Știri
Știri din categoria Apărare
MApN spune că drona care a lovit un bloc din Galați este un Geran-2 rusesc, iar detaliile tehnice publicate acum întăresc linia de atribuire folosită și în cazurile anterioare de la granița de est, potrivit Digi24. Miza operațională: raportul descrie explicit tipul de muniție și modul de funcționare, elemente relevante pentru evaluarea riscului și pentru calibrarea măsurilor de apărare aeriană.
Ministerul Apărării arată că a fost vorba despre o dronă kamikaze (cu întrebuințare unică), de fabricație rusească, cu o încărcătură de luptă de tip High-Explosive (exploziv puternic) de aproximativ 30 kg, care a explodat la impact. Instituția precizează că probele găsite la fața locului sunt „identice din punct de vedere structural și funcțional” cu resturi recuperate în incidente anterioare.
În sinteza transmisă, MApN indică următoarele caracteristici ale obiectului:
MApN afirmă că probele de la Galați corespund cu cele atribuite Federației Ruse în incidente anterioare în care ar fi fost folosite UAS de tip Geran-2, enumerate de instituție: Chilia Veche (Tulcea) și Ceatalchioi (Tulcea) la 17.01.2025, Galați la 28.02.2025, Grindu (Tulcea) la 13.02.2025, Galați la 25.04.2026 și Luncavița (Tulcea) la 26.04.2026.
În raportarea MApN, această continuitate a „semnăturii” tehnice este elementul central care susține atribuirea și ridică nivelul de alertă operațională pentru zona de frontieră.
Instituția mai precizează că ținta a fost identificată inițial la ora 01:46, în spațiul aerian al Ucrainei, la aproximativ 19 kilometri de frontiera României, la circa 10 kilometri est de localitatea Reni.
Recomandate
Publicarea imaginilor cu doborârea a două drone Geran indică o capacitate de reacție rapidă a apărării aeriene , într-un episod în care ținte aeriene au intrat neautorizat în spațiul aerian al României, potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că imaginile au fost surprinse în misiunea de sâmbătă seara, când piloții a două avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au doborât două drone de tip rusesc Geran deasupra Mării Negre. Evenimentul a avut loc după ce radarele au detectat un grup de ținte aeriene la aproape 120 de kilometri est de Insula Șerpilor , care se deplasau spre sud-vest și au intrat ulterior în spațiul aerian românesc. Cronologia interceptării, potrivit MApN MApN indică o succesiune strânsă a momentelor-cheie, de la detectare la neutralizare: prima dronă a fost detectată în spațiul aerian românesc la 17:59 și a fost interceptată de un F-16 la 18:01; a doua dronă a fost detectată la 18:01 și a fost interceptată și distrusă de un alt F-16 la 18:05, la patru minute după pătrunderea în spațiul aerian românesc. Potrivit Ministerului Apărării, ambele aparate fără pilot au fost neutralizate deasupra apelor teritoriale ale României, după ce au fost identificate ca drone. Mesajul MApN și contextul de securitate din Marea Neagră În comunicatul publicat pe Facebook, MApN a descris acțiunea drept: „Ținte reperate, identificate, angajate și neutralizate! Imagini surprinse în timpul misiunii desfășurate seara trecută de piloții români pentru neutralizarea celor două drone care au pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc”. Ministerul a mai precizat că imaginile au fost furnizate de oficiali de la Baza 86 Aeriană Borcea . În context, Antena 3 notează că, în ultimele săptămâni, conflictul dintre Rusia și Ucraina s-a extins și asupra Mării Negre, iar săptămâna trecută două nave comerciale au fost atacate cu drone despre care se crede că ar fi rusești, în apele teritoriale românești. Totodată, publicația menționează că Ucraina și Federația Rusă continuă atacurile reciproce, în pofida unui „armistițiu energetic” anunțat recent de președintele american Donald Trump, menit să oprească temporar loviturile asupra infrastructurii energetice. [...]
Două drone intrate în spațiul aerian românesc au fost doborâte în câteva minute , într-un incident care ridică miza operațională pentru misiunile de poliție aeriană și pentru securitatea traficului din zona Mării Negre, potrivit Știrile Pro TV . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că interceptarea a fost făcută sâmbătă seara de piloți români aflați la manșa unor aeronave de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Române. MApN a transmis că, „în jurul orei 18:00”, piloții români au doborât două drone care intraseră în spațiul aerian al României, deasupra Mării Negre, informație preluată de News.ro. Cronologia intervenției, potrivit ministrului interimar al Apărării Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a anunțat la rândul său că cele două drone au fost „angajate și doborâte” de piloții militari români deasupra Mării Negre, potrivit Agerpres. Conform postării sale de pe Facebook, prima dronă a intrat în spațiul aerian național la 17:59 și a fost doborâtă în două minute, iar a doua a fost doborâtă la 18:05, după ce ar fi pătruns 2 km în spațiul aerian național. „Două drone aeriene angajate şi doborâte acum câteva minute de piloţii militari români deasupra Mării Negre. (...) Felicitări, colegi! Nimic din ce s-a muncit până acum nu e în zadar!” De ce contează pentru operațiunile militare Faptul că doborârea a fost realizată de aeronave F-16 indică o intervenție rapidă, cu decizie de angajare în timp scurt, într-o zonă sensibilă din punct de vedere al securității. În lipsa altor detalii în informațiile publicate (de exemplu, proveniența dronelor sau natura lor), rămâne neclar ce tip de amenințare a fost evaluată și ce măsuri suplimentare ar putea urma. [...]
Rusia își întărește rezistența la bruiaj a dronelor și rachetelor cu componente occidentale , iar o listă a serviciului ucrainean de informații militare indică faptul că peste 75% dintre piesele străine identificate provin din SUA, potrivit Focus . Informația ridică o problemă de control al exporturilor și de ocolire a sancțiunilor, în condițiile în care aceste componente ajung în echipamente folosite pe câmpul de luptă. Datele sunt prezentate de Business Insider, care citează o listă publicată de Direcția Principală de Informații a Ucrainei (GUR) pe platforma „War and Sanctions”. Lista include 37 de componente străine despre care GUR spune că sunt integrate în sistemele „Kometa”, folosite de Rusia pentru protejarea navigației împotriva interferențelor electronice. Ce este „Kometa” și de ce contează Potrivit materialului, „Kometa” este un sistem de antene care recepționează semnale satelitare și ar trebui să împiedice ca sistemele adverse să întrerupă navigația prin bruiaj sau să introducă semnale false. Cea mai nouă versiune menționată are 16 antene și este descrisă ca fiind produsă deja în „cantități mari”. Ce arată lista GUR: pondere majoritară a componentelor din SUA Conform listei citate: 37 de componente străine ar fi folosite în sistemele Kometa; 28 dintre acestea ar proveni de la companii cu sediul în SUA, adică „puțin peste 75%” din totalul pieselor enumerate; sunt menționate zece mărci americane, inclusiv Texas Instruments (TI); trei componente ar proveni de la firme chineze; restul de șase ar fi de la producători din Japonia, Taiwan și Elveția. Reacția Texas Instruments și lipsa răspunsurilor din partea altor companii Un purtător de cuvânt al Texas Instruments a declarat pentru Business Insider că firma respinge „ferm” utilizarea cipurilor sale în echipamente militare rusești, iar livrările către Rusia sunt „ilegale și nepermise”. Compania susține că investește „timp și resurse considerabile” pentru a combate redirecționările neautorizate și pentru a-și ține produsele departe de „actori rău intenționați”. Pentru alte companii americane menționate, Business Insider notează că nu existau inițial răspunsuri. Unde ar fi folosite antenele Kometa și ce efect operațional au Focus arată că antenele Kometa se numără printre cele mai răspândite soluții prin care Rusia își protejează armele cu rază lungă împotriva bruiajului și ar fi utilizate inclusiv în: drone Shahed / Geran, rachete Iskander-M, bombe planate. În paralel, Ucraina încearcă să oprească atacurile aeriene rusești cu sisteme de bruiaj și mijloace de interceptare, însă sarcina devine mai dificilă pe măsură ce Rusia lansează tot mai multe drone cu propulsie cu reacție. Conform Business Insider, chiar și cele mai lente dintre aceste aparate ar ajunge la 298 km/h. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre traseele comerciale ale componentelor, rămâne neclar prin ce lanțuri de aprovizionare ajung piesele în Rusia, însă lista GUR și reacția TI indică o presiune în creștere pentru întărirea controalelor și a urmăririi reexporturilor către utilizări militare. [...]
Ucraina rămâne fără muniție critică pentru apărarea antiaeriană , după ce livrările de interceptori pentru sistemele Patriot promise de SUA sunt în continuare întârziate, iar Washingtonul nu a autorizat încă expedierea acestora, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat vineri, 23 octombrie, într-o intervenție online la Hudson Institute din Washington, că interceptoarele necesare pentru a contracara atacurile balistice rusești „încă nu vin”, în condițiile în care Rusia continuă loviturile aproape zilnice asupra Ucrainei. Zelenski a spus că speră ca rachetele să fie deja pe drum, dar a avertizat că întârzierea este „o problemă serioasă”. „Așteptăm interceptori pe care i-am convenit deja, dar încă nu vin.” De ce contează: deficit de apărare antiaeriană înainte de iarnă Zelenski a indicat două priorități pentru perioada de iarnă: interceptori pentru sistemele Patriot (fabricate în SUA) și „livrări de energie”. În același context, el a menționat că Ucraina discută cu mai multe state din Asia, Orientul Mijlociu și cu partenerii europeni, însă „contează” pe pachetul american. Întârzierea interceptorilor Patriot are un impact operațional direct: reduce capacitatea Ucrainei de a apăra infrastructura și zonele populate împotriva atacurilor balistice, într-un moment în care frecvența loviturilor rusești rămâne ridicată. Presiuni suplimentare: restricții de viteză la Starlink și Starshield Pe lângă problema muniției pentru apărarea antiaeriană, Zelenski a spus că restricțiile de viteză pentru Starlink și Starshield „încă există”, în pofida unor relatări că serviciile ar fi fost restabilite. „Limitările de viteză la Starlink și Starshield sunt încă acolo. Viteza nu a fost restabilită.” El a recunoscut că aceste restricții au complicat operațiunile militare, dar a susținut că forțele ucrainene își mențin pozițiile și încearcă să păstreze funcționale rutele logistice. Ce urmează Din informațiile prezentate nu reiese un calendar pentru autorizarea și livrarea interceptorilor Patriot de către SUA. Mesajul lui Zelenski indică însă că, în lipsa unei decizii rapide, Ucraina intră în sezonul rece cu un deficit de capabilități antiaeriene și cu constrângeri suplimentare în comunicații, două elemente care pot afecta direct apărarea și continuitatea operațiunilor pe front. [...]
Reorganizarea comenzii ucrainene în Donbas devine critică înainte de iarnă , pe fondul presiunii ruse asupra ultimelor orașe fortificate din Donețk și al riscului ca limitarea accesului la Starlink să afecteze coordonarea dronelor, potrivit Digi24 , care citează o analiză The Kyiv Independent. Miza operațională este apărarea așa-numitei „centuri de fortărețe” din Donețk – patru orașe industriale aliniate nord–sud (Sloviansk, Kramatorsk, Drujkivka și Kosteantînivka) – în condițiile în care Rusia își menține obiectivul de a cuceri restul regiunii. În 2026, deși câștigurile teritoriale nete ale Rusiei ar fi stagnat, luptele de uzură din est rămân intense, iar ambele părți încearcă să obțină un avantaj înainte de venirea iernii. Schimbare de comandă: două forțe operaționale pentru apărarea Donbasului Pe fondul dificultăților de coordonare în unele structuri (în special în Corpurile 11 și 19, descrise ca având un amestec de brigăzi epuizate și cu experiență insuficientă), Kievul a decis în august să împartă apărarea Donbasului între două noi forțe operaționale, construite în jurul comandanților Andrii Bilețkîi și Denys Prokopenko, sub conducerea noului comandant-șef Mykhailo Drapatyi. Conform materialului, reorganizarea presupune: Forța operațională „Azov ”, care ar urma să se extindă spre vest și să preia un sector eliberat recent de Corpul 7 de Asalt Aerian; Forța operațională „Centru”, în care Bilețkîi a preluat comanda Corpurilor 11 și 19 și, implicit, cea mai mare parte a centurii fortificate. Presiune pe două puncte: Kosteantînivka și Dobropillea În Kosteantînivka, Rusia ar fi pătruns în oraș în mai–iunie și ar fi cucerit o mare parte, folosind un tipar de „infiltrare în masă”, susținut de drone, artilerie și bombe planante. În prezent, situația din teren este descrisă ca greu de evaluat „cu precizie”, cu poziții care se suprapun în zone rezidențiale și industriale, iar trupele ucrainene rezistă în centrul orașului și la periferia estică. Pe flancul sud-vestic, în zona orașului minier Dobropillea, analiza indică una dintre cele mai intense ofensive rusești. Potrivit lui Prokopenko, Rusia ar avea un avantaj numeric de șase la unu în zonă și ar fi desfășurat aproximativ o treime din unitatea sa de elită de drone „Rubicon”, estimată la circa 400 de echipe. Ministerul rus al Apărării a susținut în octombrie că Dobropillea a fost cucerit integral, însă Kievul a respins afirmația; totodată, apariția unor înregistrări cu steaguri rusești în oraș este prezentată ca nefiind, singură, dovadă clară de control teritorial. Factor extern cu impact direct: riscul restricționării Starlink Un element cu potențial de a schimba capacitatea operațională a Ucrainei este viitorul accesului la Starlink, sistemul de comunicații prin satelit controlat de compania lui Elon Musk. Materialul notează că deciziile privind utilizarea acestuia pot fi influențate de relația dintre conducerea companiei și administrația președintelui american Donald Trump. În scenariul unei restricționări suplimentare, coordonarea operațiunilor cu drone ar putea fi afectată semnificativ, ceea ce ar îngreuna detectarea și neutralizarea la timp a unităților ruse aflate în înaintare – exact într-o perioadă în care, potrivit analizei, toamna și condițiile meteo (ceață, ploaie) pot oferi ultimele ferestre favorabile pentru infiltrări înainte de iarnă. În următoarele luni, evoluția frontului din Donbas este prezentată ca depinzând nu doar de modul în care Ucraina își consolidează noua arhitectură de comandă, ci și de resursele și planurile Rusiei, inclusiv perspectiva unei mobilizări forțate despre care unii comandanți ucraineni susțin că ar fi început deja, fără anunț oficial. [...]
Lipsa de comunicare a Ministerului Apărării despre regulile de angajare împotriva dronelor rusești riscă să alimenteze neîncrederea publică și speculațiile , într-un moment în care România se află pe flancul estic al NATO și se confruntă direct cu incidente la graniță, potrivit HotNews . România și Polonia sunt descrise ca fiind „pe cel mai expus flanc al NATO” și au aceeași problemă: drone rusești lansate spre Ucraina care ajung să treacă granița, „din greșeală sau intenționat”. În acest context, polonezii au introdus recent o regulă pe care românii o consideră riscantă, însă Armata Română „nu vrea să vorbească despre ea”, conform articolului. Publicația plasează această tăcere într-un tipar mai larg de comunicare publică limitată privind războiul: „aproape totul” ar fi fost trecut la secret, de la nivelul ajutoarelor și măsurile luate până la amenințări. În opinia autorului, acest deficit de transparență a contribuit la apariția unor „teorii ale conspirației” în spațiul public. În prezent, aceeași problemă de comunicare ar viza una dintre amenințările „cele mai prezente în mentalul colectiv al românilor”: dronele care ajung în proximitatea sau pe teritoriul României. Articolul sugerează că, în lipsa unor explicații oficiale despre reguli și proceduri, autoritățile lasă un vid informațional într-un subiect cu impact direct asupra percepției de securitate. [...]
