Știri
Știri din categoria Apărare
România intră în programul NATO Drone Edge, care pune pe masă peste 40 de miliarde de dolari pentru capabilități antidronă în următorii cinci ani, într-un demers care poate accelera achizițiile de sisteme deja testate și standardizarea apărării contra dronelor la nivel aliat, potrivit Antena 3.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) susține că dronele „au schimbat modul în care se poartă războiul”, iar inițiativa Drone Edge urmărește dezvoltarea și achiziția de capabilități moderne pentru detectarea și combaterea dronelor, concomitent cu pregătirea unui număr mai mare de operatori și cu întărirea cooperării între statele aliate.
Conform MApN, programul NATO presupune investiții de peste 40 de miliarde de dolari (aprox. 184 miliarde lei) în următorii cinci ani pentru:
MApN precizează și că unul dintre obiective este creșterea de cinci ori a numărului de piloți de drone până la finalul anului 2027.
Ministerul subliniază că un sistem antidronă nu se reduce la doborâre sau bruiaj, ci presupune un proces în etape: detectare, identificare, urmărire și abia apoi decizie. Miza, în această logică, este scurtarea timpilor dintre etape, pentru a crește capacitatea de reacție.
România a semnat, la Forumul Industriei de Apărare organizat cu ocazia summitului NATO de la Ankara, mai multe memorandumuri de înțelegere pentru proiecte și programe de cooperare militară, inclusiv un memorandum actualizat pentru NATO Flight Training Europe/NFTE, inițiativă care prevede antrenarea de piloți (inclusiv români) pentru avioane de vânătoare, elicoptere și, „în special”, drone, în cadrul NATO Drone Edge.
MApN încadrează Drone Edge drept răspunsul NATO la una dintre cele mai mari provocări ale războiului modern, în condițiile în care dronele sunt folosite de la recunoaștere până la atacuri asupra infrastructurii critice.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan cere o prezență militară americană mai puternică la Marea Neagră, argumentând că România își asumă costuri suplimentare pentru ca această consolidare să fie „mai utilă strategic” și „mai puțin costisitoare” pentru SUA , potrivit Știrile Pro TV . Mesajul este transmis într-un editorial publicat în „ The Daily Signal ”, pe fondul incidentelor recente cu drone și al escaladării riscurilor de securitate în bazinul Mării Negre. Incidentelor cu drone le este atribuit rolul de „semnal” pentru Washington În editorialul „Neclintiţi la margine: România pe flancul NATO de la Marea Neagră”, șeful statului invocă atacuri cu drone și incidente navale pentru a susține că relația strategică româno-americană trebuie ridicată „la un nivel superior”. „Recentele incidente cu drone din Marea Neagră arată că noile circumstanţe impun ridicarea nivelului de ambiţie al relaţiei strategice dintre România şi Statele Unite.” Nicușor Dan descrie inclusiv o intervenție în care două avioane F-16 românești ar fi doborât două drone „cu motor cu reacţie” care ar fi pătruns în spațiul aerian românesc deasupra Mării Negre, precum și două incidente maritime consecutive, la mai puțin de 24 de ore distanță, în 14–15 octombrie, cu solicitări de asistență și operațiuni de salvare. România își asumă „responsabilități și costuri mai mari” pentru a reduce nota de plată a SUA Unghiul central al textului este oferta explicită de a crește contribuția României pentru ca o prezență americană extinsă să fie mai eficientă și mai ieftină pentru partea americană. Președintele afirmă că România va continua investițiile în capacități, baze și poligoane și va rămâne aliniată politic și strategic. „Îşi va asuma responsabilităţi şi costuri mai mari, astfel încât o prezenţă americană consolidată în sectorul românesc al Mării Negre să devină strategic mai utilă şi mai puţin costisitoare.” În același argumentar, Nicușor Dan susține că România a răspuns solicitărilor repetate ale administrației Trump privind creșterea cheltuielilor militare și își prezintă achizițiile de echipamente moderne, „cel mai adesea americane”, drept parte a acestei alinieri. De ce contează: Marea Neagră, din zonă de comerț în „una dintre cele mai instabile” regiuni Președintele afirmă că, după anexarea Crimeei, Marea Neagră a trecut de la cooperare economică și comerț la o regiune cu instabilitate geopolitică ridicată și că România ar fi „cea mai expusă” efectelor colaterale ale războiului, invocând inclusiv riscuri de tip „război hibrid” (atacuri cibernetice, sabotaje, incursiuni cu drone, campanii informaționale). În acest context, el leagă consolidarea prezenței americane de descurajarea Rusiei și de reducerea riscului unei confruntări mai ample, indicând ca puncte de sprijin bazele de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu . Context: unde a fost publicat editorialul „The Daily Signal” este prezentată ca o publicație americană de orientare conservatoare, lansată în 2014 de The Heritage Foundation, iar în prezent independentă juridic de aceasta, cu focus pe politică, administrația federală, Congres și justiție. [...]
Președintele Nicușor Dan a convocat joi o ședință a CSAT, cu potențial de decizii care pot accelera achizițiile de echipamente militare , potrivit G4Media , care citează surse apropiate discuțiilor. Miza imediată ține de agenda posibilă a reuniunii: aceeași sursă indică faptul că ședința ar putea analiza situația de securitate din Marea Neagră , în contextul atacurilor rusești cu drone, precum și achiziția de echipamente militare. Din perspectivă operațională și bugetară, o discuție în CSAT pe tema achizițiilor poate pregăti decizii de prioritizare și calendarizare a programelor de înzestrare, însă articolul nu oferă detalii despre tipurile de echipamente vizate, sume sau termene. Publicația precizează că va reveni cu amănunte. [...]
Publicarea imaginilor cu doborârea a două drone Geran indică o capacitate de reacție rapidă a apărării aeriene , într-un episod în care ținte aeriene au intrat neautorizat în spațiul aerian al României, potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că imaginile au fost surprinse în misiunea de sâmbătă seara, când piloții a două avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au doborât două drone de tip rusesc Geran deasupra Mării Negre. Evenimentul a avut loc după ce radarele au detectat un grup de ținte aeriene la aproape 120 de kilometri est de Insula Șerpilor , care se deplasau spre sud-vest și au intrat ulterior în spațiul aerian românesc. Cronologia interceptării, potrivit MApN MApN indică o succesiune strânsă a momentelor-cheie, de la detectare la neutralizare: prima dronă a fost detectată în spațiul aerian românesc la 17:59 și a fost interceptată de un F-16 la 18:01; a doua dronă a fost detectată la 18:01 și a fost interceptată și distrusă de un alt F-16 la 18:05, la patru minute după pătrunderea în spațiul aerian românesc. Potrivit Ministerului Apărării, ambele aparate fără pilot au fost neutralizate deasupra apelor teritoriale ale României, după ce au fost identificate ca drone. Mesajul MApN și contextul de securitate din Marea Neagră În comunicatul publicat pe Facebook, MApN a descris acțiunea drept: „Ținte reperate, identificate, angajate și neutralizate! Imagini surprinse în timpul misiunii desfășurate seara trecută de piloții români pentru neutralizarea celor două drone care au pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc”. Ministerul a mai precizat că imaginile au fost furnizate de oficiali de la Baza 86 Aeriană Borcea . În context, Antena 3 notează că, în ultimele săptămâni, conflictul dintre Rusia și Ucraina s-a extins și asupra Mării Negre, iar săptămâna trecută două nave comerciale au fost atacate cu drone despre care se crede că ar fi rusești, în apele teritoriale românești. Totodată, publicația menționează că Ucraina și Federația Rusă continuă atacurile reciproce, în pofida unui „armistițiu energetic” anunțat recent de președintele american Donald Trump, menit să oprească temporar loviturile asupra infrastructurii energetice. [...]
Două drone intrate în spațiul aerian românesc au fost doborâte în câteva minute , într-un incident care ridică miza operațională pentru misiunile de poliție aeriană și pentru securitatea traficului din zona Mării Negre, potrivit Știrile Pro TV . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că interceptarea a fost făcută sâmbătă seara de piloți români aflați la manșa unor aeronave de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Române. MApN a transmis că, „în jurul orei 18:00”, piloții români au doborât două drone care intraseră în spațiul aerian al României, deasupra Mării Negre, informație preluată de News.ro. Cronologia intervenției, potrivit ministrului interimar al Apărării Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a anunțat la rândul său că cele două drone au fost „angajate și doborâte” de piloții militari români deasupra Mării Negre, potrivit Agerpres. Conform postării sale de pe Facebook, prima dronă a intrat în spațiul aerian național la 17:59 și a fost doborâtă în două minute, iar a doua a fost doborâtă la 18:05, după ce ar fi pătruns 2 km în spațiul aerian național. „Două drone aeriene angajate şi doborâte acum câteva minute de piloţii militari români deasupra Mării Negre. (...) Felicitări, colegi! Nimic din ce s-a muncit până acum nu e în zadar!” De ce contează pentru operațiunile militare Faptul că doborârea a fost realizată de aeronave F-16 indică o intervenție rapidă, cu decizie de angajare în timp scurt, într-o zonă sensibilă din punct de vedere al securității. În lipsa altor detalii în informațiile publicate (de exemplu, proveniența dronelor sau natura lor), rămâne neclar ce tip de amenințare a fost evaluată și ce măsuri suplimentare ar putea urma. [...]
Nicușor Dan leagă securitatea Mării Negre de protejarea rutelor comerciale , cerând un sprijin NATO mai consistent după atacuri cu drone care au avariat nave în apropierea coastelor României și Bulgariei, potrivit Adevărul . Președintele susține că Marea Neagră nu poate fi „pe deplin sigură” cât timp războiul din Ucraina continuă și spune că România are nevoie de „capabilitățile necesare” pentru a-și consolida apărarea în zonă. Într-un interviu pentru Euronews , el a argumentat că miza este și una economică, relevantă pentru Ucraina și pentru întreaga regiune. De la incidente aeriene la vulnerabilități maritime Nicușor Dan a amintit că, în urmă cu aproximativ un an și jumătate, România a început să se confrunte mai des cu pătrunderea dronelor în spațiul aerian și a admis că, la început, statul nu era suficient pregătit să gestioneze aceste situații. Acum, spune el, o presiune similară se conturează pe mare, unde navele comerciale au devenit mai expuse. „Trebuie să ne protejăm apele teritoriale.” Ce sprijin a fost discutat la Bruxelles La summitul liderilor europeni de la Bruxelles , securitatea regională a fost una dintre temele importante, alături de sprijinul pentru Ucraina, viitorul buget al Uniunii Europene și dezechilibrele comerciale în relația cu China. După reuniune, președintele a declarat că Franța a promis „echipamentele necesare” și că partea franceză vrea să înțeleagă mai bine nevoile României pentru protejarea intereselor în regiune. În același cadru, Nicușor Dan și premierul bulgar Rumen Radev au discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , despre întărirea apărării la Marea Neagră. Bulgaria a cerut avioane de luptă și sisteme antidronă. „NATO va continua să lucreze îndeaproape cu aliații noștri din Marea Neagră, adaptându-și postura de descurajare și apărare ori de câte ori va fi nevoie.” Contextul: atacuri cu drone și incertitudini privind prezența SUA Declarațiile vin pe fondul unor discuții, la nivelul administrației conduse de Donald Trump, despre posibile reduceri ale efectivelor americane și despre reevaluarea dispunerii trupelor SUA în diferite regiuni. Nicușor Dan și-a exprimat, totuși, încrederea că SUA vor continua să contribuie la securitatea Mării Negre și la consolidarea poziției României în NATO, invocând și valoarea strategică a poziției României pentru „proiectarea forței”. În zilele dinaintea summitului, mai multe nave comerciale au fost lovite de drone; săptămâna trecută, o navă s-a scufundat în urma unui atac, iar doi membri ai echipajului au murit. România și Bulgaria nu au confirmat cine este responsabil, deși premierul bulgar a sugerat că Rusia ar putea beneficia de pe urma acestor incidente. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar testa reacția Europei prin astfel de episoade și prin încălcări ale spațiului aerian. [...]
Ucraina rămâne fără muniție critică pentru apărarea antiaeriană , după ce livrările de interceptori pentru sistemele Patriot promise de SUA sunt în continuare întârziate, iar Washingtonul nu a autorizat încă expedierea acestora, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat vineri, 23 octombrie, într-o intervenție online la Hudson Institute din Washington, că interceptoarele necesare pentru a contracara atacurile balistice rusești „încă nu vin”, în condițiile în care Rusia continuă loviturile aproape zilnice asupra Ucrainei. Zelenski a spus că speră ca rachetele să fie deja pe drum, dar a avertizat că întârzierea este „o problemă serioasă”. „Așteptăm interceptori pe care i-am convenit deja, dar încă nu vin.” De ce contează: deficit de apărare antiaeriană înainte de iarnă Zelenski a indicat două priorități pentru perioada de iarnă: interceptori pentru sistemele Patriot (fabricate în SUA) și „livrări de energie”. În același context, el a menționat că Ucraina discută cu mai multe state din Asia, Orientul Mijlociu și cu partenerii europeni, însă „contează” pe pachetul american. Întârzierea interceptorilor Patriot are un impact operațional direct: reduce capacitatea Ucrainei de a apăra infrastructura și zonele populate împotriva atacurilor balistice, într-un moment în care frecvența loviturilor rusești rămâne ridicată. Presiuni suplimentare: restricții de viteză la Starlink și Starshield Pe lângă problema muniției pentru apărarea antiaeriană, Zelenski a spus că restricțiile de viteză pentru Starlink și Starshield „încă există”, în pofida unor relatări că serviciile ar fi fost restabilite. „Limitările de viteză la Starlink și Starshield sunt încă acolo. Viteza nu a fost restabilită.” El a recunoscut că aceste restricții au complicat operațiunile militare, dar a susținut că forțele ucrainene își mențin pozițiile și încearcă să păstreze funcționale rutele logistice. Ce urmează Din informațiile prezentate nu reiese un calendar pentru autorizarea și livrarea interceptorilor Patriot de către SUA. Mesajul lui Zelenski indică însă că, în lipsa unei decizii rapide, Ucraina intră în sezonul rece cu un deficit de capabilități antiaeriene și cu constrângeri suplimentare în comunicații, două elemente care pot afecta direct apărarea și continuitatea operațiunilor pe front. [...]
