Știri din categoria Apărare

Acasă/Știri/Apărare/Kremlinul ar pregăti recrutări...

Kremlinul ar pregăti recrutări involuntare ale rezerviștilor - pierderile din Ucraina pun presiune pe Moscova

Oameni pe stradă, cu panouri publicitare care promovează mândria națională.

Kremlinul ar pregăti noi recrutări involuntare ale rezerviștilor pentru a compensa pierderile din Ucraina, potrivit unei analize citate de Euronews, pe fondul dificultăților tot mai mari în completarea efectivelor armatei ruse. Măsura ar viza menținerea ritmului actual al operațiunilor militare, fără declararea unei mobilizări generale.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), organizație de analiză din SUA, susține că autoritățile ruse creează deja cadrul informațional și legislativ pentru reluarea recrutărilor etapizate ale rezerviștilor. Potrivit experților, Kremlinul ar încerca să normalizeze recrutările limitate, pentru a evita un nou val de nemulțumire publică, similar celui din septembrie 2022.

În acest context, Duma de Stat a adoptat în primă lectură un proiect de lege care întărește sancțiunile pentru „denaturarea adevărului istoric” și „evitarea datoriei de a apăra patria”. ISW consideră că aceste modificări ar putea oferi o bază legală pentru urmărirea penală a celor care critică noile recrutări.

În ultimele luni, Moscova a făcut mai mulți pași în această direcție:

  • în octombrie 2025, guvernul a aprobat un proiect ce permite trimiterea rezerviștilor în afara Rusiei pentru misiuni speciale;
  • în noiembrie 2025, Vladimir Putin a autorizat recrutarea pe tot parcursul anului;
  • în decembrie 2025, un nou decret a permis recrutarea unui număr nespecificat de rezerviști pentru „stagii de pregătire” în 2026.

Analiștii estimează că aceste măsuri ar putea facilita recrutarea discretă a rezerviștilor inactivi. Totodată, autoritățile trebuie să țină cont de presiunile economice interne, oficialii ruși afirmând că economia ar avea nevoie de încă 2,4 milioane de lucrători până în 2030.

Recomandate

Articole pe același subiect

Explozie vizibilă deasupra unui oraș din Udmurtia, în urma unui atac cu drone.
Apărare21 feb. 2026

Atac la 1.400 km de front – Rusia anunță pagube după un raid cu drone în Udmurtia

Drone ucrainene au avariat un obiectiv din Udmurtia, posibil uzina de rachete din Votkinsk , potrivit Digi24 , care citează Reuters și Agerpres. Guvernatorul regiunii ruse Udmurtia, Aleksandr Brecealov, a declarat sâmbătă dimineață că un „sit” din regiune a fost atacat de drone, fiind raportate pagube și răniți, fără a oferi detalii suplimentare. Conform unor bloguri militare ucrainene neoficiale, ținta ar fi fost uzina din Votkinsk, situată la aproximativ 1.400 de kilometri de frontiera cu Ucraina. Fabrica este cunoscută pentru producția de rachete Iskander, cu rază scurtă de acțiune, și rachete intercontinentale Topol M. Unele surse ucrainene susțin că acolo ar fi fabricate și rachete balistice hipersonice Oreșnik . Guvernatorul Brecealov a îndemnat populația să nu intre în panică și să evite răspândirea informațiilor neconfirmate oficial. În paralel, Rosaviația a anunțat suspendarea operațiunilor pe aeroportul din Ijevsk, principalul oraș al regiunii, precum și pe alte aeroporturi din zonele învecinate. Canalul rusesc Telegram SHOT, care citează frecvent surse din serviciile de securitate, a relatat că locuitorii din Votkinsk ar fi auzit cel puțin trei explozii și zgomot de drone. Pe rețelele sociale au circulat imagini și înregistrări video cu o coloană de fum ridicându-se deasupra orașului, însă autenticitatea acestora nu a fost confirmată oficial. Alte bloguri militare ruse au raportat un posibil atac și în regiunea Samara, unde ar fi izbucnit un incendiu la o uzină de prelucrare a gazelor. Autoritățile locale nu au emis, până la momentul publicării, un comunicat privind acest incident. Atacul, dacă se confirmă că a vizat uzina din Votkinsk, ar marca una dintre cele mai îndepărtate lovituri atribuite forțelor ucrainene asupra infrastructurii militare ruse, la mare distanță de linia frontului. [...]

Avion de vânătoare polonez decolând pe un fond de peisaj verde.
Apărare17 feb. 2026

Alertă la granița NATO: Varșovia activează toate forțele aeriene în urma bombardamentelor rusești din vestul Ucrainei

Polonia a ridicat avioane de vânătoare și a pus apărarea antiaeriană în alertă , după un nou atac masiv cu rachete lansat de Rusia asupra Ucrainei în dimineața zilei de 17 februarie 2026. Potrivit UNN , Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a activat toate forțele și resursele disponibile, ca reacție la activitatea intensă a aviației strategice ruse în apropierea granițelor NATO . Decizia de a ridica de la sol avioane de luptă a fost luată în baza procedurilor standard pentru situații de urgență în vecinătatea spațiului aerian al Alianței. Autoritățile militare de la Varșovia au subliniat că măsurile sunt strict preventive și vizează protejarea spațiului aerian suveran al Poloniei, în contextul numărului ridicat de rachete lansate de Rusia către vestul Ucrainei. Măsuri adoptate de partea poloneză activarea aviației militare în spațiul aerian național; ridicarea nivelului de pregătire pentru sistemele terestre de apărare antiaeriană; mobilizarea sistemelor radar de supraveghere și recunoaștere; coordonare permanentă cu aliații NATO pentru prevenirea incidentelor. Centrul Operațional de Situație monitorizează în timp real traiectoria obiectelor aeriene, pentru a evita orice încălcare accidentală a frontierei. Deși unele rachete rusești s-au îndreptat spre regiunile vestice ale Ucrainei, autoritățile poloneze nu au raportat, până în acest moment, pătrunderi în spațiul aerian al țării. Reacția Varșoviei vine pe fondul intensificării atacurilor ruse asupra infrastructurii și orașelor ucrainene, ceea ce determină statele vecine să își consolideze măsurile de securitate. Activarea rapidă a forțelor poloneze reflectă nivelul de alertă menținut pe flancul estic al NATO, în condițiile în care conflictul din Ucraina continuă să genereze riscuri regionale. [...]

Ministrul german discutând despre epuizarea stocurilor de rachete pentru Ucraina.
Apărare19 feb. 2026

Germania a epuizat stocurile de rachete pentru Ucraina - ministrul apărării solicită sprijin european suplimentar

Germania a epuizat stocurile proprii de rachete antiaeriene pentru Ucraina , iar Berlinul nu mai poate livra direct din arsenalele sale, relatează TVP World . Declarația a fost făcută luni de ministrul german de externe, Johann Wadephul , pe fondul presiunii crescânde asupra apărării aeriene ucrainene, în contextul intensificării atacurilor rusești cu rachete și drone. Mesajul central este că Germania a ajuns la limita stocurilor disponibile pentru transfer imediat, ceea ce schimbă natura sprijinului: de la livrări din rezervele existente la livrări dependente de producția curentă. Wadephul a spus că Berlinul „nu mai are niciuna” și a indicat că rachetele care ies acum de pe liniile de fabricație sunt direcționate către Ucraina printr-un mecanism finanțat în mare parte de europeni, „în principal Germania”. „Sincer, tot ce iese acum de pe liniile de producție merge direct în Ucraina. Acest lucru se întâmplă în cadrul unui mecanism finanțat în mare parte de europeni, în principal Germania. Am furnizat tot ce aveam”, a declarat Johann Wadephul. Germania a fost unul dintre cei mai importanți susținători militari ai Kievului în Europa, inclusiv prin finanțarea achizițiilor de interceptoare Patriot fabricate în SUA. Interceptoarele sunt rachete destinate doborârii altor rachete, iar Patriot este un sistem de apărare antiaeriană folosit pentru a contracara inclusiv amenințări balistice, mai dificil de interceptat decât dronele. Wadephul a cerut altor state europene să își crească contribuțiile la apărarea aeriană a Ucrainei și a amintit apelurile ministrului apărării, Boris Pistorius , către parteneri să își revizuiască propriile stocuri și să intensifice livrările, subliniind că Germania a făcut deja pași similari. În termeni practici, epuizarea stocurilor germane ridică miza pentru restul aliaților: fie găsesc rachete în rezervele proprii, fie accelerează comenzi și finanțări pentru producție nouă. Declarațiile vin pe fondul unei dezbateri reînnoite despre disponibilitatea interceptoarelor, după ce președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski s-a plâns la Davos de lipsuri. NATO a susținut ulterior că, la acel moment, nu existase o întârziere a livrărilor Patriot și că mai mulți parteneri urmau să furnizeze rachete din propriile rezerve pentru a acoperi golurile din aprovizionarea americană. Pentru Ucraina, consecința imediată este că ritmul și volumul livrărilor devin mai dependente de producția industrială și de aranjamentele de finanțare europene, nu de transferuri rapide din depozite. Iar pentru Germania, mesajul este unul de limită logistică: sprijinul continuă, dar cu o constrângere clară — stocurile de rachete disponibile pentru cedare au fost deja consumate. [...]

Ofițeri navali pe puntea unei nave în timpul exercițiilor comune.
Apărare19 feb. 2026

Iran și Rusia lansează exerciții navale comune în apropierea Strâmtorii Hormuz - corveta rusă Stoikiy și fregata iraniană Alvand participă la seria Maritime Security Belt

Iran și Rusia au lansat exerciții navale comune în apropierea Strâmtorii Hormuz , într-un moment de tensiuni crescute cu Statele Unite, care și-au consolidat prezența militară în regiune pe fondul negocierilor nucleare blocate cu Teheranul. Potrivit The Moscow Times , manevrele fac parte din seria anuală „Maritime Security Belt”, inițiată de Iran în 2019, și se desfășoară în Golful Oman și nordul Oceanului Indian. Ministerul rus al Apărării a anunțat că nava de război Stoikiy, corvetă din clasa Steregushchiy a Flotei Baltice, a sosit în portul iranian Bandar Abbas înaintea exercițiilor. Conform Army Recognition , nava rusă a efectuat deja exerciții de trecere alături de fregata iraniană Alvand și alte unități navale în Golful Oman. Oficialii iranieni au declarat că scopul este „consolidarea securității maritime și aprofundarea relațiilor navale bilaterale”. Contextul este unul tensionat. Cu doar câteva zile înainte, Gardienii Revoluției din Iran au organizat exerciții cu muniție reală în cadrul operațiunii „Control inteligent al Strâmtorii Hormuz”, închizând temporar segmente ale rutei maritime prin care tranzitează aproximativ 20% din consumul global de petrol și o cincime din comerțul mondial cu gaze naturale lichefiate. În paralel, grupul de luptă al portavionului american USS Abraham Lincoln rămâne desfășurat în Marea Arabiei, parte a presiunii exercitate de Washington asupra programului nuclear iranian. Negocierile desfășurate la Geneva au indicat un progres limitat, dar diferențele persistă. Între timp, Uniunea Europeană a desemnat oficial Gardienii Revoluției drept organizație teroristă, accentuând izolarea Teheranului. Exercițiile ruso-iraniene sunt interpretate de analiști drept un semnal politic și militar, într-un moment în care marile puteri își afișează prezența în jurul uneia dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Evoluția situației va depinde de dinamica negocierilor nucleare și de eventualele mișcări suplimentare ale forțelor navale din regiune. [...]

Militari germani și ucraineni în timpul unui exercițiu de instruire comună.
Apărare17 feb. 2026

Germania își adaptează doctrina militară la lecțiile din Ucraina - Instructori ucraineni vor pregăti Bundeswehr în utilizarea dronelor și C2

Germania va integra experiența militarilor ucraineni în instruirea propriei armate , după semnarea unui acord între miniștrii apărării din cele două țări, potrivit Die Zeit . Instructori ucraineni urmează să participe la pregătirea Bundeswehr, în special în cadrul școlilor militare. Un purtător de cuvânt al armatei germane a precizat că obiectivul este valorificarea experienței acumulate de forțele ucrainene pe câmpul de luptă, în aproape patru ani de război. Printre competențele vizate se numără utilizarea avansată a dronelor și integrarea rapidă a tehnologiilor moderne de comandă și control în unitățile combatante. Decizia vine pe fondul schimbărilor majore produse de conflictul din Ucraina în modul de desfășurare a operațiunilor militare. În cadrul unui exercițiu NATO desfășurat anul trecut în statele baltice, o echipă de aproximativ zece militari ucraineni ar fi reușit să neutralizeze rapid mai multe vehicule blindate și alte ținte , inclusiv „două batalioane într-o singură zi”, folosind tactici bazate pe drone. Alianța Nord-Atlantică nu a comentat detaliile exercițiului, însă o purtătoare de cuvânt a subliniat că scenariile pot fi concepute astfel încât să ofere un avantaj părții considerate „adversar”. Prin acest acord, Berlinul urmărește să își adapteze doctrina și metodele de pregătire la realitățile războiului modern, în special în domeniul tehnologiilor fără pilot și al războiului electronic, unde Ucraina a acumulat experiență directă în confruntarea cu armata rusă. [...]

Explozie nucleară în spațiu cu efecte devastatoare asupra sateliților.
Apărare17 feb. 2026

Rusia ar lua în calcul arme nucleare pe orbită - general NATO avertizează că detonarea ar distruge sateliții și ar încălca tratatul din 1967

Rusia ar lua în calcul plasarea unor arme nucleare pe orbită, avertizează un general NATO , scenariu care ar avea consecințe „cataclismice” pentru infrastructura globală de comunicații și navigație, potrivit Antena 3 CNN . Avertismentul vine din partea generalului de brigadă Christopher Horner, comandantul Diviziei Spațiale Canadiene 3, care a declarat într-un interviu pentru CBC că o eventuală detonare a unei arme nucleare în spațiu ar distruge sateliții utilizați pentru comunicații, navigație GPS și alte servicii esențiale. Potrivit oficialului canadian, impactul ar fi global, deoarece o explozie nucleară pe orbită ar afecta sistemele pe care statele și economiile moderne se bazează zilnic. „Ar fi un lucru îngrozitor de teribil din atâtea motive”, a subliniat acesta. Temerile au fost exprimate anterior și de secretarul general al NATO, Mark Rutte , care a avertizat că o astfel de acțiune ar încălca Tratatul privind spațiul cosmic din 1967, document ce interzice amplasarea armelor de distrugere în masă în spațiu. În trecut, Rusia a respins acuzațiile privind intenția de a militariza spațiul cu arme nucleare. Președintele Vladimir Putin a declarat că Moscova este „categoric împotriva” desfășurării unor astfel de arme în spațiu. Totuși, tensiunile au crescut în ultimii ani, inclusiv după ce Rusia a respins o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU privind prevenirea unei curse a înarmărilor în spațiul cosmic. În paralel, Canada investește peste 180 de milioane de dolari pentru dezvoltarea unei capacități suverane de lansare spațială, invocând necesitatea accesului asigurat la orbită și reducerea dependenței de furnizori externi. Discuțiile readuc în prim-plan riscul extinderii competiției militare în spațiu, domeniu considerat până recent relativ stabil din perspectiva tratatelor internaționale. [...]