Știri din categoria Apărare

Acasă/Știri/Apărare/Armata Poloniei impune restricții pentru...

Armata Poloniei impune restricții pentru autoturismele din China - Decizie aliniată practicilor NATO de protecție a infrastructurii

Restricții pentru mașinile din China în baze militare poloneze.

Armata poloneză a interzis accesul mașinilor fabricate în China în baze militare, invocând riscuri ca senzorii și sistemele electronice de la bord să fie folosite pentru colectarea de date sensibile, notează News.ro. Măsura vizează facilitățile militare și are caracter preventiv, în contextul preocupărilor tot mai mari legate de expunerea informațiilor confidențiale prin echipamente conectate.

Decizia pornește de la ideea că vehiculele moderne, în special cele cu funcții avansate de conectivitate, pot integra senzori și module electronice capabile să înregistreze și să transmită date. În acest cadru, armata poloneză tratează vehiculele fabricate în China ca un potențial vector de risc pentru securitatea datelor, în special în proximitatea infrastructurii de apărare.

Restricțiile nu sunt însă absolute. Potrivit comunicatului citat de Reuters, vehiculele pot fi admise în anumite locații securizate dacă funcțiile considerate sensibile sunt dezactivate și dacă sunt respectate măsurile suplimentare de protecție prevăzute de regulile fiecărei facilități. Separat, pentru a limita expunerea informațiilor, militarii au interzis conectarea telefoanelor de serviciu la sistemele multimedia (infotainment) ale mașinilor produse în China.

Măsurile nu se aplică locațiilor militare accesibile publicului, precum spitale, clinici, biblioteci, parchete sau cluburi de garnizoană. Armata poloneză susține că decizia este aliniată practicilor folosite de membri NATO și de alți aliați pentru menținerea unor standarde ridicate de protecție a infrastructurii de apărare, semnalând o tendință de înăsprire a regulilor privind dispozitivele și platformele conectate în mediile militare.

Tag-uri:restrictii acces autochinaarmata polonieinatosecuritatea datelorbaze militarevehicule conectate
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursănews.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Avion de vânătoare polonez decolând pe un fond de peisaj verde.
Apărare17 feb. 2026

Alertă la granița NATO: Varșovia activează toate forțele aeriene în urma bombardamentelor rusești din vestul Ucrainei

Polonia a ridicat avioane de vânătoare și a pus apărarea antiaeriană în alertă , după un nou atac masiv cu rachete lansat de Rusia asupra Ucrainei în dimineața zilei de 17 februarie 2026. Potrivit UNN , Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a activat toate forțele și resursele disponibile, ca reacție la activitatea intensă a aviației strategice ruse în apropierea granițelor NATO . Decizia de a ridica de la sol avioane de luptă a fost luată în baza procedurilor standard pentru situații de urgență în vecinătatea spațiului aerian al Alianței. Autoritățile militare de la Varșovia au subliniat că măsurile sunt strict preventive și vizează protejarea spațiului aerian suveran al Poloniei, în contextul numărului ridicat de rachete lansate de Rusia către vestul Ucrainei. Măsuri adoptate de partea poloneză activarea aviației militare în spațiul aerian național; ridicarea nivelului de pregătire pentru sistemele terestre de apărare antiaeriană; mobilizarea sistemelor radar de supraveghere și recunoaștere; coordonare permanentă cu aliații NATO pentru prevenirea incidentelor. Centrul Operațional de Situație monitorizează în timp real traiectoria obiectelor aeriene, pentru a evita orice încălcare accidentală a frontierei. Deși unele rachete rusești s-au îndreptat spre regiunile vestice ale Ucrainei, autoritățile poloneze nu au raportat, până în acest moment, pătrunderi în spațiul aerian al țării. Reacția Varșoviei vine pe fondul intensificării atacurilor ruse asupra infrastructurii și orașelor ucrainene, ceea ce determină statele vecine să își consolideze măsurile de securitate. Activarea rapidă a forțelor poloneze reflectă nivelul de alertă menținut pe flancul estic al NATO, în condițiile în care conflictul din Ucraina continuă să genereze riscuri regionale. [...]

Ministrul german Johann Wadephul discutând despre apărarea europeană.
Apărare17 feb. 2026

Berlinul pune presiune pe Paris: „Cine vrea autonomie față de SUA să-și majoreze cheltuielile pentru apărare”

Germania cere Franței să majoreze cheltuielile pentru apărare, avertizând că autonomia față de SUA nu poate fi doar retorică , potrivit Digi24 , care citează Politico. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul , a transmis că Parisul trebuie să-și „facă temele” dacă dorește o veritabilă suveranitate strategică europeană. Oficialul german a criticat faptul că, deși președintele Emmanuel Macron susține ideea autonomiei strategice a Europei, Franța nu ar fi crescut suficient cheltuielile militare pentru a susține acest obiectiv. Wadephul a cerut Parisului să renunțe la ideea unor euroobligațiuni sau a unui sistem comun de împrumuturi pentru apărare și să găsească economii interne pentru a crea spațiu fiscal. „Oricine vorbește astăzi despre independența față de SUA trebuie să-și facă mai întâi temele”, a declarat ministrul german, îndemnând toate statele europene să atingă ținta NATO de 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Reacția Parisului nu a întârziat. Un oficial al Ministerului francez al Economiei a reamintit că bugetul apărării Franței s-a dublat din 2017 și a subliniat necesitatea unei ambiții franco-germane comune pentru consolidarea apărării europene. Disputa are loc într-un moment sensibil, în contextul dezbaterilor privind descurajarea nucleară europeană și dependența de „umbrela” americană. Germania nu deține arme nucleare, iar Berlinul explorează opțiuni de cooperare cu Franța, singura putere nucleară din UE. Totuși, Wadephul a avertizat că fără sprijinul SUA, Europa ar fi „lipsită de apărare”. Conform datelor NATO, Franța urma să aloce 2,05% din PIB pentru apărare în 2025, în timp ce Germania ar fi ajuns la aproximativ 2,4%. [...]

Militari germani și ucraineni în timpul unui exercițiu de instruire comună.
Apărare17 feb. 2026

Germania își adaptează doctrina militară la lecțiile din Ucraina - Instructori ucraineni vor pregăti Bundeswehr în utilizarea dronelor și C2

Germania va integra experiența militarilor ucraineni în instruirea propriei armate , după semnarea unui acord între miniștrii apărării din cele două țări, potrivit Die Zeit . Instructori ucraineni urmează să participe la pregătirea Bundeswehr, în special în cadrul școlilor militare. Un purtător de cuvânt al armatei germane a precizat că obiectivul este valorificarea experienței acumulate de forțele ucrainene pe câmpul de luptă, în aproape patru ani de război. Printre competențele vizate se numără utilizarea avansată a dronelor și integrarea rapidă a tehnologiilor moderne de comandă și control în unitățile combatante. Decizia vine pe fondul schimbărilor majore produse de conflictul din Ucraina în modul de desfășurare a operațiunilor militare. În cadrul unui exercițiu NATO desfășurat anul trecut în statele baltice, o echipă de aproximativ zece militari ucraineni ar fi reușit să neutralizeze rapid mai multe vehicule blindate și alte ținte , inclusiv „două batalioane într-o singură zi”, folosind tactici bazate pe drone. Alianța Nord-Atlantică nu a comentat detaliile exercițiului, însă o purtătoare de cuvânt a subliniat că scenariile pot fi concepute astfel încât să ofere un avantaj părții considerate „adversar”. Prin acest acord, Berlinul urmărește să își adapteze doctrina și metodele de pregătire la realitățile războiului modern, în special în domeniul tehnologiilor fără pilot și al războiului electronic, unde Ucraina a acumulat experiență directă în confruntarea cu armata rusă. [...]

Explozie nucleară în spațiu cu efecte devastatoare asupra sateliților.
Apărare17 feb. 2026

Rusia ar lua în calcul arme nucleare pe orbită - general NATO avertizează că detonarea ar distruge sateliții și ar încălca tratatul din 1967

Rusia ar lua în calcul plasarea unor arme nucleare pe orbită, avertizează un general NATO , scenariu care ar avea consecințe „cataclismice” pentru infrastructura globală de comunicații și navigație, potrivit Antena 3 CNN . Avertismentul vine din partea generalului de brigadă Christopher Horner, comandantul Diviziei Spațiale Canadiene 3, care a declarat într-un interviu pentru CBC că o eventuală detonare a unei arme nucleare în spațiu ar distruge sateliții utilizați pentru comunicații, navigație GPS și alte servicii esențiale. Potrivit oficialului canadian, impactul ar fi global, deoarece o explozie nucleară pe orbită ar afecta sistemele pe care statele și economiile moderne se bazează zilnic. „Ar fi un lucru îngrozitor de teribil din atâtea motive”, a subliniat acesta. Temerile au fost exprimate anterior și de secretarul general al NATO, Mark Rutte , care a avertizat că o astfel de acțiune ar încălca Tratatul privind spațiul cosmic din 1967, document ce interzice amplasarea armelor de distrugere în masă în spațiu. În trecut, Rusia a respins acuzațiile privind intenția de a militariza spațiul cu arme nucleare. Președintele Vladimir Putin a declarat că Moscova este „categoric împotriva” desfășurării unor astfel de arme în spațiu. Totuși, tensiunile au crescut în ultimii ani, inclusiv după ce Rusia a respins o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU privind prevenirea unei curse a înarmărilor în spațiul cosmic. În paralel, Canada investește peste 180 de milioane de dolari pentru dezvoltarea unei capacități suverane de lansare spațială, invocând necesitatea accesului asigurat la orbită și reducerea dependenței de furnizori externi. Discuțiile readuc în prim-plan riscul extinderii competiției militare în spațiu, domeniu considerat până recent relativ stabil din perspectiva tratatelor internaționale. [...]

Ministrul estonian discutând despre securitatea țărilor baltice și NATO.
Apărare16 feb. 2026

Ministrul estonian avertizează: NATO va lovi în Rusia dacă statele baltice sunt atacate

„Vom aduce războiul în Rusia” – ministrul estonian de Externe avertizează că NATO va lovi în adâncul teritoriului rus dacă statele baltice sunt atacate , potrivit declarațiilor citate de Digi24 . Margus Tsahkna a transmis că Alianța are deja planuri actualizate de apărare care prevăd transferarea principalelor acțiuni militare pe teritoriul Federației Ruse în cazul unei agresiuni. Într-un interviu acordat publicației britanice The Telegraph , șeful diplomației estoniene a afirmat că statele din regiune alocă în prezent aproximativ 5% din PIB pentru apărare și sunt pregătite să riposteze imediat în eventualitatea unui atac din est. Tsahkna a criticat vechile planuri NATO care luau în calcul posibilitatea ca armata rusă să ocupe temporar țările baltice înainte de un contraatac al Alianței. „Nu putem permite Rusiei să intre în țările baltice și abia apoi să ripostăm”, a declarat oficialul estonian, subliniind că noua doctrină prevede descurajare activă și reacție imediată. Coridorul Suwalki, punct strategic vulnerabil Un posibil scenariu de criză vizează coridorul Suwalki, fâșia de teritoriu care leagă Polonia de Lituania și separă exclava rusă Kaliningrad de Belarus. Zona este considerată unul dintre cele mai sensibile puncte ale flancului estic al NATO. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a avertizat anterior că un eventual atac rusesc în această regiune ar primi un răspuns „devastator”. Alianța desfășoară exerciții militare periodice care includ scenarii privind apărarea țărilor baltice. În decembrie, un exercițiu de tip „joc de război” organizat de publicația germană Welt a analizat un scenariu în care 15.000 de soldați ruși ar ocupa orașul lituanian Mariampole, un nod strategic situat în apropierea coridorului Suwalki. În simulare, reacția internațională a fost întârziată, iar articolul 5 privind apărarea colectivă nu a fost invocat imediat, ceea ce a permis forțelor ruse să obțină rapid poziții dominante. Consolidarea apărării în regiune În acest context, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda , a propus Poloniei să se alăture proiectului de militarizare a coridorului Suwalki. Printre măsurile anunțate se numără dezvoltarea unui poligon militar în orașul Kapčiamiestis, la intersecția granițelor Lituaniei, Belarusului și Poloniei, unde sunt planificate exerciții cu participarea a mii de militari, inclusiv forțe aliate NATO. Declarațiile ministrului estonian vin într-un moment de tensiune crescută pe flancul estic al Alianței, pe fondul războiului din Ucraina și al preocupărilor privind securitatea statelor baltice. Oficialii NATO insistă că descurajarea și pregătirea militară sunt esențiale pentru prevenirea unei eventuale escaladări. [...]

Oana Țoiu discută despre apărarea NATO la Conferința de Securitate de la Munchen.
Apărare14 feb. 2026

Oana Țoiu cere la Munchen folosirea finanțării UE pentru apărarea NATO - mesaj către industria de profil

Ministrul de Externe Oana Țoiu cere folosirea finanțării UE pentru apărarea NATO , mesaj transmis la Conferința de Securitate de la Munchen, potrivit AGERPRES . Tema, cu miză directă pentru bugetele de apărare și pentru industria de profil, vizează alinierea instrumentelor financiare europene la nevoile operaționale ale Alianței, într-un moment în care presiunea pe capacități și pe ritmul de înzestrare crește pe Flancul Estic. Conform relatării, Țoiu a deschis o sesiune de lucru dedicată „implicațiilor războiului cu sisteme autonome, inclusiv drone”, alături de generalul Alexus Grynkewich, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și comandant al forțelor americane din Europa. Sesiunea a reunit 35 de decidenți și experți din spațiul transatlantic, inclusiv pe Chris Brose, președintele Anduril Industries, iar ministrul român a avut intervenția principală. În mesajul publicat pe Facebook și preluat de AGERPRES, șefa diplomației române a legat explicit finanțarea UE de obiectivele NATO , argumentând că resursele europene ar trebui orientate către „nevoile de apărare NATO”. În același context, ea a invocat rezultatele de „stimulare a industriei de apărare transatlantice” discutate cu ocazia NATO Industry Forum găzduit la București anul trecut, precum și nevoia de coordonare diplomatică sporită pe Flancul Estic, oportunitățile pentru industria de apărare românească și a aliaților, plus importanța inovației tehnologice și a scurtării ciclurilor de inovare. Din perspectivă economică și industrială, mesajul indică o direcție de politică publică în care finanțarea europeană nu este tratată doar ca sprijin pentru proiecte cu etichetă „UE”, ci ca un instrument care poate accelera achizițiile, cercetarea și dezvoltarea și capacitățile de producție relevante pentru apărarea colectivă. În practică, o astfel de abordare ar putea influența prioritățile de investiții ale companiilor din apărare, parteneriatele transatlantice și modul în care România își poziționează industria în lanțurile de furnizare pentru programe cu cerere ridicată (de la sisteme fără pilot la soluții de contracarare a dronelor). Tot la Munchen, ministrul a discutat cu generalul Grynkewich despre determinarea NATO de a întări descurajarea și apărarea în regiunea Mării Negre, în cadrul misiunii NATO „Santinela Estului/Eastern Sentry”, lansată pentru contracararea încălcărilor spațiului aerian aliat, mai notează AGERPRES. Sesiunea a fost moderată de Kristi Rail, directoarea Centrului Internațional pentru Apărare și Securitate din Estonia, iar discuțiile plasează tema finanțării UE într-un cadru operațional concret, legat de securitatea aeriană și de presiunea de pe Flancul Estic. [...]