Comandanții forțelor navale din marile state europene avertizează că un conflict deschis cu Rusia este posibil în următorii 2-3 ani, iar forțele navale ale NATO trebuie să se pregătească activ pentru un astfel de scenariu, relatează HotNews.ro, citând declarațiile făcute la Conferința navală de la Paris. Oficiali de rang înalt din Regatul Unit, Franța, SUA, Italia și Olanda au subliniat, într-un ton fără precedent, că amenințarea Rusiei pe mare este reală și în creștere, în special prin dezvoltarea continuă a flotei sale nordice și a capacităților subacvatice.
Generalul britanic Gwyn Jenkins, First Sea Lord al Royal Navy, a atras atenția asupra faptului că Rusia continuă să investească masiv în submarine de ultimă generație, în ciuda costurilor ridicate ale războiului din Ucraina. În opinia sa, acest tip de amenințare impune un efort disproporționat din partea NATO, care trebuie să aloce resurse considerabile pentru a preveni pătrunderea acestor mijloace agresive în apele aliate.
Submarinul, arma-cheie a Rusiei
Submarinele rusești pot tranzita Atlanticul de Nord prin pasajul strategic GIUK (Groenlanda-Islanda-Regatul Unit), păstrând capacitatea de a lansa atacuri sau operațiuni de sabotaj asupra infrastructurii occidentale. În acest context, liderii NATO au identificat câteva priorități urgente:
- Creșterea puterii de foc navale
- Înlocuirea navelor vechi: fregate, distrugătoare, nave amfibii și submarine
- Consolidarea supravegherii aeriene și maritime
Amiralul olandez Harold Liebregs a avertizat că, dacă actualele semne nu sunt luate în serios, un război naval deschis cu Rusia ar putea izbucni în 2028 sau 2029. Acesta a punctat și problema acțiunilor de tip hibrid, tot mai frecvente: bruiaje, zboruri neautorizate de drone, deteriorarea unor cabluri submarine sau conducte. Astfel de tactici subminează securitatea fără să fie considerate, formal, acte de război.
Flancul sudic, tot mai vulnerabil
Pe lângă pericolul reprezentat de Rusia, liderii militari europeni au mai indicat și instabilitatea flancului sudic, în special în Marea Roșie și Africa de Nord. Atacurile rebelilor Houthi, dar și înarmarea rapidă a unor state nord-africane, inclusiv cu submarine dotate cu rachete, complică situația strategică a Europei și ridică problema unui potențial conflict pe două fronturi maritime.
În concluzie, toate Marile Puteri navale europene prezente la Paris cer o mobilizare accelerată a resurselor și o reformă a strategiei navale a NATO, într-o perioadă considerată crucială pentru menținerea păcii pe continent. Fără investiții rapide și coordonare între statele aliate, riscul unui război naval de amploare devine din ce în ce mai plauzibil.
