru „contribuții echilibrate” în cadrul Alianței, apreciind că după summitul de la Ankara direcția comună este „cea bună”. Context operațional: incidente la graniță și Marea Neagră În interviu, Nicușor Dan a legat discuția despre securitate și de efectele războiului din Ucraina asupra României, menționând drone aeriene care ajung „neintenționat” pe teritoriul românesc, precum și drone navale scăpate de sub control în Marea Neagră și riscul minelor. În acest cadru, a spus că România cooperează cu Bulgaria și Turcia. Președintele a insistat că aceste incidente nu schimbă sprijinul României pentru Kiev, iar obiectivul rămâne menținerea presiunii asupra economiei ruse prin sancțiuni și identificarea unor modalități eficiente de sprijinire a Ucrainei. Componenta economică, în același mesaj strategic Pe dimensiunea economică, Nicușor Dan a invocat investițiile unor companii americane precum Ford și Microsoft și a spus că România vrea să atragă mai mulți investitori din SUA, susținând că experiența acestora a fost una bună și cu „randament bun al investițiilor”. Republica Moldova și agenda de securitate regională Șeful statului a reafirmat sprijinul României pentru aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană și pentru apropierea celor două state de standardele NATO. Aflat la New York pentru reuniunile Adunării Generale a ONU , Nicușor Dan a spus că întâlnirile dintre lideri ar trebui să contribuie la găsirea de soluții pentru problemele de securitate și pentru încheierea conflictelor. Interviul a fost acordat emisiunii „The Julie Mason Show”, difuzată de postul american SiriusXM, cu Elliot Williams ca gazdă invitată. [...]
SUA pregătesc redeschiderea unei baze din Războiul Rece în Groenlanda , într-o mișcare care ar consolida operativ prezența militară americană în Arctica, fără a schimba statutul teritoriului, potrivit Adevărul . Planul este inclus într-un acord de securitate care urmează să fie semnat marți, la New York, în marja reuniunilor Adunării Generale a ONU, de Statele Unite, Danemarca și Groenlanda. Textul documentului nu este public, iar surse citate de Reuters spun că unele detalii nu vor fi finalizate înainte de semnare. Ce se schimbă pe teren: două puncte-cheie Cele două locații vizate sunt: Narsarsuaq (sudul Groenlandei) , unde SUA au operat baza militară Bluie West One , închisă în anii 1950; între timp, localitatea a ajuns la „doar câteva zeci de persoane”, potrivit sursei. Mestersvig (coasta de est) , un avanpost folosit în prezent de Sirius Dog Sled Patrol , unitate a forțelor speciale daneze care operează în nord-estul Groenlandei; conform surselor Reuters, SUA intenționează să stabilească o prezență militară și în această zonă. Miza: securitatea Arcticii, împinsă în cadrul NATO Casa Albă nu a oferit detalii despre înțelegere, dar a reiterat că acordul va contribui la „asigurarea și apărarea securității Groenlandei și a Statelor Unite”. Guvernul danez susține că acordul ar urma să plaseze securitatea Arcticii într-un cadru mai larg al NATO , în loc să rămână tratată exclusiv ca responsabilitate bilaterală SUA–Danemarca. Copenhaga mai afirmă că înțelegerea recunoaște suveranitatea Regatului Danemarcei și dreptul groenlandezilor la autodeterminare. Context: tensiuni după presiunile lui Trump Acordul vine după luni de tensiuni legate de Groenlanda, pe fondul declarațiilor repetate ale președintelui american Donald Trump că SUA „trebuie să obțină controlul” asupra insulei. În timpul crizei diplomatice, Trump nu a exclus nici utilizarea forței militare sau a presiunilor economice, potrivit sursei. În acest context, Danemarca și autoritățile groenlandeze au intrat în negocieri cu administrația americană pentru a reduce presiunile și pentru a consolida cooperarea în domeniul securității arctice. De ce contează: revenire la o amprentă militară mai mare În Războiul Rece, SUA aveau 17 instalații militare în Groenlanda și peste 10.000 de militari staționați pe insulă. În prezent, singura bază americană permanentă rămasă este Pituffik Space Base , cu aproximativ 150 de militari americani . Noul acord ar urma să consolideze prezența militară americană în Groenlanda, „fără modificarea statutului teritoriului”, care rămâne parte a Regatului Danemarcei și beneficiază de autonomie. [...]
Marea Britanie își justifică majorarea bugetului apărării prin amenințarea Rusiei. Ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting , a declarat pentru HotNews că Rusia și președintele Vladimir Putin reprezintă „cea mai mare amenințare” la adresa securității Regatului Unit și a avertizat că țara se confruntă cu „cel mai mare risc de război” din timpul vieții sale. Streeting a legat direct această evaluare de decizia Londrei de a adopta „cea mai mare creștere susținută a cheltuielilor pentru apărare de la sfârșitul Războiului Rece ”, potrivit agențiilor PA Media și DPA, citate de Agerpres. Mesaj politic înaintea conferinței laburiștilor Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației The Sun on Sunday, înaintea conferinței Partidului Laburist, care începe duminică la Liverpool. În acest context, ministrul a formulat fără echivoc ținta principală a politicii de securitate: „Fără nicio urmă de îndoială, cea mai mare amenințare la adresa Marii Britanii o reprezintă Rusia și președintele Putin.” Argumentul operațional: descurajarea depinde de ritmul investițiilor Streeting a invocat războiul de pe continent și a susținut că Moscova „pune constant la încercare” capacitățile de apărare ale Marii Britanii și ale NATO, precum și „soliditatea alianțelor” occidentale. În logica sa, creșterea riscului de conflict impune accelerarea investițiilor în apărare. Ministrul s-a declarat încrezător că Regatul Unit are resursele necesare pentru a-și menține securitatea, dar a avertizat că situația s-ar schimba dacă sistemele de apărare ar „stagna” timp de cinci ani. „Forța generează capacitate de descurajare, iar aceasta reduce considerabil probabilitatea de a ajunge într-o situație pe care nu ne-o dorim: aceea de a fi în război cu Rusia sau, de altfel, cu oricine altcineva.” [...]
Noul submarin israelian INS Drakon mizează pe autonomie extinsă , un avantaj operațional care ar putea permite Marinei să susțină misiuni la distanță, inclusiv în Iran și Yemen, potrivit The Jerusalem Post , care publică o previzualizare a unui material realizat la bordul navei. Autorul relatează că a urcat pe INS Drakon joi, după o deplasare de aproximativ 20 de minute cu o ambarcațiune rapidă din baza navală Haifa, alături de un grup restrâns de jurnaliști. Submarinul era în mare parte scufundat, iar vizita a inclus observarea „câmpului de luptă” de la nivelul mării prin unul dintre cele două periscoape ale navei. Ce schimbă INS Drakon din punct de vedere operațional Comandantul submarinului, identificat ca Cmdr. „A”, a declarat publicației că lungimea mai mare a navei permite: o „calitate și cantitate” mai mare de armament; capabilități sporite ale sistemelor electrice și de oxigen; posibilitatea de a rămâne pe mare pentru o perioadă mai lungă . În aceeași notă, contraamiralul Guy Levy, al doilea ofițer ca rang din Marină, a spus că abilitatea de a sta mai mult timp în larg ar putea ajuta la sprijinirea unor misiuni în zone îndepărtate, precum Iran și Yemen. Ce urmează Materialul citat este prezentat ca „previzualizare”, iar articolul complet despre vizita autorului la bord ar urma să fie publicat în aceeași seară, la ora 20:00, ora Israelului, conform sursei. [...]
Securitatea a fost întărită la baza RAF Fairford , folosită de forțele aeriene americane, după arestarea mai multor bărbați suspectați de infracțiuni legate de explozibili , iar autoritățile britanice au evacuat locuințe din apropiere și au trimis echipe militare specializate pentru verificarea unor vehicule, potrivit Reuters . Poliția din Gloucestershire a anunțat că a declarat „incident major” în zona bazei din sud-vestul Angliei și că mai mulți bărbați au fost reținuți sub suspiciunea unor fapte încadrate la legislația privind explozibilii. Autoritățile spun că, în acest moment, consideră situația „sub control”. Un martor Reuters a relatat că polițiști înarmați au blocat accesul la poarta principală a bazei, iar echipamente au fost poziționate în fața punctelor de acces. În localitatea Fairford, în apropierea bazei, erau prezente aproximativ 30 de vehicule de intervenție, inclusiv mașini de poliție, ambulanțe și autospeciale de pompieri. Locuitori dintr-un sat din apropiere au fost evacuați într-un centru de agrement. Ce măsuri au luat autoritățile Potrivit poliției, evacuările vizează proprietăți din zona Whelford, localitate aflată în apropierea bazei. În paralel, echipa militară specializată în neutralizarea munițiilor și dispozitivelor explozive examinează „un număr de vehicule”. Context: bază folosită de SUA și sensibilitate crescută Reuters amintește că guvernul britanic a autorizat anterior SUA să folosească RAF Fairford pentru lovituri asupra unor amplasamente de rachete iraniene care atacau nave în Strâmtoarea Ormuz , iar în iulie Gardienii Revoluției din Iran au avertizat că orice bază utilizată pentru astfel de lovituri ar fi o „țintă legitimă”. Un purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene ale SUA a refuzat să discute măsuri specifice de protecție, dar a transmis că unitățile americane din Marea Britanie „rămân vigilente” și vor lua măsuri pentru siguranța militarilor, civililor, contractorilor și familiilor acestora. Separat, Reuters notează că miniștri britanici au informat furnizori de infrastructură critică despre amenințarea pe care o percep din partea Rusiei, pe fondul îngrijorărilor legate de posibile acte de sabotaj și atacuri cibernetice; Rusia neagă astfel de acțiuni. [...]
Rusia evită să confirme dacă Deveselu rămâne o țintă, menținând incertitudinea de securitate în regiune , potrivit Euronews , care relatează despre răspunsul dat de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , la Adunarea Generală a ONU . Întrebat dacă afirmația din 2016 a lui Vladimir Putin — că scutul de la Deveselu ar putea deveni o țintă pentru Rusia — mai este valabilă, Lavrov a răspuns ironic: „Păi, acest lucru este secret”, citat de agenția rusă Tass . Răspunsul nu clarifică poziția Moscovei, dar păstrează tema Deveselu în registrul de presiune politică și militară. Deveselu, între rol defensiv și acuzațiile Moscovei Baza de la Deveselu a fost inaugurată în urmă cu zece ani, în prezența americanilor care asigură componentele instalației antirachetă Aegis Ashore și lansatoarele MK-41. Conform informațiilor prezentate, instalația dispune acum și de rachete interceptoare SM-3. La inaugurarea din 2016 a participat și șeful NATO de la acea vreme, John Stoltenberg, moment în care Putin a spus că Rusia va trebui „să ia măsuri”. De atunci, Kremlinul a susținut în mod repetat că americanii ar putea ataca Rusia prin scutul de la Deveselu, deși instalația este prezentată ca fiind defensivă, cu scopul de a proteja Europa de Iran. Mesajele de la ONU: „Europa blochează” încheierea războiului, spune Lavrov Tot de la tribuna Adunării Generale a ONU, Lavrov a afirmat că „Europa blochează încheierea războiului din Ucraina” și că „pune în pericol miliarde de oameni”. În intervenția citată de Euronews, șeful diplomației ruse a acuzat Occidentul că a „distrus” sistemul de securitate european și că „inundă” Ucraina cu arme, susținând că acestea ar fi folosite inclusiv pentru atacuri cu drone și rachete asupra civililor și infrastructurii civile. „Europa face tot posibilul pentru a împiedica o soluționare pașnică și pentru a zădărnici perspectivele unor negocieri importante pentru mai multe părți, inclusiv administrația Trump.” Replica lui Zelenski: Rusia ar vrea să extindă războiul În același context, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că „numeroase rapoarte de informații” ar indica intenția Rusiei de a extinde războiul și în alte țări sau regiuni. Zelenski a susținut că Rusia nu se pregătește să pună capăt războiului „cel puțin nu acum” și că Putin „caută scuze” pentru a continua conflictul. „Este clar că rușii nu se pregătesc să pună capăt războiului, cel puțin nu acum.” În ansamblu, răspunsul evaziv al lui Lavrov pe tema Deveselu și acuzațiile reciproce de la ONU indică menținerea unei retorici de confruntare, fără semnale concrete de detensionare pe componenta de securitate regională. [...]
