Știri
Știri din categoria Apărare
România își consolidează rolul în EUFOR Althea, urmând să preia din mai 2026 funcția de șef de stat major al misiunii, pe fondul unei vizite de lucru la Sarajevo a ministrului Apărării, Radu Miruță, și a șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, potrivit agerpres.ro. Miza este una operațională: poziția anunțată pentru luna mai ridică nivelul de responsabilitate al României în coordonarea misiunii UE din Bosnia și Herțegovina.
Vizita a avut loc vineri, în contextul participării României la EUFOR Althea, iar delegația română a discutat cu comandantul EUFOR, general-maior Maurizio Fronda, despre evoluțiile de securitate din Bosnia și Herțegovina și rolul misiunii în menținerea stabilității în Balcanii de Vest.
Ministrul Apărării a reiterat că stabilitatea Balcanilor de Vest este un interes strategic direct pentru România și a indicat ca obiectiv înlocuirea prezenței militare cu o soluție politică, în perspectiva integrării Bosniei și Herțegovinei în Uniunea Europeană.
„Sperăm ca prezența militară să fie înlocuită de o soluție politică, pentru accelerarea integrării în Uniunea Europeană a Bosniei și Herțegovinei.”
Începând cu luna mai 2026, România va prelua funcția de șef de stat major al EUFOR Althea, fapt prezentat de MApN ca un semnal al încrederii acordate de partenerii internaționali. În termeni operaționali, această poziție implică un rol mai important în planificarea și coordonarea activităților misiunii, în cadrul mandatului stabilit pentru EUFOR.
România este descrisă drept unul dintre principalii contributori la EUFOR Althea, participând „constant cu personal și capabilități”, alături de state membre UE și partenere.
Conducerea MApN s-a întâlnit cu militarii români dislocați în Camp Butmir, iar discuțiile au vizat modul de îndeplinire a misiunilor, condițiile de desfășurare, provocările mediului operațional și sprijinul acordat de structurile naționale. Ministrul a transmis că asigurarea condițiilor pentru personalul dislocat rămâne o prioritate.
Delegația a avut și o întrevedere cu comandantul NATO Headquarters Sarajevo (NHQ Sa), general de brigadă Matthew A. Valas, cu accent pe coordonarea eforturilor dintre NATO și Uniunea Europeană pentru stabilitatea din Bosnia și Herțegovina.
Activitățile s-au încheiat cu depunerea unei coroane de flori la placa comemorativă dedicată Slt.(p.m) Remus Brînzan, primul militar român căzut la datorie într-o operație internațională, în 1996.
EUFOR Althea a fost lansată la 2 decembrie 2004, în baza mandatului Consiliului de Securitate al ONU, și este prezentată ca principalul instrument al Uniunii Europene pentru menținerea unui mediu sigur și stabil în Bosnia și Herțegovina. În comunicatul citat, MApN arată că vizita „reconfirmă” profilul României ca furnizor de securitate în regiune și angajamentul față de valorile euroatlantice.
Recomandate
Marea Britanie a semnat contracte de 36 milioane lire pentru rachete antidrone , într-o mișcare care combină nevoia operațională din Orientul Mijlociu cu un obiectiv economic intern – susținerea producției locale și a locurilor de muncă – potrivit Digi24 . Ministerul Apărării de la Londra a încheiat noi contracte cu Thales UK , în valoare totală de 36 de milioane de lire sterline, printr-un acord inițial în aprilie și o înțelegere suplimentară luna trecută. Contractele vizează consolidarea stocurilor cu „sute” de rachete antidrone, pe fondul riscului crescut ca Iranul sau forțe afiliate să atace bazele coaliției din regiune. Ce cumpără Marea Britanie și de ce contează operațional Rachetele vizate sunt Martlet (cunoscute și ca LMM – „rachete ușoare multifuncționale”), muniții ghidate cu laser, descrise ca relativ ieftine și „testate în luptă”. Conform informațiilor citate de Digi24 din The Times , trupele specializate din Orientul Mijlociu ar urma să înceapă să primească livrările în lunile următoare. În articol se menționează că, de la momentul în care SUA și Israelul au declarat război Iranului în februarie, au fost doborâte peste 100 de drone, inclusiv cu ajutorul acestor rachete, folosite de artileriștii Regimentului RAF împreună cu kitul de apărare aeriană Rapid Sentry. Martlet are un focos de 3 kg și poate angaja ținte până la 8 km. Rachetele sunt desfășurate și pe elicopterele Wildcat ale Marinei Regale, din bazele britanice din Cipru, în cadrul prezenței militare britanice din zonă. Impact economic: producție în Belfast și locuri de muncă Componenta economică este explicită: contractele cu Thales UK susțin aproximativ 700 de locuri de muncă înalt calificate în Belfast, unde rachetele sunt proiectate și fabricate. Secretarul apărării, John Healey, a legat achiziția de un „parteneriat cu industria” și de accelerarea livrării de echipamente produse în Marea Britanie, cu efecte asupra ocupării și creșterii economice. Context: presiune pe reacția militară și pe lanțurile de aprovizionare Investiția este prezentată ca parte a unui efort mai amplu al Ministerului Apărării și al Grupului Național de Direcție pentru Armament (NAD) pentru creșterea rezilienței lanțurilor de aprovizionare cu muniții și pentru capacitatea de a susține operațiuni alături de aliați. În Orientul Mijlociu sunt dislocați peste 1.000 de militari britanici, inclusiv escadroane de avioane de viteză și echipe specializate în combaterea dronelor. În același timp, guvernul britanic a fost criticat pentru ritmul reacției la evoluțiile din regiune, inclusiv pentru întârzierea aprobării plecării unui distrugător spre Cipru și pentru faptul că, la începutul operațiunii „Epic Fury” (28 februarie), Marina Regală nu avea nicio navă de război în zonă. Separat, Digi24 notează că negociatorii americani și iranieni ar fi ajuns la un acord provizoriu pentru prelungirea cu 60 de zile a armistițiului și pentru reluarea discuțiilor privind programul nuclear al Iranului, potrivit unui oficial american familiarizat cu subiectul. [...]
Europa riscă un deficit de capacitate militară dacă SUA își reduc prezența , iar nota de plată ar putea ajunge la sute de miliarde de euro, într-un moment în care industria de apărare a UE rămâne fragmentată și greu de scalat, potrivit G4Media , care preia un interviu cu comisarul european pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius . Kubilius susține că reducerea treptată a prezenței americane în Europa, așa cum este indicată de Strategia Națională de Apărare a SUA , ar trebui tratată ca un semnal pentru accelerarea construirii unor capabilități europene, inclusiv printr-o forță europeană de reacție rapidă. El amintește că SUA au „puțin sub 80.000 de soldați” pe continent, descriși ca o forță permanentă și coezivă, greu de replicat prin simpla „asamblare” a armatelor naționale. Costul înlocuirii capabilităților americane și presiunea pe bugete În interviul acordat publicației spaniole EL MUNDO , comisarul invocă un document realizat de experți germani („Sparta 2.0”), care ar estima tranziția la capabilități echivalente la circa 500 de miliarde de euro (aprox. 2.500 miliarde lei). În paralel, el indică faptul că, dacă statele membre își cresc cheltuielile pentru apărare la 3,5% (în linie cu o promisiune față de NATO, în formularea sa), totalul ar ajunge la aproximativ 6,8 trilioane de euro (aprox. 34.000 miliarde lei) în următorii zece ani. Mesajul central: chiar dacă finanțarea ar putea fi mobilizată la nivel național, implementarea depinde de capacitatea industriei europene de a livra rapid și la scară. Blocajul industrial: piață fragmentată, certificări nealiniate, contracte incerte Kubilius descrie industria europeană de apărare drept „extrem de fragmentată”, fără o piață unică funcțională. El indică probleme operaționale care frânează producția și livrările între statele UE: certificări și teste care nu sunt recunoscute între țări; transferuri intra-UE pe care le numește „un coșmar”; lipsa contractelor și a garanțiilor pe termen lung, care descurajează investițiile în extinderea capacităților; dificultatea de a scala producția „de înaltă performanță” (tehnologic sofisticată), comparativ cu producția de masă „suficient de bună”, pe care o atribuie Ucrainei și Rusiei. În această logică, presiunea nu este doar pe bugete, ci și pe reforme de piață și pe predictibilitatea comenzilor, fără de care industria nu își asumă investiții mari. Riscul de securitate: avertisment privind stocurile Rusiei și integrarea cu Ucraina Comisarul afirmă că, potrivit serviciilor de informații, Vladimir Putin „ar putea fi pregătit” pentru o agresiune militară împotriva unor țări vecine membre NATO. El susține că nu toată producția militară rusă este consumată în Ucraina, o parte fiind stocată, iar producția nu s-ar opri nici în cazul unei păci. „Ceea ce spun serviciile noastre de informații este că Putin ar putea fi pregătit pentru o agresiune militară împotriva țărilor vecine membre NATO. Nu tot ce produce industria rusă merge în luptele din Ucraina; ei își fac stocuri. Și dacă va veni pacea – și sperăm că va veni – producția lor de arme nu se va opri.” În acest context, Kubilius argumentează că Europa s-ar putea confrunta cu o armată rusă „testată în luptă”, inclusiv cu utilizarea „milioanelor de drone”, în timp ce experiența UE în acest domeniu ar fi limitată. De aici, accentul pus pe integrarea cu Ucraina, pe care o consideră importantă tocmai pentru transferul de experiență operațională. Ce urmează: decizii politice lente, dar cu impact direct între state Kubilius admite că răspunsul european – inclusiv ideea unui „Consiliu European de Securitate” și opțiunea unei forțe europene de reacție rapidă – va necesita timp și dezbateri. În final, el leagă investițiile în apărare de principiul apărării colective: dacă unele state nu investesc pentru că nu percep o amenințare imediată, slăbesc capacitatea comună, cu efecte directe asupra altor membri ai UE și NATO. [...]
Un acord major SUA–Ucraina pentru drone este pregătit, dar încă nesemnat , iar întârzierea menține în suspensie un parteneriat care ar putea accelera testarea și utilizarea pe scară largă a tehnologiei ucrainene de către americani, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că Statele Unite și Ucraina discută un acord amplu privind dronele, însă documentul nu a fost încă semnat. Conform declarațiilor sale, partea americană și-a exprimat interesul să testeze „toate tipurile” de drone ucrainene, iar Kievul a acceptat cadrul propus pentru testare, instruire și utilizare în medii aeriene, terestre și navale. Ce ar schimba acordul, operațional Miza imediată ar fi trecerea de la discuții și intenții la un cadru formal care să permită colaborarea tehnică și operațională. Zelenski afirmă că proiectul ar combina două avantaje complementare: tehnologiile avansate ale companiilor americane, inclusiv în domeniul inteligenței artificiale (IA); experiența Ucrainei acumulată în condiții reale de război, în utilizarea dronelor pe front. Într-un interviu pentru emisiunea „Face the Nation” de la CBS, Zelenski a susținut că această combinație ar putea duce la una dintre cele mai puternice cooperări militare tehnologice la nivel global. De ce nu e semnat încă și ce spune Kievul Liderul de la Kiev a indicat că există deja înțelegeri similare cu unele state din Orientul Mijlociu și din Europa și că sunt negocieri avansate cu Uniunea Europeană, însă acordul cu Washingtonul rămâne nefinalizat. Potrivit lui, documentul-cadru privind cooperarea în domeniul dronelor între Ucraina și SUA „nu a fost încă finalizat”. Informația despre „așteptăm doar semnătura lui Donald Trump” apare în titlul materialului; în textul citat de Digi24 nu sunt oferite detalii suplimentare despre calendarul semnării sau despre condițiile exacte care mai trebuie îndeplinite. Context: intensificarea atacurilor cu drone În paralel cu discuțiile diplomatice, Ucraina a anunțat noi lovituri cu drone asupra unor obiective energetice din Rusia. Statul Major ucrainean a transmis că o rafinărie Rosneft din regiunea Saratov a fost lovită și că a izbucnit un incendiu major, susținând că instalația ar fi avut un rol în alimentarea efortului militar rus. Autoritățile locale ruse au confirmat un atac cu drone în zonă, iar surse independente au raportat izbucnirea unui incendiu la rafinărie, pe fondul intensificării atacurilor reciproce cu drone între cele două state. [...]
Războiul cu drone împinge NATO spre producție în masă și adaptare rapidă , pe modelul Ucrainei, avertizează un fost ofițer al pușcașilor marini americani care a luptat voluntar pe front, potrivit Adevărul . Mesajul central: într-un conflict modern, avantajul nu mai vine automat din platforme scumpe și rare, ci din volum, viteză de inovare și integrarea războiului electronic. Fostul militar, citat de kyivindependent.com, susține că o companie ucraineană de infanterie ar putea învinge una americană, tocmai pentru că Ucraina a acumulat experiență directă într-un război de mare intensitate, în care „dronele decid viața și moartea”, iar mișcarea la suprafață este rapid detectată și lovită. De ce contează pentru NATO: costul și ritmul producției devin decisive Veteranul descrie o schimbare de paradigmă: drone relativ ieftine pot distruge echipamente evaluate la milioane, ceea ce obligă armatele să regândească ideea de „superioritate tehnologică” bazată pe sisteme sofisticate, dezvoltate în ani și produse în serii mici. „Sistemele ieftine obligă platformele scumpe să se ascundă sau să evite lupta.” În acest context, el afirmă că NATO are avantaje mari (industrie, finanțe, logistică, informații), dar că s-a pregătit „timp de decenii” pentru un alt tip de război decât cel observat în Ucraina, unde flexibilitatea și adaptarea rapidă sunt la fel de importante ca tehnologia de vârf. „Asimetria” dronelor: Ucraina vs. statele NATO Potrivit estimărilor citate în articol, Ucraina ar fi produs aproximativ cinci milioane de drone în 2025 și ar intenționa să depășească opt milioane în acest an. În comparație, toate statele NATO la un loc ar fi produs sub un milion de drone într-un an, conform aceleiași surse. Pe lângă drone, Kievul ar dezvolta și „zeci de mii” de roboți tereștri pentru misiuni de luptă și logistică, în încercarea de a scala rapid capacități care reduc expunerea soldaților. Presiune pe doctrine și achiziții: mai puțină sofisticare, mai multă adaptare Articolul leagă această lecție de o schimbare de direcție la Washington. Secretarul american al Războiului, Pete Hegseth , spune că SUA se îndepărtează de filosofia „arme puține, extrem de sofisticate și foarte costisitoare” și se orientează către producția în masă de drone și sisteme autonome, care pot fi ajustate rapid. În text este menționat și un reper bugetar: propunerea pentru anul 2027 ar include 56 de miliarde de dolari (aprox. 252 mld. lei) pentru consolidarea superiorității SUA în domeniul dronelor și integrarea lecțiilor din Ucraina. „Cea mai importantă lecție este că nu este suficient să ai cea mai avansată tehnologie. Trebuie să poți produce rapid, să adaptezi constant sistemele și să răspunzi în timp real schimbărilor de pe câmpul de luptă.” Ce urmează: Ucraina, „laborator” de război modern pentru aliați Concluzia veteranului este că Occidentul are o fereastră rară de a învăța dintr-un conflict real fără a plăti direct costul unui război pe propriul teritoriu, iar „sprijinirea și integrarea lecțiilor Ucrainei” devine o necesitate pentru menținerea relevanței militare în conflictele viitorului. În paralel, oficialii americani descriu parteneriatul cu Kievul ca reciproc avantajos: sprijin pentru Ucraina, dar și acces pentru SUA la experiență operațională într-un război convențional de mare intensitate. [...]
Identificarea tehnică a dronei care a lovit un bloc din Galați ridică presiunea pe măsurile de apărare aeriană la graniță , după ce Ministerul Apărării a confirmat că aparatul este de proveniență rusească și de tip „kamikaze”, potrivit Mediafax . MApN spune că investigația tehnică, la care a participat și o echipă specializată a ministerului, a vizat incidentul din 29 mai 2026, în jurul orei 02:00, în zona str. Brăilei nr. 50 din municipiul Galați. Concluzia: obiectul suspect a fost un UAS (sistem aerian fără pilot), model GERAN2, „fabricație rusească”, cu destinație operațională de dronă cu întrebuințare unică (DIU), adică muniție de tip „kamikaze”. Ce a găsit MApN la fața locului În comunicatul citat, ministerul descrie componentele identificate și elementele care au susținut atribuirea: Fuselaj și aripi : resturi și fragmente cu structură de rezistență din fibră de carbon, cu inscripții chirilice; Propulsie : motor termic tip „boxer”, cu 4 pistoane, răcit cu aer, în 2 timpi, cu elice; Electronice : indicii privind folosirea unui sistem GNSS (navigație prin satelit) de tip KOMETA, care permite localizarea simultană a sistemelor satelitare; Servomotor electronic : pentru controlul și menținerea pe traiectorie; Muniție : încărcătură de luptă explodată la impact, de tip High-Explosive (HE), cu greutatea de aproximativ 30 kg (echivalent TNT). MApN precizează că au fost identificate probe cu inscripția „ГЕРАНЬ 2”, parțial lizibilă. Context operațional: incidente repetate și traseu detectat înainte de intrarea în România Ministerul afirmă că probele găsite la Galați sunt „identice din punct de vedere structural și funcțional” cu cele recuperate în incidente anterioare atribuite Federației Ruse, enumerate de MApN: Chilia Veche (17.01.2025), Ceatalchioi (17.01.2025), Galați (28.02.2025), Grindu (13.02.2025), Galați (25.04.2026) și Luncavița (26.04.2026). Totodată, MApN arată că ținta a fost identificată inițial la ora 01:46 în spațiul aerian al Ucrainei, la aproximativ 19 kilometri de frontiera României (la circa 10 kilometri est de localitatea Reni). Ce au spus Nicușor Dan și Volodimir Zelenski Înaintea comunicatului MApN, președintele României, Nicușor Dan, a prezentat concluziile anchetei specialiștilor români privind resturile dronei și a indicat că aparatul este Geran-2, de proveniență rusească, publicând și imagini. Duminică, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a explicat că unele drone pot trece granița țărilor vecine și a susținut că scopul unor astfel de operațiuni este să pună presiune pe țările NATO și să le testeze apărarea. [...]
MApN spune că drona care a lovit un bloc din Galați este un Geran-2 rusesc , iar detaliile tehnice publicate acum întăresc linia de atribuire folosită și în cazurile anterioare de la granița de est, potrivit Digi24 . Miza operațională: raportul descrie explicit tipul de muniție și modul de funcționare, elemente relevante pentru evaluarea riscului și pentru calibrarea măsurilor de apărare aeriană. Ministerul Apărării arată că a fost vorba despre o dronă kamikaze (cu întrebuințare unică), de fabricație rusească, cu o încărcătură de luptă de tip High-Explosive (exploziv puternic) de aproximativ 30 kg, care a explodat la impact. Instituția precizează că probele găsite la fața locului sunt „identice din punct de vedere structural și funcțional” cu resturi recuperate în incidente anterioare. Ce conține raportul tehnic: elemente de identificare și capabilități În sinteza transmisă, MApN indică următoarele caracteristici ale obiectului: tip: UAS (sistem aerian fără pilot, adică dronă); model: Geran-2, cu inscripții în chirilică, inclusiv „ГЕРАНЬ 2” (parțial lizibil); structură: resturi de fuselaj și aripi cu fibră de carbon și inscripții chirilice; propulsie: motor termic tip „boxer”, cu 4 pistoane, răcit cu aer, în 2 timpi, cu elice; electronice: indicii privind utilizarea unui sistem GNSS (navigație prin satelit) de tip „Kometa”, descris ca permițând localizarea simultană a sistemelor satelitare; control: servomotor electronic pentru control și menținere pe traiectorie; muniție: încărcătură HE de aproximativ 30 kg (echivalent TNT), detonată la impact. De ce contează: legarea incidentului de un tipar repetitiv MApN afirmă că probele de la Galați corespund cu cele atribuite Federației Ruse în incidente anterioare în care ar fi fost folosite UAS de tip Geran-2, enumerate de instituție: Chilia Veche (Tulcea) și Ceatalchioi (Tulcea) la 17.01.2025, Galați la 28.02.2025, Grindu (Tulcea) la 13.02.2025, Galați la 25.04.2026 și Luncavița (Tulcea) la 26.04.2026. În raportarea MApN, această continuitate a „semnăturii” tehnice este elementul central care susține atribuirea și ridică nivelul de alertă operațională pentru zona de frontieră. Traseu și momentul detectării, potrivit MApN Instituția mai precizează că ținta a fost identificată inițial la ora 01:46, în spațiul aerian al Ucrainei, la aproximativ 19 kilometri de frontiera României, la circa 10 kilometri est de localitatea Reni. [...]
