Știri
Știri din categoria Apărare
România intră în programul NATO Drone Edge, care pune pe masă peste 40 de miliarde de dolari pentru capabilități antidronă în următorii cinci ani, într-un demers care poate accelera achizițiile de sisteme deja testate și standardizarea apărării contra dronelor la nivel aliat, potrivit Antena 3.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) susține că dronele „au schimbat modul în care se poartă războiul”, iar inițiativa Drone Edge urmărește dezvoltarea și achiziția de capabilități moderne pentru detectarea și combaterea dronelor, concomitent cu pregătirea unui număr mai mare de operatori și cu întărirea cooperării între statele aliate.
Conform MApN, programul NATO presupune investiții de peste 40 de miliarde de dolari (aprox. 184 miliarde lei) în următorii cinci ani pentru:
MApN precizează și că unul dintre obiective este creșterea de cinci ori a numărului de piloți de drone până la finalul anului 2027.
Ministerul subliniază că un sistem antidronă nu se reduce la doborâre sau bruiaj, ci presupune un proces în etape: detectare, identificare, urmărire și abia apoi decizie. Miza, în această logică, este scurtarea timpilor dintre etape, pentru a crește capacitatea de reacție.
România a semnat, la Forumul Industriei de Apărare organizat cu ocazia summitului NATO de la Ankara, mai multe memorandumuri de înțelegere pentru proiecte și programe de cooperare militară, inclusiv un memorandum actualizat pentru NATO Flight Training Europe/NFTE, inițiativă care prevede antrenarea de piloți (inclusiv români) pentru avioane de vânătoare, elicoptere și, „în special”, drone, în cadrul NATO Drone Edge.
MApN încadrează Drone Edge drept răspunsul NATO la una dintre cele mai mari provocări ale războiului modern, în condițiile în care dronele sunt folosite de la recunoaștere până la atacuri asupra infrastructurii critice.
Recomandate
Intrarea în serviciu a corvetei „Contraamiral August Roman ” întărește cooperarea navală România–Turcia și semnalează o miză operațională directă în Marea Neagră, într-un context regional în care interoperabilitatea aliată contează tot mai mult, potrivit relatării din Adevărul . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a descris momentul în care nava militară românească a fost întâmpinată printr-un mesaj radio de comandamentul turc imediat după traversarea Strâmtorii Bosfor și intrarea în Marea Neagră. În relatarea sa, mesajul „Bun venit în Marea Neagră” a venit după ce autoritățile turce au identificat nava pe radare. În același context, Miruță a legat episodul de cooperarea regională, afirmând că între România, Turcia și Bulgaria Marea Neagră este „una care ne unește”, invocând interese comune economice și militare. Prima navă nouă de luptă după peste trei decenii Corveta „Contraamiral August Roman” (261), produsă în Turcia, a intrat oficial vineri în portul Constanța. Este prima navă nouă de luptă primită de România după mai bine de trei decenii, iar livrarea a avut loc în cadrul cooperării dintre România și Turcia în industria de apărare, pe baza unui acord interguvernamental semnat în decembrie 2025 (detalii despre livrare au fost prezentate anterior de Adevărul, într-un material separat). Proiectul este prezentat ca parte a eforturilor României de a-și dezvolta capabilitățile navale și de a se adapta la noile cerințe de securitate din regiune. Ce poate face corveta și ce înseamnă pentru operare Potrivit informațiilor din articol, nava poate desfășura: misiuni de supraveghere și patrulare; misiuni de salvare; operațiuni de luptă navală, antiaeriană și antisubmarin. Corveta are o lungime de aproximativ 100 de metri și este echipată cu armament, radar, sonar și sisteme compatibile cu standardele NATO. De asemenea, poate opera un elicopter îmbarcat, iar configurația ar urma să permită modernizări ulterioare prin integrarea de noi sisteme de luptă și senzori. Traseul spre Constanța și semnalele simbolice Drumul spre România al echipajului, format din 85 de militari, a inclus două momente evidențiate de ministru: întâmpinarea radio din partea comandamentului turc și salutul tradițional schimbat cu fregata „Regele Ferdinand”. Miruță a fost la bordul fregatei, menționând că a ales să revină în țară pe mare de la Summitul NATO de la Ankara. [...]
MApN a activat procedurile de alertă în nordul Tulcei după detectarea unor ținte aeriene , iar populația a primit mesaj RO-ALERT în contextul riscului de cădere a unor obiecte, potrivit Agerpres . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că sistemul de supraveghere radar a detectat la ora 4:39 ținte aeriene în proximitatea localităților Chilia și Ismail. În urma detecției, „sistemele de apărare antiaeriană au fost trecute în stare de alertă”, iar un elicopter IAR 330 Puma SOCAT a fost pregătit pentru decolare. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar un mesaj RO-ALERT a fost transmis la ora 4:41. Conform MApN, nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul național și nici cazuri de impact cu solul ale vreunui vehicul aerian, iar alerta aeriană a încetat la ora 5:07. În mesajul de „alertă extremă”, autoritățile au informat locuitorii că există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian și au transmis recomandări de protecție: „Adăpostiți-vă în beciuri sau adăposturi de protecție civilă. În lipsa unui adăpost, rămâneți în interiorul casei, departe de geamuri și pereți exteriori.” MApN a mai precizat că informează „în timp real” structurile aliate despre astfel de evenimente și menține permanent legătura cu acestea. [...]
România și Ucraina au activat un canal direct între structurile de apărare după incidentul cu drona maritimă care a explodat în Portul Constanța , iar președintele Nicușor Dan spune că investigația va stabili „răspunsul tehnic” privind cum a ajuns dispozitivul acolo, potrivit news . Președintele a declarat, miercuri seară, la Antena 3, că autoritățile române știu „cu certitudine” că drona de proveniență ucraineană nu a avut ca țintă Portul Constanța, invocând parteneriatul cu Ucraina care „elimină această posibilitate”. Concluziile privind circumstanțele exacte urmează să fie comunicate după finalizarea investigației. Ce se schimbă operațional: comunicare directă între apărări Nicușor Dan a spus că, în urma discuțiilor cu partea ucraineană „la mai multe niveluri”, s-a convenit și este deja în aplicare un „canal direct” de comunicare între cele două părți, inclusiv la nivelul structurilor de apărare. „Un lucru care s-a convenit şi care este deja pus în aplicare este faptul că există un canal direct şi în cadrul sistemului nostru de apărare şi în cadrul sistemului ucrainean de apărare.” Cronologia incidentului, potrivit MApN Ministerul Apărării Naționale a prezentat o succesiune de momente care indică atât detectarea obiectului, cât și notificarea venită din Ucraina privind pierderea controlului asupra unor drone maritime: 5 iunie, ora 06:20 : Centrul de Coordonare Maritimă al Autorității Navale Române informează Comandamentul Componentei Navale (CCN) despre un obiect plutitor în apropierea Danei 78 din Portul Constanța. CCN informează Garda de Coastă și SRI și alertează Centrul 39 Scafandri pentru pregătirea echipelor EOD (neutralizare muniții). ora 09:54 : autoritățile ucrainene informează partea română că au pierdut controlul asupra a patru drone maritime din Marea Neagră, care urmau să intre în secvența de autodetonare. ora 10:27 : se produce explozia dronei la Dana 78, după evacuarea personalului din zonă. În urma incidentului nu au fost înregistrate victime. Ce a transmis Ucraina României MApN a anunțat că Ucraina a răspuns întrebărilor României și a precizat că a pierdut comunicațiile cu patru drone navale (USV) Sargan-3000 care se îndreptau către zona de est a Mării Negre, fără a mai putea controla traiectoriile și fără a reuși reluarea comunicării. Potrivit aceleiași informări, Ucraina a comunicat intervalul programat pentru detonarea dronelor, iar incidentul este apreciat ca izolat și produs „cel mai probabil” din cauza acțiunilor de război electronic ale Federației Ruse. Investigația română urmează să stabilească detaliile tehnice ale ajungerii dronei în port. [...]
Încă cinci drone marine au fost distruse după incidentul din Portul Constanța , iar autoritățile spun că unele dintre resturile identificate pe mare conțineau explozibil, potrivit Antena 3 . Informația ridică miza operațională pentru securitatea portuară și pentru capacitatea de detectare și intervenție la Marea Neagră, într-un context în care astfel de incidente pot afecta direct fluxurile logistice și activitatea comercială din zonă. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că au fost observate pe mare „resturi de dronă” care au fost distruse și că „unele dintre ele au avut explozibil, unele nu”. El a adăugat că „s-ar putea ca una să fi fost după incident”. Ce spune Președinția despre răspunsul instituțional Președintele României, Nicușor Dan, a afirmat că îmbunătățirea sistemelor naționale de apărare și de detectare timpurie a dronelor aeriene sau navale face parte dintr-un proces de consolidare, menționând că există un „raport preliminar” privind incidentul petrecut în urmă cu o lună. Tot el a indicat că raportul complet urmează să fie finalizat după primirea răspunsurilor la întrebările transmise părții ucrainene, în cadrul unui dialog început pe acest subiect. Contextul incidentului și răspunsul Ucrainei, potrivit MApN În cazul dronei ucrainene care a explodat luna trecută în Portul Constanța, materialul citează o informare a Ministerului Apărării Naționale (MApN) potrivit căreia Ministerul Apărării din Ucraina a răspuns la 14 întrebări adresate de ministrul Radu Miruță. Conform MApN, partea ucraineană a confirmat că a pierdut controlul asupra a patru drone navale la 4 iunie 2026, cel mai probabil din cauza războiului electronic al Rusiei, și că nu a fost posibilă anularea comenzilor de autodetonare. Dronele ar fi avut ca direcție zona de est a Mării Negre, iar Ucraina ar fi informat România despre pericol la ora 9.54, cu aproximativ 35 de minute înainte de explozie. [...]
Loviturile IDF din nordul Fâșiei Gaza vizează direct infrastructura Hamas, pe fondul acuzațiilor de încălcare a armistițiului , într-o serie de operațiuni desfășurate în ultimele 48 de ore, potrivit The Jerusalem Post . Armata israeliană a anunțat că duminică a ucis „mai mulți” militanți Hamas în nordul Fâșiei Gaza, în timp ce aceștia ar fi planificat atacuri împotriva soldaților israelieni. Conform comunicării militare citate de publicație, țintele se aflau într-un sit de producție de armament al Hamas, iar existența acestuia ar încălca acordul de încetare a focului . IDF susține că militanții încercau să reabiliteze capacitățile militare ale Hamas și că plănuiau atacuri atât împotriva soldaților, cât și a civililor. Două lovituri separate sâmbătă, după tentative de atac Într-un alt episod menționat, armata israeliană a precizat că sâmbătă a ucis doi militanți Hamas în nordul Fâșiei Gaza, în lovituri separate, după tentative de atac asupra soldaților israelieni în zona „Liniei Galbene”. Potrivit IDF, Hassan Mustafa Zahir al-Razina ar fi încercat să amplaseze explozibili în apropierea militarilor, înainte de a fi lovit. A doua țintă, identificată ca militant Hamas Nukhba Mohammad Mahmoud Abd al-Mu'ti Fayyoumi, ar fi fost ucisă într-o lovitură separată, fiind acuzat că planifica atacuri împotriva soldaților israelieni în Gaza. De ce contează Dincolo de bilanțul operațional, miza principală este semnalul că Israelul tratează activitățile de producție de armament și refacerea capacităților Hamas drept încălcări ale armistițiului, justificând astfel continuarea loviturilor punctuale în nordul Fâșiei Gaza. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre termenii acordului de încetare a focului sau despre verificări independente ale acuzațiilor. [...]
Ucraina își intensifică presiunea asupra logisticii maritime rusești , după ce Forțele cu Sisteme Fără Pilot au raportat lovirea a 90 de nave rusești în Marea Azov , într-un interval de o săptămână, potrivit Kyiv Post . Țintele ar susține transportul de combustibili și aprovizionarea armatei ruse, într-un efort de a perturba rutele folosite inclusiv pentru ocolirea sancțiunilor internaționale. Între 6 și 12 iulie, comandantul Forțelor cu Sisteme Fără Pilot, Robert „Madyar” Brovdi , a transmis pe rețelele sociale că operatorii ucraineni au lovit, în medie, câte o țintă la fiecare 112 minute. El a rezumat ritmul operațiunilor astfel: „Paisprezece peste noapte, 90 de nave într-o săptămână.” Ce nave au fost vizate și de ce contează Conform Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, campania a vizat nave folosite pentru logistica militară și transportul de produse petroliere. În lista menționată apar: petroliere; remorchere; feriboturi; nave de marfă (cargo) de tip „dry cargo”. Statul Major susține că petrolierele ar fi utilizate pentru transportul petrolului și produselor petroliere rusești „pentru a ocoli sancțiunile internaționale”, iar feriboturile ar facilita logistica militară și transportul de marfă pentru armata rusă. Confirmări din partea Rusiei și reacția apărării antiaeriene Oficiali ruși au confirmat incidente în zonă. Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar, a declarat că o dronă a atacat un petrolier în Canalul Don–Azov, precizând că nava era goală, incendiul a fost localizat și nu au existat victime. Acesta a mai afirmat că sistemele ruse de apărare antiaeriană ar fi interceptat 20 de drone ucrainene în regiunea Rostov. Context: „flota din umbră” și lovituri asupra infrastructurii energetice Operațiunile maritime vin după lovituri anterioare care au vizat așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei. Kyiv Post notează că pe 9 iulie Sliusar a raportat două petroliere avariate de drone în Golful Taganrog, iar anterior Statul Major ucrainean a anunțat distrugerea a 12 petroliere rusești în Marea Azov. Tot în această vară, Forțele cu Sisteme Fără Pilot au raportat lovirea a 13 nave, inclusiv 10 petroliere, în apropierea Crimeei ocupate. În paralel, Statul Major ucrainean a raportat lovirea rafinăriei Syzran din regiunea Samara (Rusia) pe 11 iulie și în primele ore ale zilei de 12 iulie, menționând explozii și incendii la instalație. Potrivit aceleiași surse, rafinăria are o capacitate proiectată de 8,5 milioane de tone de petrol pe an și produce benzină, motorină și combustibil de aviație folosite pentru aprovizionarea forțelor armate ruse. [...]
