Știri
Știri din categoria Apărare
România și Ucraina au activat un canal direct între structurile de apărare după incidentul cu drona maritimă care a explodat în Portul Constanța, iar președintele Nicușor Dan spune că investigația va stabili „răspunsul tehnic” privind cum a ajuns dispozitivul acolo, potrivit news.
Președintele a declarat, miercuri seară, la Antena 3, că autoritățile române știu „cu certitudine” că drona de proveniență ucraineană nu a avut ca țintă Portul Constanța, invocând parteneriatul cu Ucraina care „elimină această posibilitate”. Concluziile privind circumstanțele exacte urmează să fie comunicate după finalizarea investigației.
Nicușor Dan a spus că, în urma discuțiilor cu partea ucraineană „la mai multe niveluri”, s-a convenit și este deja în aplicare un „canal direct” de comunicare între cele două părți, inclusiv la nivelul structurilor de apărare.
„Un lucru care s-a convenit şi care este deja pus în aplicare este faptul că există un canal direct şi în cadrul sistemului nostru de apărare şi în cadrul sistemului ucrainean de apărare.”
Ministerul Apărării Naționale a prezentat o succesiune de momente care indică atât detectarea obiectului, cât și notificarea venită din Ucraina privind pierderea controlului asupra unor drone maritime:
În urma incidentului nu au fost înregistrate victime.
MApN a anunțat că Ucraina a răspuns întrebărilor României și a precizat că a pierdut comunicațiile cu patru drone navale (USV) Sargan-3000 care se îndreptau către zona de est a Mării Negre, fără a mai putea controla traiectoriile și fără a reuși reluarea comunicării.
Potrivit aceleiași informări, Ucraina a comunicat intervalul programat pentru detonarea dronelor, iar incidentul este apreciat ca izolat și produs „cel mai probabil” din cauza acțiunilor de război electronic ale Federației Ruse. Investigația română urmează să stabilească detaliile tehnice ale ajungerii dronei în port.
Recomandate
Încă cinci drone marine au fost distruse după incidentul din Portul Constanța , iar autoritățile spun că unele dintre resturile identificate pe mare conțineau explozibil, potrivit Antena 3 . Informația ridică miza operațională pentru securitatea portuară și pentru capacitatea de detectare și intervenție la Marea Neagră, într-un context în care astfel de incidente pot afecta direct fluxurile logistice și activitatea comercială din zonă. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că au fost observate pe mare „resturi de dronă” care au fost distruse și că „unele dintre ele au avut explozibil, unele nu”. El a adăugat că „s-ar putea ca una să fi fost după incident”. Ce spune Președinția despre răspunsul instituțional Președintele României, Nicușor Dan, a afirmat că îmbunătățirea sistemelor naționale de apărare și de detectare timpurie a dronelor aeriene sau navale face parte dintr-un proces de consolidare, menționând că există un „raport preliminar” privind incidentul petrecut în urmă cu o lună. Tot el a indicat că raportul complet urmează să fie finalizat după primirea răspunsurilor la întrebările transmise părții ucrainene, în cadrul unui dialog început pe acest subiect. Contextul incidentului și răspunsul Ucrainei, potrivit MApN În cazul dronei ucrainene care a explodat luna trecută în Portul Constanța, materialul citează o informare a Ministerului Apărării Naționale (MApN) potrivit căreia Ministerul Apărării din Ucraina a răspuns la 14 întrebări adresate de ministrul Radu Miruță. Conform MApN, partea ucraineană a confirmat că a pierdut controlul asupra a patru drone navale la 4 iunie 2026, cel mai probabil din cauza războiului electronic al Rusiei, și că nu a fost posibilă anularea comenzilor de autodetonare. Dronele ar fi avut ca direcție zona de est a Mării Negre, iar Ucraina ar fi informat România despre pericol la ora 9.54, cu aproximativ 35 de minute înainte de explozie. [...]
România pregătește investiții de 200 de milioane de euro în drone și sisteme antidronă , iar președintele Nicușor Dan spune că discuțiile cu Ucraina ar urma să se traducă „foarte curând” în contracte și începerea producției, potrivit Adevărul . Șeful statului a anunțat că va face o vizită oficială la Kiev pe 15 iulie, unde tema centrală va fi cooperarea bilaterală pe acest segment, în cadrul programului SAFE. Într-un interviu acordat Antena 3 CNN (menționată de publicație), Nicușor Dan a spus că România și Ucraina „avansează” cooperarea privind producția de drone și dezvoltarea sistemelor antidronă. El a indicat că, după semnarea unui acord „în urmă cu trei luni, aproximativ”, au avut loc vizite tehnice, iar în iulie este programată încă o vizită tehnică pentru „operaționalizarea” cooperării. „În cadrul programului SAFE avem 200 de milioane de euro alocate pe acest segment de drone, sisteme antidrone, în care o să fie o colaborare cu partea ucraineană. Și eu sper că foarte curând lucrurile astea se concretizeze în contracte ca să înceapă producția.” Ce înseamnă, practic, cooperarea anunțată Din declarațiile președintelui reiese o succesiune de pași deja parcurși sau programați: semnarea unui acord pe cooperarea în domeniul dronelor și al sistemelor antidronă; vizite tehnice ulterioare; o nouă vizită tehnică în iulie, cu obiectivul de a face cooperarea funcțională; trecerea la contracte, pentru a începe producția (termenul exact nu este precizat). Context: incidentul de lângă Portul Constanța și „canalul direct” între structurile de apărare Nicușor Dan a oferit și explicații despre incidentul în care o dronă ucraineană a explodat în apropierea Portului Constanța. Potrivit lui, după acest episod a fost stabilit și pus în aplicare un canal direct de comunicare între structurile de apărare ale României și Ucrainei, inclusiv acolo unde anterior nu existau contacte directe. Președintele a mai afirmat că, pe baza informațiilor disponibile până acum, drona nu ar fi vizat Portul Constanța și, implicit, nici teritoriul României, urmând ca un răspuns tehnic să fie dat după finalizarea investigației. „Ce știm cu certitudine este că în mod cert drona de proveniență ucraineană nu a avut ca țintă Portul Constanța.” [...]
Relevanța economică a Portului Constanța depinde direct de securitatea din Marea Neagră , iar România mizează pe cooperarea cu Bulgaria pentru a transforma axa Constanța–Burgas într-o interfață comercială între Europa și Asia, potrivit news.ro , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan de miercuri seară, la Digi24. Șeful statului a spus că, pe măsură ce crește siguranța în Marea Neagră, Portul Constanța ar urma să capete o relevanță mai mare, inclusiv prin creșterea „capacității comerciale” și a importanței economice. În aceeași logică, Nicușor Dan a indicat că România și Bulgaria pot funcționa ca o punte între Europa și Asia, prin conectarea porturilor Constanța și Burgas. Bugetul pentru strategia la Marea Neagră, legat de cadrul financiar multianual al UE Întrebat dacă România are o strategie și un buget dedicate Mării Negre, președintele a afirmat că, în acest moment, așteaptă finalizarea dezbaterilor din acest an privind cadrul financiar multianual al Uniunii Europene , pentru a vedea dacă va exista finanțare europeană pentru un „centru româno-bulgar” în zona unui hub de securitate. În cazul în care nu va exista un buget european, Nicușor Dan a spus că proiectul este „suficient de interesant” pentru România încât să fie realizat din buget național, fără a oferi însă detalii despre sume sau calendar. Context: creșterea cheltuielilor de apărare și cooperarea regională În același set de declarații, președintele a indicat că România va atinge anul acesta un nivel cumulat al cheltuielilor pentru apărare și securitate de 3,7% din PIB și că își asumă o responsabilitate sporită pentru securitatea colectivă în regiunea Mării Negre, în cooperare cu aliații. Separat, Ministerul Apărării a anunțat extinderea misiunilor grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră, împreună cu Bulgaria și Turcia, cu obiectivul protecției infrastructurii critice submarine, potrivit news.ro . De ce contează pentru business Mesajul central este că securitatea maritimă este tratată ca un factor direct de competitivitate economică: un nivel mai ridicat de siguranță în Marea Neagră ar susține rolul Portului Constanța în fluxurile comerciale regionale și ar întări poziționarea României pe rutele dintre Europa și Asia. În lipsa unor detalii despre bugete și termene, următorul reper rămâne decizia privind finanțarea în cadrul viitorului buget multianual al UE. [...]
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , confirmă încă cinci incidente cu resturi de drone în Marea Neagră, unele cu explozibil, ceea ce ridică o problemă operațională și de responsabilitate instituțională pentru securitatea Portului Constanța în timp de pace , potrivit HotNews . Miruță a spus, la Constanța, că în aceste cinci cazuri „resturi de dronă” au fost observate pe mare și distruse, iar unele aveau încărcătură explozivă. Conform relatării News.ro, patru incidente ar fi avut loc înainte de explozia dronei ucrainene din Portul Constanța (5 iunie 2026), iar unul după. Cine răspunde de securitatea portului în timp de pace Întrebat de ce Armata Română nu poate prezenta public un raport despre explozia din Portul Constanța, „independent de ceea ce susține partea ucraineană”, ministrul a indicat o limitare de mandat în timp de pace: Armata nu are atribuția de „pază” a portului, ci intervine când i se cere sprijinul, responsabilitatea revenind altor entități ale statului, „conform legii”. „Armata Română nu face paza Portului Constanţa pe timp de pace. Armata Română este una dintre entităţile statului român care pe timp de pace, în astfel de situaţii, când i se solicită sprijinul, intervine.” Miruță a adăugat că le-a cerut colegilor din Forțele Navale și Forțele Terestre să ia „toate măsurile” pe care le consideră posibile pentru Portul Constanța, chiar dacă responsabilitatea nu este „țintită” asupra lor. De ce nu au intervenit navele militare din portul militar Ministrul a fost întrebat și de ce navele aflate în portul militar Constanța nu au intervenit dacă au observat o dronă trecând pe lângă ele. Răspunsul a fost că nu erau „în misiune”, folosind o comparație cu autospecialele de pompieri care nu acționează în afara unei misiuni. „Pentru că nu sunt în misiune. O maşină de pompieri în garaj nu stinge focul la kilometri distanţă dacă nu este în misiune de a face asta.” El a mai afirmat că militarii vor interveni „ori de câte ori sunt solicitați”, dar a reiterat că, „din punct de vedere al protejării zonei de coastă”, Armata Română nu are responsabilitatea în timp de pace. Contextul incidentelor cu drone Declarațiile vin după explozia unei drone în Portul Constanța, incident despre care HotNews a relatat anterior, inclusiv în materialul despre explozia dronei ucrainene din Portul Constanța și în articolul privind explicațiile părții ucrainene . Din informațiile prezentate acum, rezultă că episoadele cu resturi de drone pe mare nu au fost izolate, iar discuția se mută pe modul în care sunt împărțite atribuțiile și cum se activează intervenția în proximitatea unei infrastructuri critice precum Portul Constanța. [...]
NATO își recalibrează apărarea convențională pe baza lecțiilor din Ucraina , iar noua direcție vine la pachet cu un angajament financiar major pentru sprijinul militar acordat Kievului, potrivit Mediafax . Declarația adoptată la summitul NATO de la Ankara prevede alocarea a 70 de miliarde de euro pentru echipamente, instruire și asistență destinată Ucrainei în 2026, cu angajamentul de a menține cel puțin același nivel și în 2027. Documentul citat indică și o schimbare de greutate în interiorul Alianței: aliații europeni și Canada asigură în prezent cea mai mare parte a ajutorului militar pentru Ucraina, în timp ce Statele Unite își păstrează rolul-cheie în descurajarea nucleară, informații și capabilități militare avansate. Analiza îl citează pe Matthew Day, analist specializat în Europa Centrală și de Est, iar informația este atribuită TVPWorld. De ce contează: un model de achiziții și dezvoltare mai rapid Miza nu este doar nivelul finanțării, ci și modul în care experiența de pe front influențează planificarea militară a NATO. Ucraina este descrisă ca un „laborator” pentru tehnologii militare moderne, unde dronele, rachetele și alte sisteme sunt proiectate, testate în condiții reale și îmbunătățite într-un ritm mai rapid decât în programele tradiționale de achiziții din statele occidentale. Potrivit analistului citat, acest model reduce semnificativ timpul dintre dezvoltarea unui echipament și utilizarea sa efectivă pe câmpul de luptă, iar experiența acumulată este integrată în proiecte comune cu Alianța. Cooperare extinsă fără aderare, pe bază de proiecte și contracte Deși aderarea Ucrainei la NATO rămâne dificilă politic, cooperarea continuă să se adâncească. Intrarea în Alianță necesită acordul unanim al statelor membre, condiție care, potrivit materialului, nu este îndeplinită în prezent. În schimb, parteneriatul avansează prin: contracte de apărare; producție comună de echipamente; schimb de tehnologie; inițiative precum programul UNITE–Brave NATO și Centrul Comun NATO pentru Analiză, Instruire și Educație, menite să integreze experiența ucraineană în planificarea militară. „ NATO 3.0 ”: Europa și Canada, rol mai mare în capacitățile convenționale Noua orientare strategică este descrisă de unii oficiali ca începutul unei etape denumite neoficial „NATO 3.0”, care presupune o implicare mai mare a statelor europene și a Canadei în finanțarea și dezvoltarea capacităților convenționale de apărare, în paralel cu menținerea rolului SUA în zona strategică. În această logică, dezvoltarea accelerată a tehnologiilor militare în Ucraina și integrarea lor în proiecte comune ar putea consolida statutul Kievului ca partener strategic pentru securitatea europeană, chiar înaintea unei eventuale aderări formale. [...]
Integrarea tehnologiei Safran în racheta ucraineană FP-5 „Flamingo” arată cât de strânsă devine cooperarea industrială europeană cu apărarea Ucrainei , într-un context în care proiectele comune se mută tot mai des în afara țării din motive de risc și capacitate, potrivit Focus . Publicația scrie, citând L’Independant , că racheta de croazieră ucraineană FP-5 „Flamingo” folosește un sistem de ghidare al grupului francez Safran. Producătorul ucrainean Fire Point a confirmat integrarea tehnologiei franceze, iar sistemul ar fi parte din rachetă de peste un an. În același timp, Safran ar lucra împreună cu Fire Point și la alte proiecte. Conform informațiilor prezentate, grupul francez livrează, prin filiala sa Preligens, și alte capabilități către parteneri ucraineni: sisteme de navigație, tehnică optoelectronică, soluții de contracarare a dronelor și software pentru analiza datelor de recunoaștere. Ce poate face FP-5 „Flamingo” și de ce contează operațional FP-5 „Flamingo” este descrisă drept una dintre cele mai puternice dezvoltări ucrainene. Potrivit producătorului, racheta ar avea: rază de acțiune de până la 3.000 km; autonomie de „mai multe ore” în aer; viteză de până la 950 km/h; un focos care „ar urma” să cântărească aproximativ 1.150 kg. Pentru controlul zborului, racheta folosește ArduPilot, un sistem software „deschis” (cu arhitectură care permite modificări și integrarea mai rapidă de funcții noi). Acesta gestionează, între altele, navigația automată, planificarea rutei și controlul sistemelor de la bord, iar structura sa ar permite adaptarea relativ rapidă la condiții noi de utilizare. Focus mai notează că „Flamingo” nu s-ar baza exclusiv pe GPS, ci ar utiliza mai multe metode de navigație pentru a rămâne funcțională în condiții de bruiaj, informație atribuită în material publicației Le Parisien (fără link în textul furnizat). Cooperare mai strânsă, dar cu frâne: riscul de concurență și mutarea proiectelor Dincolo de Safran, Focus arată că și alte companii europene din industria de apărare colaborează cu producători ucraineni pentru dezvoltarea și echiparea de rachete, drone și vehicule fără pilot. Totuși, potrivit Le Monde , cooperarea rămâne complicată: statele europene sprijină extinderea industriei de apărare a Ucrainei, dar vor să evite apariția unui competitor puternic pe piața europeană. În plus, condițiile din zona de război îngreunează construirea de noi capacități de producție, motiv pentru care apar mai multe proiecte comune în afara Ucrainei, în special în zona dronelor și a sistemelor de apărare. [...]
