Știri
Știri din categoria Apărare
Premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța rolului SUA în apărarea Europei, în cadrul unei conferințe de presă comune cu cancelarul german Friedrich Merz. Potrivit Biziday, Bolojan a afirmat că pacea și siguranța în România sunt asigurate de NATO, cu un rol determinant al Statelor Unite. Această declarație vine în contextul unei discuții despre capacitatea Europei de a se apăra fără sprijinul american.
În cadrul conferinței, Bolojan a anunțat un memorandum între ministerele Apărării din România și Germania, destinat să întărească colaborarea militară dintre cele două țări. Acesta va viza standardizarea tehnicilor militare și întărirea cooperării în domeniul apărării.
Cancelarul german Friedrich Merz a susținut că Europa devine mai capabilă să se apere singură, dar a recunoscut importanța alianțelor cu parteneri NATO, inclusiv SUA. Merz a menționat angajamentul țărilor UE de a crește investițiile în apărare, subliniind că Europa dorește să continue colaborarea cu partenerii americani.
Bolojan a evidențiat și relațiile economice dintre România și Germania, subliniind că Germania este principalul partener economic al României, cu un comerț bilateral de peste 42 de miliarde de euro în 2024. El a discutat despre creșterea investițiilor în domenii strategice precum energie, industrie și apărare, folosind instrumente europene precum programul SAFE.
În plus, premierul român a reiterat importanța stabilității în regiunea Mării Negre și a sprijinit eforturile pentru o pace durabilă în Ucraina. De asemenea, Bolojan a subliniat prioritatea strategică a Republicii Moldova pentru România și a exprimat dorința de a finaliza procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică anul acesta.
Recomandate
Finlanda a eliminat interdicția privind armele nucleare, deschizând un nou cadru legal pentru operațiuni NATO pe teritoriul său , după ce parlamentarii au votat ridicarea restricției printr-un amendament la Legea energiei nucleare, potrivit Politico . Miza este una de reglementare și operare militară: Helsinki își aliniază legislația la statutul de stat membru NATO, permițând, la nevoie, primirea, transportul și facilitarea deplasării armelor nucleare în cadrul apărării aliate. Votul a trecut cu 125 la 61, iar ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen , a numit schimbarea „esențială” pentru securitatea țării, insistând însă că Finlanda nu intenționează să staționeze permanent arme nucleare pe teritoriul său. Ce se schimbă concret: de la interdicție legală la opțiune operațională Amendamentul elimină o restricție veche de decenii care, în forma anterioară, limita posibilitatea Finlandei de a participa fără constrângeri legale la anumite planuri și mișcări logistice ale Alianței. În termeni practici, decizia: permite Finlandei să primească arme nucleare în contextul operațiunilor de apărare ale NATO; permite transportul și tranzitul acestora pe teritoriul finlandez; oferă bază legală pentru facilitarea mișcării armelor nucleare, dacă situația de securitate o cere. Häkkänen a afirmat, într-o postare pe X după vot, că parlamentul a aprobat amendamentul cu o majoritate de două treimi și că reforma „întărește securitatea Finlandei și a NATO în ansamblu”. „Această reformă istorică întărește securitatea Finlandei și a NATO în ansamblu.” Contextul deciziei: integrarea în NATO și presiunea de securitate din regiune Potrivit aceleiași surse, votul închide un proces de schimbare a politicii de apărare accelerat după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022. Finlanda a aderat la NATO în 2023 și are o frontieră de peste 1.300 de kilometri cu Rusia. În acest an, Häkkänen a argumentat că restricțiile nucleare, datând din 1980, nu mai reflectă realitățile geopolitice ale unui stat membru NATO. Nivelul de alertă a rămas ridicat: în mai, autoritățile finlandeze au ridicat avioane de luptă după ce o dronă suspectă ar fi intrat în spațiul aerian al țării, în apropiere de Helsinki. Președintele Alexander Stubb a spus ulterior că Finlanda nu se confruntă cu „nicio amenințare militară directă”, iar oficiali militari au indicat că au existat informații prealabile despre incident. Ce urmează: discuții despre descurajarea nucleară europeană Decizia vine în paralel cu evaluarea unei implicări mai strânse în planurile președintelui francez Emmanuel Macron privind o descurajare nucleară europeană mai amplă. Premierul Petteri Orpo a semnalat interes pentru cooperare, dar Finlanda nu a luat încă o decizie finală, potrivit Politico. [...]
Rheinmetall își împinge sistemul mobil Skyranger 30 în prim-planul apărării antidrone din NATO , urmând să îl prezinte la Eurosatory 2026 de la Paris, într-un moment în care statele europene caută soluții rapide pentru apărarea aeriană de proximitate, potrivit Interesting Engineering . Skyranger 30 este un sistem de apărare aeriană mobil, construit pe șasiul vehiculului de luptă Lynx KF41 , care combină senzori moderni cu „putere de foc” ridicată. Miza operațională este acoperirea unui gol de capabilități în apărarea aeriană cu rază scurtă, pe fondul proliferării dronelor și a munițiilor rătăcitoare (loitering munitions – muniții care pot „patrula” deasupra zonei înainte de atac). De ce contează: apărarea de proximitate devine prioritate în Europa Publicația notează că sistemul câștigă importanță în mai multe țări NATO, în cadrul inițiativelor europene de apărare. Contextul invocat este schimbarea rapidă a amenințărilor pe câmpul de luptă, unde arhitecturile tradiționale de apărare aeriană sunt tot mai des puse sub presiune de ținte aeriene ieftine și greu de interceptat, precum dronele. În acest cadru, Rheinmetall poziționează Skyranger 30 ca soluție mobilă pentru protecția unităților în mișcare și a unor obiective critice, inclusiv infrastructură, printr-o combinație de senzori, angajare automată a țintelor și interceptori de tip tun și rachete. Ce poate face Skyranger 30: tun de 30 mm, muniție programabilă și rachete SHORAD La baza sistemului se află un tun tip „revolver” de 30 mm (30mmx173 KCE), cu o rază efectivă de până la 3.000 de metri. Interesting Engineering menționează utilizarea muniției programabile cu explozie în aer (airburst), care ar crește probabilitatea de lovire împotriva micro-dronelor. Pentru distanțe mai mari, turela are un design modular și poate integra rachete de apărare aeriană cu rază scurtă (SHORAD – short-range air defense). Sistemul include: radar de căutare integrat; senzori electro-optici; supraveghere și urmărire a țintelor la 360 de grade; posibilitatea de operare autonomă sau în rețea, conform unui comunicat citat de publicație. Adoptare în UE și NATO, pe fondul lecțiilor din conflictele recente Interesting Engineering scrie că mai mulți membri ai UE și NATO, inclusiv Germania, au ales în ultimii ani soluția Skyranger 30. Articolul leagă accelerarea cererii de experiența conflictelor recente, în special de utilizarea extinsă a dronelor și a munițiilor rătăcitoare în Ucraina, care a împins în sus interesul pentru sisteme mobile de apărare aeriană terestră cu rază scurtă și foarte scurtă. Rheinmetall urmează să prezinte Skyranger 30 la Eurosatory 2026, iar mesajul central este că sistemul ar răspunde unei cereri „urgente” pentru apărare aeriană mobilă și rezilientă în fața amenințărilor aeriene actuale. [...]
Finlanda a eliminat interdicția privind armele nucleare , o modificare legislativă care schimbă cadrul de reglementare al apărării și permite, în anumite condiții, tranzitul unor astfel de arme pe teritoriul său, potrivit G4Media . Decizia vine în contextul aprofundării integrării Finlandei în NATO și al deteriorării mediului de securitate după războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Votul a avut loc miercuri în parlamentul finlandez, unde ridicarea interdicției a fost aprobată cu 125 de voturi pentru și 61 împotrivă. Conform materialului, schimbarea „deschidea calea” ca Finlanda să faciliteze circulația armelor nucleare pe teritoriul său, informație atribuită de G4Media publicației POLITICO. Ce se schimbă în lege și de ce contează Interdicția era în vigoare din anii ’80 și, potrivit textului, prevedea interzicerea importului, deținerii, fabricării și detonării explozivilor nucleari pe teritoriul Finlandei. Ridicarea ei modifică un set de restricții care, în forma veche, limita opțiunile operaționale și de cooperare ale Finlandei în cadrul NATO. Finlanda are, potrivit articolului, cea mai lungă frontieră cu Rusia dintre statele membre NATO, iar decizia este prezentată ca parte a unei transformări mai ample a politicii de apărare, accelerată de războiul din Ucraina și de aderarea la NATO în 2023. Poziția guvernului: fără intenția de a găzdui permanent arme nucleare Ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen , a descris măsura drept „esențială” pentru securitatea Finlandei, dar a insistat că țara nu intenționează să găzduiască permanent arme nucleare. „Parlamentul a aprobat amendamentul la Legea energiei nucleare cu o majoritate solidă de două treimi. Această reformă istorică consolidează securitatea Finlandei și a NATO în ansamblu”, a scris Häkkänen pe X după vot. În martie, același ministru argumentase că restricțiile nucleare din 1980 nu mai reflectau realitățile geopolitice ale unui stat membru NATO, mai notează articolul. [...]
Statele Unite și țările europene din G7 vor să mute o parte din producția de armament în Ucraina , prin acordarea de licențe care să permită fabricarea locală de rachete cu rază lungă de acțiune și sisteme de apărare antiaeriană, potrivit Digi24 . Miza operațională este reducerea dependenței de livrările externe într-un moment în care Kievul reclamă o penurie de mijloace antiaeriene, iar stocurile aliaților sunt sub presiune. Informația a fost transmisă de o sursă diplomatică prezentă la summitul G7 de la Évian , citată de publicația franceză Le Parisien . Aceeași sursă a indicat că producția „sub licență” ar viza atât apărarea antiaeriană, cât și „capacități de lovire în adâncime”, adică rachete cu rază lungă. Ce au convenit liderii G7 Într-o declarație comună, șefii de stat și de guvern ai G7 au convenit să crească sprijinul militar pentru Ucraina, inclusiv prin: sporirea furnizării de capacități de apărare aeriană; livrarea de sisteme și interceptori suplimentari; furnizarea de „capacități de lungă distanță”; disponibilitatea de a acorda Ucrainei licențe pentru a-și mări producția militară. Cum ar funcționa mecanismul de licențiere Cancelarul german Friedrich Merz a spus că firmele americane ar putea acorda licențe, în acest scop, producătorilor europeni. El a argumentat că nivelul actual de producție este insuficient și că deficitul poate fi compensat prin licențiere către companii care au capacități industriale, inclusiv europene și ucrainene. Context: presiune pe stocuri și cerere ridicată pentru Patriot Ucraina cere în mod repetat mai multe mijloace antiaeriene, inclusiv rachete Patriot americane, care ar urma să fie finanțate de aliații europeni. Totuși, aprovizionarea rămâne dificilă, iar stocurile se reduc, pe fondul altor priorități de securitate. Sursa diplomatică citată a indicat și o estimare de consum în timpul atacurilor masive ale Rusiei: „În mare, la fiecare atac masiv al Rusiei, ucrainenii trebuie să lanseze aproximativ douăzeci de rachete din sistemul Patriot.” În același timp, articolul notează că există stocuri în Orientul Mijlociu și „fără îndoială” în Statele Unite, ceea ce complică alocarea rapidă către Ucraina. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile nu rezultă un calendar, volume de producție sau companii implicate, iar formularea rămâne la nivel de intenție politică și disponibilitate de licențiere. Dacă mecanismul va fi pus în practică, el ar putea accelera reînnoirea stocurilor și ar scurta lanțurile logistice pentru Ucraina, într-un moment în care G7 afirmă că vrea să crească presiunea asupra Rusiei și să întărească apărarea aeriană a Kievului. [...]
Aliații NATO își cresc contribuțiile pentru a acoperi o parte din capacitățile pe care SUA le reduc din forțele de intervenție în situații de criză, iar „imaginea de ansamblu arată bine”, a declarat secretarul general Mark Rutte , potrivit Digi24 . Mesajul vine înaintea reuniunii miniștrilor apărării ai alianței și pe fondul pregătirilor pentru summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie). Rutte a spus că există încă „domenii care necesită mai multă muncă”, fără să ofere detalii, dar a indicat că o parte importantă din lacunele create de reducerea angajamentelor SUA este deja acoperită de ceilalți membri. Ce se schimbă operațional: mai puține platforme americane alocate NATO Statele Unite au informat luna trecută aliații că vor reduce volumul capacităților militare naționale alocate NATO în caz de criză, decizie care a ridicat întrebări privind capacitatea de reacție a alianței. Potrivit unor cifre furnizate agenției Reuters de o sursă militară (citate de Digi24), reducerile ar viza o gamă largă de echipamente, inclusiv: avioane de vânătoare F-15 și F-15E: scădere cu o treime, la 99; drone MQ-4 și MQ-9 Reaper: reducere la jumătate, la 12; avioane de realimentare KC-135 și KC-46: de la 79 la 63; alocarea a doar un bombardier strategic și un singur portavion, în loc de două; avioane de patrulare maritimă: de la 26 la 15; distrugătoare: de la 17 la nouă; eliminarea singurului submarin care transportă rachete de croazieră din angajamentele asumate. SUA nu au făcut publice detalii despre aceste reduceri, notează materialul. Presiune pe europeni și Canada: „să mărească rapid” contribuțiile Generalul american Alexus Grynkewich , comandantul suprem al NATO și șeful forțelor americane din Europa, a declarat luna aceasta că Washingtonul se așteaptă ca aliații europeni și Canada să mărească rapid numărul de aeronave și nave alocate planurilor de apărare ale alianței. În fundal, NATO se confruntă cu o presiune crescută, pe măsură ce unele țări europene se tem că președintele american Donald Trump ar putea pune în aplicare amenințările repetate privind retragerea SUA din alianță. [...]
Danemarca își crește contribuția militară pe flancul estic al NATO , urmând să desfășoare în această toamnă un batalion de până la 850 de soldați în Letonia, într-o mișcare care întărește postura operațională de descurajare în regiunea baltică, potrivit Digi24 . Contingentul danez va înlocui trupele suedeze aflate în prezent în Letonia și va participa la misiuni de apărare și descurajare, pe fondul preocupărilor de securitate generate de războiul din Ucraina. Informația este relatată de Digi24, care citează Agerpres, la rândul său pe EFE. Ministrul danez al Apărării, Jeppe Bruus , a legat explicit desfășurarea de logica apărării colective a alianței. „Soldaţii danezi contribuie la apărarea şi descurajarea colectivă a NATO. Vor arăta că Danemarca şi NATO sunt pregătite şi capabile să apere teritoriul alianţei dacă va fi nevoie. Securitatea noastră nu începe la graniţa daneză, ci în Letonia, alături de aliaţii noştri.” Ce înseamnă operațional: rotații, integrare în brigada condusă de Canada Din 2024, Danemarca a trimis anual în țările baltice un batalion de 700 până la 1.200 de soldați, pentru perioade de patru până la șase luni. Următorul batalion va fi integrat în brigada multinațională condusă de Canada. Potrivit Ministerului danez al Apărării, unitatea va fi staționată în Letonia ca punct de plecare, dar poate participa și la exerciții în celelalte țări baltice. Extinderea prezenței: și o unitate de deminare maritimă Separat de batalionul terestru, Danemarca a decis să trimită și o unitate de deminare maritimă, care poate fi folosită în situații de criză sau tensionate și pentru supravegherea și protecția infrastructurii critice. [...]
