Știri
Știri din categoria Apărare
Lituania propune trimiterea a până la 40 de militari în Strâmtoarea Ormuz, o mișcare cu miză directă pentru securitatea transportului de energie, într-un moment în care SUA încearcă să strângă o coaliție internațională pentru reluarea traficului comercial prin una dintre cele mai importante rute petroliere din lume, potrivit HotNews.
Consiliul de Apărare al Lituaniei, prezidat de președintele Gitanas Nauseda, a decis luni să înainteze parlamentului de la Vilnius o propunere privind detașarea de „zeci de soldați” în zonă. Biroul președintelui a precizat că organismul a aprobat trimiterea a „până la 40 de soldați și angajați civili ai sistemului național de apărare” într-o misiune internațională de securitate maritimă menită să asigure libera navigație în Strâmtoarea Ormuz.
Planul vizează participarea alături de aliați la operațiuni internaționale de securitate maritimă pe această cale navigabilă strategică. Pentru ca propunerea să devină operațională, este necesar un vot în parlamentul lituanian (Seimas), iar guvernul ar urma să inițieze modificarea mandatului privind operațiunile internaționale.
În comunicatul citat, președinția arată că Lituania este pregătită și pentru sprijin non-combat:
Purtătorul de cuvânt al președintelui, Ridas Jasiulionis, a declarat pentru BNS că decizia a fost adoptată în scris, nu într-o ședință oficială a consiliului.
Miza depășește dimensiunea strict militară: Strâmtoarea Ormuz este descrisă drept una dintre cele mai importante rute de tranzit al petrolului din lume. Înainte de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, pe aici treceau aproximativ o cincime din livrările internaționale de țiței și gaz natural lichefiat (GNL).
În acest context, SUA încearcă să formeze o nouă coaliție internațională pentru a restabili transportul comercial maritim prin strâmtoare.
Pe fundalul acestor demersuri, președintele american Donald Trump a respins public răspunsul Iranului la propunerile SUA de încetare a războiului, într-un mesaj pe Truth Social:
„Tocmai am citit răspunsul așa-zișilor «reprezentanți» ai Iranului. Nu-mi place deloc – ESTE TOTAL INACCEPTABIL!”
La peste o lună de la începutul armistițiului, negocierile par în impas, iar Iranul a anunțat că a transmis un răspuns prin mediatorul pakistanez, fără detalii publice. Potrivit Wall Street Journal, citat de HotNews, propunerea Teheranului ar include o redeschidere treptată a Strâmtorii Ormuz și o ridicare simultană a blocadei navale americane asupra porturilor iraniene, plus măsuri legate de uraniul îmbogățit.
Pentru Lituania, următorul pas concret este votul din parlament; pentru piața energetică și transportul maritim, semnalul este că aliații SUA caută să securizeze o arteră de tranzit cu impact direct asupra fluxurilor globale de petrol și GNL.
Recomandate
Producția locală a sistemelor Patriot în Ucraina va întârzia între 12 luni și câțiva ani , din cauza procedurilor birocratice din SUA, deși decizia politică de a transfera licențele necesare ar fi fost deja luată, a declarat președintele Volodimir Zelenski , potrivit Kyiv Post . Pentru Kiev, asta înseamnă că dependența de livrările externe de interceptoare rămâne o constrângere operațională pe termen mediu, în contextul intensificării atacurilor rusești cu drone și rachete balistice. Zelenski a spus, într-o intervenție la telemaratonul național „United News”, că președintele SUA și „alte instituții importante” ar fi aprobat politic acordarea licențelor de producție către Ucraina, însă implementarea este blocată de „hârțogăraie”. În această logică, intervalul realist pentru punerea pe picioare a liniilor de fabricație ar fi „de la 12 luni la câțiva ani”, tocmai din cauza etapelor administrative. „Decizia există. A fost luată de președintele SUA și de alte instituții importante ale statului american. Ucraina trebuie să primească licențele corespunzătoare”, a declarat Zelenski. Mesaje contradictorii privind licențierea în SUA Afirmația lui Zelenski intră în tensiune cu declarații recente ale unor oficiali americani despre caracterul strict controlat al tehnologiei Patriot. La începutul lunii august, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a afirmat că Washingtonul nu va permite Ucrainei să producă pe plan intern rachete interceptoare Patriot (PAC-3), invocând regimul de control al exporturilor și precizând că SUA „nu permite nimănui, în afară de producătorii americani”, să le fabrice. Din perspectiva Ucrainei, această divergență de poziționare complică planificarea industrială: chiar dacă există o decizie politică, detaliile de licențiere și limitele impuse componentelor sensibile pot amâna sau restrânge producția efectivă. Până la producția locală, Ucraina rămâne dependentă de livrări lunare Întârzierea producției interne obligă Kievul să se bazeze în continuare pe parteneri pentru apărarea aeriană. Zelenski a declarat, la o conferință de presă la Belgrad pe 8 august, că Ucraina a obținut un acord pentru livrări lunare de rachete Patriot din SUA, dar a avertizat că volumele din 2026 sunt mai mici decât cele din 2025 și „nu sunt suficiente” pentru nevoile de apărare ale țării. „Ne vor furniza rachete în fiecare lună? Da, avem acorduri. Sunt aceste rachete suficiente? Nu”, a spus Zelenski. Pentru a acoperi deficitul imediat, președintele ucrainean a indicat că sunt în curs negocieri cu parteneri europeni, menționând Germania și Polonia, pentru obținerea de interceptoare suplimentare din stocurile lor militare existente. [...]
SUA au acceptat livrări lunare de rachete Patriot pentru Ucraina, dar volumele sunt sub nivelul anilor trecuți , iar Kievul încearcă să acopere deficitul prin parteneri europeni, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că există un acord cu Washingtonul pentru livrări în fiecare lună, însă cantitățile din 2026 nu sunt suficiente pentru nevoile apărării antiaeriene. Zelenski a făcut declarațiile pe 8 august, la Belgrad, într-o conferință de presă comună cu președintele Serbiei, Aleksandar Vučić. El nu a precizat câte interceptoare (rachete defensive folosite pentru doborârea țintelor aeriene) vor fi livrate și nici motivul reducerii față de anii anteriori. „Ne vor furniza rachete în fiecare lună? Da, avem acorduri. Sunt aceste rachete suficiente? Nu.” Presiune pe Europa pentru completarea stocurilor În condițiile în care livrările din SUA nu acoperă necesarul, Zelenski a spus că Ucraina negociază cu parteneri europeni pentru interceptoare suplimentare. El a indicat explicit Germania și Polonia, dar și țări scandinave, ca potențiali furnizori care ar avea astfel de armament în arsenale. „Germanii și polonezii pot ajuta serios. Alte țări ajută puțin câte puțin.” Producția locală de interceptoare Patriot rămâne blocată Efortul de a obține mai multe interceptoare prin import vine pe fondul unor blocaje în acordurile de producție comună cu SUA. La începutul lunii august, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a confirmat că Washingtonul nu va permite Ucrainei să producă pe plan intern interceptoare Patriot, invocând regimul strict de control la export pentru această tehnologie. Potrivit articolului, poziția actuală contrazice discuții anterioare în care președintele american Donald Trump a sugerat, la un summit NATO din iulie, posibilitatea licențierii producției, idee pe care ulterior a nuanțat-o, argumentând că transferul unei tehnologii sensibile este dificil deoarece statele beneficiare „se pot întoarce într-o zi împotriva ta”. [...]
Neutralizarea dronelor rusești lângă Neptun Deep și bilanțul de 159 de mine marine distruse indică o presiune operațională în creștere pentru securizarea vestului Mării Negre , într-o zonă care include infrastructură energetică offshore, potrivit news.ro . Șeful Statului Major al Forțelor Navale, Mihai Panait , a declarat la Constanța că dronele descoperite și distruse în Marea Neagră, în zona Neptun Deep, au fost de proveniență rusească. Întrebat ce tip de drone au fost, acesta a precizat că au fost „drone Gerbera”, menționând că „doar acestea sunt cunoscute a fi de producție rusească”. Oficialul a descris și modul de intervenție, arătând că informațiile au venit prin sistemul de informare interinstituțional din România și că acțiunea a fost derulată împreună cu o capabilitate a Gărzii de Coastă Constanța, cu o platformă navală și cu echipa de scafandri de luptă EOD (specializați în neutralizarea munițiilor explozive) din cadrul Forțelor Navale Române. MRCC Constanța (centrul de coordonare a salvării maritime) ar fi transmis prima informare către Forțele Navale, conform declarațiilor citate. Panait a mai spus că zona în care a avut loc acțiunea militară de „ieri”, în raionul Neptun Deep, în apropierea platformei Neptun Alpha, este la 80–90 de mile marine, până la 100 de mile marine, adică „aproape 200 de kilometri”. Minele marine rămân „primul pericol” în evaluarea Forțelor Navale În același context, șeful Forțelor Navale a indicat un bilanț de 159 de mine marine descoperite și distruse în bazinul Mării Negre, „în special în partea de vest”. În evaluarea sa, acesta este „primul pericol” din perspectiva specialiștilor Forțelor Navale Române. Pe lângă mine, Panait a enumerat încă două riscuri operaționale menționate în conferința de presă: drone aeriene căzute „în număr mare”, cu fragmente sau intrate în spațiul aerian, ajunse pe teritoriul României, în zona Deltei Dunării; drone de suprafață care plutesc în derivă sau acționează în conflict și pot ajunge, fără a putea fi anticipate, în zona de responsabilitate a României, inclusiv în zona economică exclusivă. [...]
Turcia vrea să transforme „ Acordul de la Mecca ” într-un pact regional de apărare , cu potențial de a schimba arhitectura de securitate din Orientul Mijlociu, pe fondul prelungirii războiului din regiune, potrivit Agerpres . Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a spus, într-un interviu acordat cotidianului panarab Asharq Al-Awsat, că Ankara urmărește extinderea acordului de apărare semnat vineri, la Mecca, între Turcia, Arabia Saudită și Pakistan. Erdogan a indicat că, „probabil”, în condiții favorabile, „toate țările din regiune” ar putea adera la acest cadru. Ce prevede acordul și de ce contează În declarația comună a celor trei semnatare, acordul este prezentat ca un instrument de „consolidare a descurajării colective” împotriva oricărui act de agresiune. Documentul include o clauză potrivit căreia un atac armat asupra oricăruia dintre cele trei state va fi considerat un atac asupra tuturor. Erdogan numește înțelegerea „Acordul de la Mecca” și o justifică prin ideea că problemele regionale ar trebui soluționate de actorii regionali, fără formule „impuse din exterior”. Extinderea: Egiptul, menționat, dar fără confirmare Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, exprimase deja sâmbătă dorința Ankarei ca Egiptul să se alăture „în etapa următoare”. Totuși, Egiptul nu a comentat public această perspectivă, deși Fidan urmează să efectueze o vizită acolo joi și vineri. În plus, potrivit informațiilor apărute în presă și citate de Agerpres, ar exista rezerve din partea liderilor egipteni și saudiți față de o eventuală extindere. [...]
Polonia vrea să atragă fonduri SAFE rămase nefolosite de alte state, ceea ce poate redirecționa rapid finanțarea UE către proiecte de înzestrare cu producție europeană , potrivit Agerpres . Viceministrul apărării Pawel Zalewski a spus că Varșovia este interesată de „rezerva” de bani neutilizați și că urmează negocieri cu Comisia Europeană. Instrumentul SAFE (Security Action For Europe) este parte a planului ReARM Europe, redenumit ulterior ReARM Readiness 2030 , prezentat de Comisia Europeană în martie 2025. Planul vizează mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro pentru consolidarea capacităților de apărare ale Uniunii Europene până în 2030, inclusiv printr-o „descurajare credibilă”. Miza: competiție pentru bani și accelerarea achizițiilor Zalewski a indicat că alocarea fondurilor suplimentare ar urma să se decidă în urma unei competiții între state, în discuțiile cu Comisia Europeană. „Va exista un joc de departajare în negocierile cu Comisia Europeană. Vom prezenta proiectele pe care le-am dori incluse în acest mecanism.” Polonia a semnat deja un acord de împrumut în cadrul SAFE, care îi asigură 43,7 miliarde de euro (aprox. 218,5 miliarde lei) pentru consolidarea armatei, în contextul intensificării eforturilor UE de securitate și al riscurilor geopolitice. Ce ar cumpăra Polonia cu bani în plus Potrivit demnitarului polonez, fondurile suplimentare ar putea fi direcționate către achiziții de aviație militară, în special: avioane militare de transport; avioane pentru realimentare în aer. Regula de eligibilitate care favorizează industria europeană Pentru ca un proiect să fie eligibil pentru împrumuturi prin SAFE, 65% din valoarea sa trebuie contractată cu companii din statele UE, din Spațiul Economic European sau din Ucraina. În practică, mecanismul este construit pentru a susține achizițiile de echipamente produse în Europa și, în cazul statelor terțe eligibile (precum Ucraina), pentru proiecte care întăresc apărarea și stimulează industria europeană de apărare. [...]
Escaladarea retorică dintre Phenian și Tokyo riscă să complice cooperarea de securitate în regiune , după ce Coreea de Nord a atacat noul document japonez de strategie în apărare, prezentându-l drept bază pentru „funcționarea mașinăriei de război” și o „reinvazie”, potrivit HotNews . Acuzațiile apar într-un articol publicat simultan de KCNA (agenția de presă a statului nord-coreean) și în „Rodong Sinmun”, semnat de Kang Won-chol, prezentat ca analist nord-coreean în domeniul securității internaționale. Textul susține că documentul japonez a fost lansat într-un moment în care Japonia „se îndreaptă cu capul înainte spre militarizare, cuprinsă de ambiția unei reinvazii”. Ce contestă Phenianul în strategia Japoniei Presa de stat nord-coreeană afirmă că Japonia ar fi descris „nefondat” Coreea de Nord drept o „amenințare gravă și iminentă”, pentru a-și justifica dezvoltarea militară. În același material, Phenianul leagă această direcție de consolidarea alianței Japoniei cu SUA și de relația cu aliații Washingtonului. În plus, articolul îl menționează pe ministrul japonez al apărării, Shinjiro Koizumi , și apelul acestuia pentru întărirea capacităților militare, interpretat de partea nord-coreeană ca o împingere a Japoniei „pe un drum extrem de periculos”. Context: modernizarea militară a Japoniei și noul guvern Japonia a publicat marțea trecută primul document de strategie privind apărarea sub actualul guvern condus de Sanae Takaichi . Documentul pledează pentru modernizare, inclusiv prin integrarea unor tehnologii precum dronele și inteligența artificială, și pentru o cooperare mai strânsă cu aliații, pe fondul preocupărilor de securitate din regiune. Coreea de Nord invocă și trecutul istoric: Japonia a ocupat Peninsula Coreeană între 1910 și 1945, iar Phenianul descrie frecvent Japonia imperială drept agresor. De ce contează: justificarea înarmării și presiune pe formatul trilateral În același articol, Phenianul încearcă să-și justifice propria înarmare, susținând că întărirea capacităților militare este necesară pentru a descuraja „intențiile ostile ale altor țări”. De la Seul, un oficial al Ministerului Unificării a spus că astfel de acuzații „nu sunt în sine neobișnuite”, dar a atras atenția asupra intensificării criticilor în ultimele zile, inclusiv a condamnării mai vehemente a cooperării trilaterale Coreea de Sud–SUA–Japonia. „Considerăm că este o încercare a Phenianului de a-și justifica programul de arme nucleare și de a se alinia cu China și Rusia”, a declarat oficialul. Până la momentul relatării, Japonia nu oferise o reacție oficială. [...]
