Știri
Știri din categoria Apărare
Armata poloneză a interzis accesul mașinilor fabricate în China în baze militare, invocând riscuri ca senzorii și sistemele electronice de la bord să fie folosite pentru colectarea de date sensibile, notează News.ro. Măsura vizează facilitățile militare și are caracter preventiv, în contextul preocupărilor tot mai mari legate de expunerea informațiilor confidențiale prin echipamente conectate.
Decizia pornește de la ideea că vehiculele moderne, în special cele cu funcții avansate de conectivitate, pot integra senzori și module electronice capabile să înregistreze și să transmită date. În acest cadru, armata poloneză tratează vehiculele fabricate în China ca un potențial vector de risc pentru securitatea datelor, în special în proximitatea infrastructurii de apărare.
Restricțiile nu sunt însă absolute. Potrivit comunicatului citat de Reuters, vehiculele pot fi admise în anumite locații securizate dacă funcțiile considerate sensibile sunt dezactivate și dacă sunt respectate măsurile suplimentare de protecție prevăzute de regulile fiecărei facilități. Separat, pentru a limita expunerea informațiilor, militarii au interzis conectarea telefoanelor de serviciu la sistemele multimedia (infotainment) ale mașinilor produse în China.
Măsurile nu se aplică locațiilor militare accesibile publicului, precum spitale, clinici, biblioteci, parchete sau cluburi de garnizoană. Armata poloneză susține că decizia este aliniată practicilor folosite de membri NATO și de alți aliați pentru menținerea unor standarde ridicate de protecție a infrastructurii de apărare, semnalând o tendință de înăsprire a regulilor privind dispozitivele și platformele conectate în mediile militare.
Recomandate
Mark Rutte spune că NATO servește atât siguranței Europei, cât și intereselor SUA , potrivit Mediafax , după întâlnirea de joi de la Casa Albă cu președintele american Donald Trump, la Washington. Secretarul general al NATO afirmă că înțelege nemulțumirea liderului american legată de sprijinul oferit de aliați în războiul împotriva Iranului. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat, la scurt timp după discuțiile de la Casa Albă, relatează CNN . Rutte a susținut că „marea majoritate” a statelor europene și-au respectat angajamentele, însă a admis că situația nu este uniformă în interiorul alianței. „Înțeleg dezamăgirea lui Donald Trump față de aliați în privința Iranului”, a spus Rutte, adăugând că unele state „au fost puse la încercare și au eșuat”, dar că imaginea de ansamblu este „nuanțată, nu alb-negru”. Șeful NATO a argumentat că o parte importantă a sprijinului european pentru operațiunile SUA și Israelului a venit prin infrastructură și facilități: baze militare, logistică, permisiuni de survol și respectarea angajamentelor asumate. În același timp, el a recunoscut că unele țări au refuzat utilizarea bazelor sau a spațiului aerian pentru operațiunile legate de conflictul cu Iranul, ceea ce explică tensiunile din discuția despre „împărțirea poverii” între aliați. Rutte a încercat să plaseze dezbaterea într-un cadru mai larg, afirmând că NATO are un rol dublu: protejarea Europei și oferirea unei „platforme de proiecție a puterii” pentru Statele Unite, adică un ansamblu de infrastructură, acces și cooperare care permite desfășurarea rapidă a forței militare americane. El a mai spus că operațiunile SUA în conflictul cu Iranul au fost posibile și datorită sprijinului oferit de aliați, chiar dacă nu în mod unanim. Întrebat dacă Donald Trump a ridicat problema retragerii SUA din NATO, Rutte a evitat un răspuns direct, dar a descris discuția drept „foarte sinceră și deschisă” și a afirmat că președintele american i-a ascultat argumentele. În acest context, Rutte a invocat și angajamentele privind creșterea cheltuielilor de apărare, menționând „angajamentul de la Haga privind cheltuieli de 5%”, pe care l-a descris drept o schimbare majoră pentru alianță. Pe fond, Rutte a susținut obiectivul strategic al SUA de a reduce capacitatea Iranului „de a exporta haos” și a legat dosarul iranian de securitatea europeană, afirmând că Iranul este „unul dintre principalii susținători ai efortului de război al Rusiei în Ucraina”. Totodată, el a avertizat că o abordare exclusiv diplomatică ar putea duce la un scenariu similar celui din Coreea de Nord, unde negocierile prelungite nu au împiedicat dezvoltarea programului nuclear. [...]
Statele Unite cer europenilor să-și asume mai mult din apărarea continentului , potrivit Le Figaro , într-o repoziționare prezentată ca noua „ecuație” impusă de Washington în interiorul NATO. Publicația scrie că, fără a lua „ad litteram” fiecare declarație a lui Donald Trump, militari americani și europeni din Alianță își derulează planurile și se adaptează. Mesajul de fond atribuit Statelor Unite este că forțele americane rămân un element esențial, dar responsabilitatea apărării Europei trebuie să se sprijine tot mai mult pe statele europene. În limbaj diplomatic, această orientare este descrisă ca o „europenizare” a Alianței, iar în termeni militari ar însemna o evoluție a strategiei și a modului de instruire. Contextul invocat este dublu: patru ani de la începutul războiului din Ucraina și faptul că Statele Unite sunt absorbite de evoluțiile din Orientul Mijlociu. În acest cadru, europenii sunt împinși să gândească o nouă modalitate de descurajare a Rusiei în următorii ani, ținând cont de prioritățile globale de securitate ale Washingtonului, notează sursa. Ideea centrală este dezvoltarea capacităților proprii de apărare ale Europei, fără ca articolul să indice un plan de retragere a trupelor americane. Le Figaro mai menționează că exercițiile aliate „Defender” ar urma să fie înlocuite de o nouă serie, „Sword”, iar schimbarea de denumire ar reflecta o schimbare de abordare. Articolul integral este însă disponibil doar abonaților, astfel că detaliile despre conținutul noilor exerciții nu sunt accesibile din fragmentul publicat. [...]
Ministrul Apărării spune că nu există, acum, un risc pentru securitatea României din conflictul din Iran , potrivit Digi24 . Radu Miruță a declarat la RFI, luni, 6 aprilie 2026, că temerile privind un eventual atac al Iranului asupra României sunt „nejustificate” și că Ministerul Apărării monitorizează situația în coordonare cu aliații. În declarațiile sale, Miruță a susținut că „asupra securității României nu există riscuri în acest moment generate de acest război care a început în Iran”, dar a descris o „vigilență sporită” la nivelul structurilor Armatei Române. Oficialul a adăugat că evoluțiile din zonă sunt urmărite inclusiv prin prisma efectelor indirecte, „în zona economică”, și a posibilelor schimbări în plan internațional legate de capacitățile de apărare ale altor state. „În fiecare zi, de trei ori pe zi, Ministerul Apărării face analize, la milimetru, cu ce se întâmplă acolo.” Întrebat despre scenariul unui atac asupra României pe fondul prezenței de trupe și echipamente americane, vicepremierul a spus că răspunsul este „sigur nu” și a argumentat că evaluările MApN sunt comparate cu cele ale partenerilor, în special din NATO. Potrivit lui Miruță, „nici unul dintre indicatorii acestor analize nu arată o creștere a riscului la adresa securității naționale a României”. Pe componenta de implicare, ministrul a precizat că România „nu este în momentul de față parte din conflictul care se desfășoară în Iran”, dar că, în baza parteneriatului strategic cu SUA, a acceptat solicitarea ca pe teritoriul național să opereze, pentru moment, avioane-cisternă folosite la alimentarea în zbor a altor aeronave. În același context, Miruță a vorbit despre o eventuală contribuție „post-conflict” la eliberarea Strâmtorii Ormuz, menționând capabilități pe care România le-ar putea pune la dispoziție, precum scafandri de mare adâncime, ofițeri de stat major, vânători de mine și structuri de informații militare, subliniind însă că enumerarea nu înseamnă automat angajarea efectivă a acestor resurse. [...]
Militari ucraineni și experți în apărare spun că unele armate NATO rămân în urmă în adaptarea la războiul modern, potrivit Mediafax , care citează o relatare EFE. Diferențele au fost observate în antrenamente și exerciții comune, iar partea ucraineană se teme că Alianța se mișcă prea lent în fața amenințărilor actuale. Un veteran ucrainean identificat ca Mikita, care a urmat instruire militară de bază într-o țară NATO, a spus că o parte din pregătire nu se potrivește cu realitățile de pe frontul din Ucraina și că unele metode sunt încă ancorate în experiențe din Afganistan și Irak. El a indicat, între altele, presupuneri legate de folosirea aviației „fără restricții” și o abordare prudentă față de drone, deși acestea domină câmpul de luptă. „Majoritatea lucrurilor pe care le-am învățat acolo nu sunt aplicabile realităților noastre”, a declarat pentru EFE Mikita, veteran al armatei ucrainene. Pe aceeași linie, Evghen Mezhevikin, adjunct responsabil cu instruirea în Forțele Armate ale Ucrainei, a afirmat că unele trupe NATO sunt „deconectate” de la războiul modern. În paralel, Ucraina își actualizează constant programele, iar o parte tot mai mare a pregătirii are loc pe teritoriul ucrainean, unde pot fi replicate condiții precum utilizarea intensivă a dronelor, a echipamentelor de război electronic (mijloace de bruiaj și perturbare a comunicațiilor) și trageri pe timp de noapte, după cum a spus purtătorul de cuvânt Dmitro Lihovi. Diferențele s-ar fi văzut și în exerciții: specialiști ucraineni în drone ar fi „neutralizat” două batalioane NATO într-un exercițiu din 2025, potrivit unor relatări din presa americană menționate de EFE și confirmate ulterior de unitățile participante, conform textului citat de Mediafax. Ucrainenii au descris și probleme de tactică, precum înaintarea în formațiuni mari fără acoperire adecvată și fără verificarea terenului pentru mine. Separat, într-un exercițiu naval, Ucraina ar fi obținut un rezultat favorabil, iar partenerii ar fi fost impresionați de Delta, o platformă digitală de „conștientizare a situației” care permite schimbul de informații în timp real. În plan instituțional, articolul arată că, la o vizită recentă la Kiev, comandantul suprem aliat pentru transformare din NATO, amiralul Pierre Vandier, a discutat despre o implicare mai mare a Ucrainei în viitoarele exerciții ale Alianței și a recunoscut nevoia de adaptare rapidă. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat în martie că Alianța „învață lecții din experiența de război a Ucrainei” prin Centrul Comun de Analiză, Instruire și Educație, înființat în februarie 2025 în Polonia, însă experți ucraineni avertizează că ritmul schimbării rămâne insuficient, inclusiv în perspectiva unor posibile testări ale flancului estic chiar din 2026. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că NATO înseamnă pentru România siguranță și stabilitate , într-un mesaj transmis duminică, de Ziua NATO. Bolojan a amintit că se împlinesc 22 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pe care o descrie drept un moment ce a consolidat „decisiv” securitatea și parcursul euroatlantic al țării. În același mesaj, premierul a subliniat că apartenența la NATO presupune și responsabilități, pe care România afirmă că și le asumă prin contribuții la securitatea colectivă și prin prezență alături de aliați. „Astăzi marcăm 22 de ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică, un moment care a consolidat decisiv securitatea şi parcursul nostru euroatlantic. Pentru România, NATO înseamnă astăzi siguranţă, stabilitate şi încredere.” Șeful Executivului a mai arătat că, pe fondul „multiplelor provocări de securitate”, este important ca NATO să rămână „unit și puternic”, iar solidaritatea dintre statele membre este, în viziunea sa, elementul care susține capacitatea de răspuns la riscuri. În final, Bolojan a dat asigurări că România va continua investițiile în apărare, modernizarea Armatei și consolidarea rolului de partener pe Flancul Estic, mulțumind celor care „întăresc zi de zi” poziția României în NATO. [...]
O dronă americană discretă, asociată programului RQ-180, a fost observată zburând deasupra Greciei , potrivit Interesting Engineering . Aparatul, descris în relatări drept un UAV (vehicul aerian fără pilot) de tip „stealth” pentru misiuni la mare altitudine și anduranță ridicată (HALE), ar fi fost văzut în plină zi în zona Larissa. Publicația notează că drona ar fi fost identificată ca RQ-180 și ar fi folosită pentru supraveghere și recunoaștere, inclusiv în spații aeriene puternic apărate. În lipsa unor confirmări oficiale, informațiile rămân în zona raportărilor din surse deschise, pe fondul caracterului clasificat al programului. Din punct de vedere al configurației, RQ-180 este prezentată ca având un design de tip „aripă zburătoare”, comparat cu cel al bombardierului B-2 Spirit și, ca aspect general, cu platforme stealth precum B-21. Conform articolului, această arhitectură ar contribui la reducerea semnăturii radar, alături de alte măsuri specifice aeronavelor cu vizibilitate redusă pentru senzori (materiale absorbante radar și gestionarea emisiilor termice și electronice). În ceea ce privește momentul și locul observației, informațiile citate arată că aparatul a fost văzut în zona bazei aeriene Larissa (Larissa Air Base), cunoscută și ca Larissa National Airport, prima dată pe 18 martie. Relatează The War Zone că un observator local, Efthymios Siakaras, a publicat două clipuri video noi cu aeronava în zbor, unul duminică și altul luni, care ar oferi imagini mai bune asupra aparatului. Un alt element de interes este infrastructura de la Larissa. Consemnează The Aviationist că în zonă există două hangare situate departe de restul clădirilor aeroportului, care ar fi putut fi construite pentru a susține operațiuni discrete cu drone; în același timp, MQ-9 Reaper americane dislocate acolo ar opera, potrivit relatării, din hangare aflate la nord, vizibile și în imagini satelitare. Pe baza imaginilor satelitare istorice, hangarele menționate ar fi fost ridicate în ultimii ani. La nivel de capabilități, articolul indică faptul că RQ-180 este asociată cu zboruri la altitudini foarte mari, posibil peste 60.000 de picioare (aproximativ 18.300 metri), și cu misiuni de durată, potențial de peste o zi, în funcție de cerințe. În plus, aparatul este descris ca fiind orientat către culegere de informații din semnale (SIGINT, adică interceptarea și analiza comunicațiilor și emisiilor radar) și sprijin pentru război electronic, prin senzori care ar putea intercepta comunicații, urmări emisii radar și construi o imagine electronică a apărării adverse. [...]
