Știri
Știri din categoria Apărare
Ministerul Apărării ia în calcul rezilierea contractului de drone cu Elbit Systems, pe fondul întârzierilor la livrarea sistemelor Watchkeeper X și al riscului de costuri suplimentare din penalități, potrivit Stirile Pro TV.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, s-a întâlnit vineri, la sediul MApN, cu Bezhalel Machlis, președintele companiei israeliene Elbit Systems, în prezența ambasadorului Israelului în România, Lior Ben Dor. Discuțiile au vizat „măsuri concrete” pentru remedierea întârzierilor în implementarea programului de sisteme tactice de avioane fără pilot (UAS) Watchkeeper X.
MApN spune că analizează „toate opțiunile” prevăzute de contract, „inclusiv posibilitatea rezilierii”, în funcție de capacitatea companiei de a-și îndeplini obligațiile asumate. Instituția a transmis și un mesaj ferm privind disciplina contractuală:
„Apreciem prezența Elbit în România și eforturile depuse, dar obligațiile legale și contractuale nu pot fi opționale.”
Contractul are o valoare de 1,89 miliarde de lei (428,75 milioane de dolari) și prevede achiziționarea a șapte sisteme Watchkeeper X (șase terestre și unul naval), fiind semnat în decembrie 2022. Primul contract subsecvent, pentru trei sisteme terestre, avea termen de livrare 19 iunie 2025.
În material se arată că penalitățile pentru neexecutare se ridică la aproximativ 265,5 milioane de lei, ceea ce ridică presiunea financiară și juridică asupra derulării programului.
Elbit Systems a invocat trei evenimente de forță majoră care ar fi afectat calendarul:
Compania a anunțat că sistemele sunt gata pentru testele finale de acceptare în România spre sfârșitul lunii aprilie, însă „sub rezerva aprobării autorităților române”.
Într-un comunicat citat de Știrile Pro TV, Elbit Systems susține că programul ar fi o investiție strategică pe termen lung în industria de apărare și în capacitățile naționale, afirmând că sistemele sunt produse în România și includ componente structurale, sisteme electronice, integrarea completă a UAV-urilor și asamblarea stațiilor de control la sol.
Elbit mai afirmă că are peste 1.000 de angajați în România și că susține „alte câteva mii” de locuri de muncă în ecosistemul industrial, operând șapte facilități locale.
În privința întârzierilor, compania indică factori cumulativi legați de contextul de securitate din Israel și din regiune, precum și situații de forță majoră care ar fi afectat programe de apărare la nivel global, reiterând că își menține angajamentul de a finaliza programul și parteneriatul cu România.
Recomandate
Doborârea unei drone neautorizate deasupra județului Buzău ridică miza investițiilor în apărarea antiaeriană și anti-dronă , după ce un pilot român de pe un F-16 a interceptat și distrus aparatul în spațiul aerian național, într-un incident prezentat ca o premieră operațională, potrivit Agerpres . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , a transmis pe platforma X că incidentul a avut loc vineri, la ora 11:02, iar interceptarea s-a produs deasupra unei zone nepopulate din județul Buzău. Ea a precizat că este „prima dată când o dronă a fost interceptată și distrusă în spațiul aerian național”, în condițiile în care aparatul ar fi intrat fără autorizație. Țoiu a atribuit reușita „răspunsului rapid al Armatei române” și coordonării cu aeronavele Eurofighter italiene aflate în misiune de Poliție Aeriană NATO, care au fost „de asemenea, implicate” în operațiune. Ce semnal transmite Guvernul despre capabilitățile anti-dronă În același mesaj, ministrul interimar de Externe a spus că președintele Nicușor Dan și ministrul Apărării, Radu Miruță, „au reafirmat” angajamentul de a proteja spațiul aerian și de a continua investițiile în capabilități moderne de apărare antiaeriană și anti-dronă. Totodată, Țoiu a menționat că zona de impact și resturile dronei sunt analizate în prezent. Context: securitate la frontieră și cooperare aliată Oana Țoiu a legat incidentul de nevoia de întărire a securității la granița României și de sprijinirea eforturilor internaționale pentru „vecinii noștri” care se confruntă cu atacuri pe care le-a numit „ilegale”. „Calea către o securitate consolidată este calea către pace la granița României.” [...]
România ar urma să primească 2,15 miliarde de euro (aprox. 10,8 miliarde lei) pentru extinderea conductelor NATO de combustibil , în cadrul unui proiect finanțat din fonduri comune ale Alianței, potrivit Economedia , care citează o postare a președintelui Nicușor Dan . Miza economică pentru România este dublă: investiții de infrastructură pe termen lung și potențiale contracte pentru companii locale, pe lângă componenta de securitate. Consiliul Nord-Atlantic a aprobat finanțarea totală a proiectului la 27 de miliarde de euro pentru următorii 20 de ani , descrisă ca cea mai mare investiție de acest tip din istoria NATO. Proiectul vizează modernizarea rețelei de combustibil militar din perioada Războiului Rece și extinderea ei către Est. Ce presupune proiectul și cine sunt principalii beneficiari Inițiativa are ca obiectiv extinderea rețelei NATO de conducte pentru combustibil, considerată esențială pentru mobilitatea militară pe Flancul Estic , în contextul lecțiilor desprinse după invazia Rusiei în Ucraina, potrivit mesajului transmis de președinte. România este indicată între principalii beneficiari, alături de: Polonia Turcia Bulgaria Acordul a fost semnat de cei 32 de ambasadori ai NATO la ultima reuniune înainte de vacanța de vară. Potrivit unor diplomați citați de POLITICO, înțelegerea a fost posibilă după ce Turcia a renunțat la o încercare de ultim moment de a amâna adoptarea proiectului. Impact economic: lucrări pe teritoriul României și utilizări civile Nicușor Dan afirmă că România a fost implicată „încă de la început” prin Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale și Delegația României la NATO. Conform aceleiași declarații, noua rețea va traversa teritoriul României și va avea utilizări atât militare, cât și civile , ceea ce ar putea deschide „oportunități importante pentru economia și companiile românești”. În același mesaj, președintele leagă proiectul de consolidarea rolului României ca aliat de primă linie la Marea Neagră și de întărirea conectivității strategice cu ceilalți aliați. Context politic: un episod recent de comunicare neclară Economedia notează și că, în urmă cu două săptămâni, la o conferință de presă la Ankara, președintele nu a știut să răspundă unei întrebări despre extinderea conductelor militare NATO, întrebat în limba română de un reporter Bloomberg, reacționând cu „Pentru aprovizionare, sau pentru ce?”, apoi oferind un răspuns fără legătură cu întrebarea. Pentru mediul de afaceri, relevanța imediată rămâne dimensiunea financiară indicată pentru România și perspectiva ca proiectul – derulat pe 20 de ani – să genereze lucrări și contracte, în măsura în care detaliile de implementare vor fi stabilite. [...]
Incidentul de la Padina arată că apărarea aeriană a României funcționează deja în regim aliat , cu avioane românești și italiene ridicate de la sol „sub comanda și controlul NATO”, potrivit HotNews , care citează reacția oficială a Alianței după doborârea unei drone în județul Buzău. NATO spune că, în dimineața de 24 iulie 2026, două F-16 românești de la Baza Aeriană Fetești și două Eurofighter italiene de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu au decolat pentru a identifica un vehicul aerian fără pilot, necunoscut, care zbura în apropierea spațiului aerian românesc. După ce drona a intrat în spațiul aerian al României, mijloacele NATO au primit „undă verde” pentru angajare. Drona – descrisă de MApN ca fiind „de tip Shahed” – a fost doborâtă de un pilot român aflat la manșa unui F-16, într-o zonă nelocuită din județul Buzău, în apropiere de localitatea Padina. Ce transmite NATO despre modul de intervenție În comunicatul citat, Alianța califică identificarea și doborârea dronei drept un „efort multinațional combinat”, prezentat ca dovadă că NATO este „pregătită și capabilă să reacționeze la orice potențiale amenințări aeriene” în regim permanent („24/7”). Investigație în curs și legătura cu achizițiile anti-aeriene NATO precizează că este în desfășurare o investigație și că Alianța este „într-un contact strâns cu autoritățile române”. Totodată, comunicatul plasează incidentul în contextul în care NATO, România și alte state „procură în mod activ interceptoare terestre” pentru întărirea apărării antiaeriene. Ca exemplu, este menționat sistemul anti-dronă MEROPS , despre care se arată că România l-a procurat pentru interceptarea dronelor de mici dimensiuni. HotNews amintește că, la finalul lunii iunie, Ministerul Apărării a anunțat că MEROPS, pus la dispoziție de SUA în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral, a fost operaționalizat și integrat în dispozitivul de apărare al Armatei. Comunicatul NATO menționat în articol: NATO [...]
Doborârea dronei intrate în spațiul aerian al României a fost executată de doi piloți de F-16 cu cel mult 28 de ani , iar reacția operațională a inclus coordonare cu NATO și o succesiune de angajări în care primele trageri, ale avioanelor italiene, nu au lovit ținta, potrivit HotNews . Cine a angajat ținta și cine a coordonat interceptarea Șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță , a spus că pilotul care a „angajat” drona (adică a intrat în procedura de identificare și tragere) este căpitan, iar cel care l-a asistat este locotenent, ambii având cel mult 28 de ani. „Cel care a angajat drona e căpitan. Cel care l-a asistat în angajarea dronei este locotenent. Doi oameni care nu au mai mult de 28 de ani.” În același context, generalul Gheorghe Maxim a adăugat că „cei care au dirijat interceptarea sunt sublocotenent și locotenent”. Ce s-a întâmplat în teren: avioane românești și italiene, angajare în etape Incidentul a avut loc vineri dimineață, iar drona a fost distrusă în județul Buzău, în apropierea localității Padina. România a ridicat în aer atât avioane F-16 de la baza aeriană Fetești, cât și avioane NATO Eurofighter Typhoon italiene de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu. Potrivit informațiilor prezentate, avioanele italiene au tras primele, însă racheta lansată nu a lovit ținta. La câteva minute au tras și avioanele F-16 românești, iar drona a fost doborâtă de pilotul român de pe F-16. Timpul de reacție și coordonarea cu NATO Ministrul interimar al apărării a declarat că, „în 7 minute de la decolare, piloții români de pe avioanele F-16 au interceptat, angajat și doborât drona”. MApN a precizat că drona a fost detectată la ora 09.39, la aproximativ 20 km est de Sulina, a intrat în spațiul aerian național pe traiectul Sulina–Brăila–Fetești–Buzău, iar la ora 11.02 a fost doborâtă. Generalul Gheorghe Maxim a explicat că decizia de angajare a fost luată imediat după pătrunderea în spațiul aerian național, ținta a fost declarată ostilă, iar Centrul de operații aeriene a menținut legătura cu Centrul de Operațiuni Aeriene Combinate al NATO de la Torrejón. El a descris și condițiile procedurale: identificare vizuală, încadrare cu radarul de bord și angajare doar în zone fără risc pentru populație și obiective. Ce urmează: posibilă decorare Întrebat dacă se va discuta decorarea pilotului care a doborât drona, șeful Armatei a spus că își dorește ca acesta să fie decorat, inclusiv cu ordine naționale, precizând că „nu s-au întrunit condițiile până azi”. Pentru context, generalul Vlad Gheorghiță a mai afirmat că NATO a avut patru situații de acest tip de la începutul războiului, dintre care două „au fost rezolvate cu piloți români”, făcând referire și la o dronă doborâtă de un pilot român în Estonia, în luna mai. [...]
Aglomerația de nave la Dunăre și Marea Neagră ar putea crește riscul de incidente în apropierea porturilor românești, pe fondul intensificării exporturilor de cereale din Ucraina, potrivit Antena 3 . Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad , spune că este posibil să mai apară evenimente similare celui raportat în largul localității Sfântu Gheorghe, unde o navă sub pavilion Liberia a fost avariată, cel mai probabil, de o dronă maritimă sau de explozia unei mine marine. Generalul leagă riscul de perioada în care „se încheie treieratul” în Ucraina, ceea ce ar urma să aducă un aflux de nave în zona porturilor românești de la Dunăre și de la Marea Neagră, cu efect direct asupra vulnerabilităților operaționale din zonă. „Personal, cred că se vor mai întâmpla incidente. Suntem exact în perioada în care se încheie treieratul în Ucraina.” De ce contează: presiune operațională pe porturi și pe rutele de tranzit În declarațiile citate, șeful Armatei indică faptul că, odată cu creșterea exporturilor ucrainene de grâne, crește și numărul navelor ucrainene care ajung în proximitatea porturilor românești. În acest context, el menționează existența unui „coridor verde” stabilit în apropierea apelor teritoriale ale Ucrainei, Bulgariei și Turciei, pentru ca tranzitul să se desfășoare „corespunzător”. Aglomerația anticipată în porturile de la Dunăre și Marea Neagră ar putea amplifica riscurile pentru navele care aprovizionează sau deservesc exporturile Ucrainei, inclusiv în vecinătatea apelor teritoriale românești. Incidentul care a declanșat avertismentul Avertismentul vine după ce o navă care transporta cărbuni din Norfolk (SUA) către Ucraina, sub pavilion Liberia, aflată la aproximativ 22 de mile marine (aprox. 41 km) sud-est de Sfântu Gheorghe, a raportat în noaptea de joi spre vineri o avarie. Potrivit Agerpres, evaluările preliminare indică drept cauză probabilă impactul cu o dronă maritimă sau explozia unei mine marine. Autoritatea Navală Română a transmis că nava „Christina B” are la bord 17 membri ai echipajului (ucraineni, turci, srilankezi și filipinezi), transportă 75.404 tone de cărbune și este ancorată în afara apelor teritoriale românești. Nu au fost raportate persoane rănite, iar MRCC Constanța monitorizează situația. [...]
F-22 Raptor rămâne un reper operațional în superioritatea aeriană, dar cu costuri și restricții care îi limitează replicarea , arată o analiză din Interesting Engineering . Deși a intrat în serviciu în 2005, avionul continuă să fie considerat de mulți drept cel mai capabil vânător dedicat luptei aer-aer aflat în exploatare, însă programul a fost scurtat, producția s-a oprit, iar exportul este interzis prin lege. De ce contează: performanță ridicată, flotă mică și cost pe aparat foarte mare Potrivit publicației, F-22 combină patru elemente care, împreună, îi dau avantajul în lupta aeriană: invizibilitate radar (stealth), viteză supersonică fără postcombustie („supercruise”), manevrabilitate ridicată și integrarea avansată a senzorilor („fuziune de senzori”, adică unificarea datelor din mai multe surse într-o singură imagine tactică pentru pilot). Tocmai această combinație îl menține relevant, chiar dacă între timp au intrat în serviciu platforme mai noi, precum F-35, J-20 sau Su-57. În același timp, F-22 este descris ca fiind printre cele mai scumpe avioane de luptă operaționale construite, iar explicația ține de economie de scară: au fost produse doar 187 aparate operaționale, după ce guvernul SUA a redus programul în 2009, iar producția s-a încheiat în 2011. Cu cheltuieli mari de cercetare și dezvoltare împărțite la o flotă relativ mică, costul pe aparat a crescut semnificativ. Analiza notează că, în funcție de metodologia de calcul, costul total al programului pe aeronavă depășește 300 milioane dolari (aprox. 1,38 miliarde lei ), ceea ce îl plasează între cele mai costisitoare programe de aviație de luptă aflate în serviciu. Ce îl face eficient în luptă, pe scurt Elementele tehnice evidențiate în material sunt: Stealth : armamentul este transportat în compartimente interne, reducând semnătura radar; forma și materialele absorbante contribuie la dificultatea detectării și urmăririi. Supercruise : poate zbura supersonic în jur de Mach 1,5 fără postcombustie, ceea ce ajută la autonomie, reduce semnătura în infraroșu și scurtează timpul de ajungere în zona de luptă. Vectorizarea tracțiunii : duze bidimensionale care permit manevre extreme, utile mai ales în lupta apropiată. Fuziunea de senzori : combină datele din radar, sisteme de sprijin electronic și alți senzori într-o imagine unică, reducând încărcarea informațională a pilotului. De ce nu poate fi cumpărat de alte țări Spre deosebire de F-35, F-22 nu a fost exportat niciodată. Motivul invocat este Obey Amendment , o prevedere adoptată de Congresul SUA care interzice exportul pentru a proteja tehnologii clasificate (designul stealth, capabilități de război electronic, radarul avansat și software-ul de misiune). Chiar și aliați apropiați, precum Japonia, Australia și Israel, și-au exprimat interesul, fără a putea achiziționa aparatul. Ce urmează: înlocuire așteptată, dar rol operațional încă central Deși producția s-a încheiat de peste un deceniu, F-22 continuă să influențeze filosofia de proiectare a avioanelor moderne, iar SUA îl mențin ca element-cheie al superiorității aeriene. Materialul indică faptul că programe de generația a șasea, precum inițiativa Next Generation Air Dominance (NGAD) , sunt așteptate să îl înlocuiască în timp, însă până atunci Raptor rămâne o piesă centrală în postura aeriană americană. [...]
