Știri
Știri din categoria Apărare
MApN spune că drona care a lovit un bloc din Galați este un Geran-2 rusesc, iar detaliile tehnice publicate acum întăresc linia de atribuire folosită și în cazurile anterioare de la granița de est, potrivit Digi24. Miza operațională: raportul descrie explicit tipul de muniție și modul de funcționare, elemente relevante pentru evaluarea riscului și pentru calibrarea măsurilor de apărare aeriană.
Ministerul Apărării arată că a fost vorba despre o dronă kamikaze (cu întrebuințare unică), de fabricație rusească, cu o încărcătură de luptă de tip High-Explosive (exploziv puternic) de aproximativ 30 kg, care a explodat la impact. Instituția precizează că probele găsite la fața locului sunt „identice din punct de vedere structural și funcțional” cu resturi recuperate în incidente anterioare.
În sinteza transmisă, MApN indică următoarele caracteristici ale obiectului:
MApN afirmă că probele de la Galați corespund cu cele atribuite Federației Ruse în incidente anterioare în care ar fi fost folosite UAS de tip Geran-2, enumerate de instituție: Chilia Veche (Tulcea) și Ceatalchioi (Tulcea) la 17.01.2025, Galați la 28.02.2025, Grindu (Tulcea) la 13.02.2025, Galați la 25.04.2026 și Luncavița (Tulcea) la 26.04.2026.
În raportarea MApN, această continuitate a „semnăturii” tehnice este elementul central care susține atribuirea și ridică nivelul de alertă operațională pentru zona de frontieră.
Instituția mai precizează că ținta a fost identificată inițial la ora 01:46, în spațiul aerian al Ucrainei, la aproximativ 19 kilometri de frontiera României, la circa 10 kilometri est de localitatea Reni.
Recomandate
România va transmite aliaților NATO și UE concluziile tehnice privind drona prăbușită la Galați, după ce raportul specialiștilor statului a identificat aparatul ca fiind un Geran-2 de proveniență rusească, potrivit G4Media . Miza imediată este una operațională și de coordonare: incidentul intră în circuitul de informare al structurilor competente din cadrul Alianței și al Uniunii Europene. Președintele Nicușor Dan afirmă că identificarea s-a bazat pe „un ansamblu consistent de probe tehnice”, iar concluzia raportului este „fără echivoc”. Într-o postare pe Facebook, el susține că pe fragmentele recuperate a fost găsită inscripția în chirilică „ГЕРАН-2”, iar componentele analizate (electronice, navigație, module de comandă, motor și elemente constructive) ar avea similitudini „mergând până la identitate” cu alte drone Geran-2 recuperate anterior în România și atribuite cu certitudine Federației Ruse. Ce indică raportul tehnic, potrivit președintelui Conform declarațiilor citate, raportul ar mai arăta că: marcajele de fabricație, inscripțiile tehnice, caracteristicile constructive și materialele utilizate urmează același proces tehnologic întâlnit la dronele Geran-2 analizate în ultimii ani; analizele fizico-chimice ar fi confirmat prezența acelorași tipuri de materiale și combustibili identificați repetat la aparate din această serie. De ce contează: incidentul intră în mecanismele de coordonare aliată Nicușor Dan afirmă că drona a lovit un bloc de locuințe din România, „provocând victime și pagube materiale”, și atribuie responsabilitatea Federației Ruse. Tot el spune că rezultatele anchetei vor fi comunicate aliaților și structurilor competente din cadrul NATO și al Uniunii Europene, în contextul obiectivului de consolidare a securității la frontiera estică. În același material este menționată și reacția președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, care a susținut că „nimeni nu poate spune care este originea în lipsa unei expertize” și a cerut României informațiile disponibile pentru „o analiză proprie”. Articolul nu include un răspuns oficial detaliat al părții române la această solicitare, dincolo de poziția președintelui privind concluziile raportului tehnic. [...]
Volodimir Zelenski susține că Rusia folosește dronele care ajung în România ca să testeze reacția NATO , într-un context în care Bucureștiul a confirmat oficial originea rusească a dronei care a lovit un bloc din Galați, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute duminică, 31 mai, într-un interviu, la două zile după incidentul din Galați. Zelenski a reacționat și după ce președintele României, Nicușor Dan , a publicat imagini și date tehnice care indică faptul că drona prăbușită este de fabricație rusească, mesaj pe care liderul ucrainean l-a redistribuit. „Mulţumesc pentru claritate, dragă Nicuşor Dan. Faptele sunt cel mai bun leac împotriva minciunilor lui Putin şi demonstrează că manipulările Rusiei nu ţin.” „Rusia testează apărarea antiaeriană a NATO”, spune Zelenski Președintele Ucrainei afirmă că armata ucraineană încearcă să intercepteze toate dronele rusești, inclusiv pe cele care se îndreaptă spre teritoriul unor state vecine, dar că nu reușește întotdeauna. În aceste situații, spune el, Ucraina își informează partenerii și încearcă să ofere asistență, într-un interviu acordat CBS News. Zelenski susține că pătrunderea dronelor în spațiul aerian al unor țări precum România, Moldova, Polonia sau statele baltice nu este accidentală, ci parte dintr-o strategie de presiune asupra statelor care sprijină Ucraina și de evaluare a capacității de reacție a Alianței Nord-Atlantice. „Rusia folosește drone pentru a pune presiune pe țările NATO și pentru a evalua reacția. Acesta este semnalul lor tipic: nu ajutați Ucraina. Cred că ar trebui să existe un răspuns mai puternic din partea NATO.” Contextul din România: anchetă tehnică și confirmarea tipului de dronă În România, președintele Nicușor Dan a prezentat duminică rezultatele anchetei tehnice privind incidentul de la Galați, arătând că specialiștii au stabilit „fără dubiu” că drona este de tip Geran-2 și provine din Federația Rusă. Concluzia se bazează pe analiza componentelor recuperate, a sistemelor electronice și a inscripțiilor de pe fragmente. Potrivit autorităților române, incidentul este considerat cel mai grav eveniment de securitate produs pe teritoriul României de la începutul invaziei ruse în Ucraina, după ce drona a lovit un bloc de locuințe, provocând doi răniți și pagube materiale. [...]
România a semnat contracte de înzestrare de 6 miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei) în cadrul programului european SAFE, mizând pe vehicule de luptă, capabilități anti-dronă și nave care ar urma să fie construite în țară, potrivit Libertatea . Miza economică imediată este volumul de cheltuieli publice angajate și distribuția lor între furnizori, inclusiv prin entități locale, într-un calendar strâns legat de accesarea finanțării europene. Ce cumpără MApN: vehicule, nave și sisteme anti-dronă Ministerul Apărării Naționale (MApN) anunță șapte contracte semnate „chiar înainte de termenul limită” din 30 mai 2026, cu grupul german Rheinmetall , în cadrul SAFE (Security Action For Europe), un program european dedicat achizițiilor militare. Principalele componente ale pachetului: 298 de mașini de luptă ale infanteriei și derivate , furnizate de Rheinmetall Automecanica SRL din Mediaș, în valoare de 3,337 miliarde euro , fără TVA. Două nave de patrulare și două vedete de scafandri , care ar urma să fie construite la Șantierul Naval Mangalia – 2 Mai , prin contracte cu NVL B.V. & Co. KG / Rheinmetall Naval Systems, în valoare totală de 920 milioane euro . Sisteme avansate anti-dronă , în valoare de 982 milioane euro , fără TVA, incluzând SKYNEX, SKYRANGER 35 și Millenium (Rheinmetall Italia S.p.A. ar urma să livreze șapte sisteme SKYNEX, două sisteme SKYRANGER 35 cu 24 de baterii și două sisteme Millenium). Muniție de calibru 35 mm AHEAD , în valoare de 449,75 milioane euro , fără TVA, furnizată de Rheinmetall Waffe Munition GmBH. MApN precizează că acest contract de muniție include 401.760 de lovituri calibru 35 mm AHEAD , proiectul având ca obiectiv asigurarea stocurilor pentru combaterea țintelor aeriene, inclusiv a dronelor. Context: SAFE și planul de înzestrare 2026–2030 În cadrul SAFE, MApN vizează 21 de proiecte de înzestrare , cu o valoare estimată de 9,6 miliarde euro . Dintre acestea, 10 ar urma să fie realizate în colaborare cu alte state membre UE, iar 11 sunt achiziții individuale ale României. Pentru 16 proiecte , evaluate la 8,33 miliarde euro , Parlamentul a aprobat finanțarea la finalul lunii aprilie 2026. În listă apare și achiziția estimată la aproximativ 700 milioane euro pentru 231 de sisteme și 934 de rachete Mistral , pentru care aprobarea ar fi fost obținută anterior, conform informațiilor din articol. De unde vin banii: împrumutul SAFE și calendarul de accesare Comisia Europeană a semnat pe 20 mai 2026 un acord de împrumut cu România în cadrul SAFE, care oferă acces la 16,68 miliarde euro (a doua cea mai mare alocare din UE după Polonia). Potrivit articolului, planul transmis de România către Comisia Europeană prevede 4,2 miliarde euro pentru proiecte de infrastructură rutieră de interes național, iar restul pentru înzestrare militară și infrastructură de apărare. Acordul ar include condiții precum rambursare pe 45 de ani și perioadă de grație de 10 ani , iar prima tranșă – echivalentul a 15% din suma totală (aprox. 2,5 miliarde euro ) – ar putea fi accesată în octombrie 2026 , conform sursei. „Tocmai ce am semnat al 4-lea acord de împrumut SAFE – cu România! SAFE demonstrează angajamentul nostru pe termen lung pentru securitatea Europei, în special a flancului estic”, a declarat comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, citat în articol. De ce contează: efectul bugetar și componenta industrială locală Dincolo de dimensiunea militară, pachetul de contracte are un impact economic prin: angajamente bugetare de ordinul miliardelor de euro (aprox. zeci de miliarde de lei) într-un interval scurt; componenta de producție/livrare prin entități din România (Mediaș) și construcții navale la Mangalia , ceea ce poate influența încărcarea capacităților industriale și lanțurile de furnizori; dependența de calendarul SAFE , inclusiv accesarea tranșelor de finanțare începând cu toamna lui 2026, așa cum este prezentat în articol. În același timp, materialul notează că directorul ROMARM susține că industria de apărare nu ar fi fost consultată pentru programul SAFE, fără a detalia în ce măsură acest lucru schimbă structura contractelor deja semnate. [...]
Ucraina își întărește apărarea antiaeriană cu un nou lansator IRIS-T , în condițiile în care Rusia a folosit, într-o singură săptămână, aproape 4.000 de mijloace de lovire împotriva infrastructurii civile, potrivit datelor prezentate de Volodîmîr Zelenski pe Telegram și relatate de Kyiv Post . Zelenski a spus că, în ultimele șapte zile, Rusia a lansat „peste 2.300 de drone de atac”, „aproape 1.560 de bombe aeriene ghidate” și „108 rachete de diverse tipuri”, susținând că loviturile au vizat „infrastructură civilă obișnuită”, inclusiv clădiri rezidențiale și noduri energetice. Presiune pe apărarea aeriană și efecte în teren În același context, publicația notează un val de atacuri din weekend: un „roi” de 229 de vehicule aeriene fără pilot (UAV) de luptă și momeală, inclusiv muniții rătăcitoare Shahed și drone-capcană „Parodiya”, lansate din mai multe zone din Rusia și din Crimeea ocupată. Potrivit informațiilor prezentate, forțele ucrainene (aviație, trupe de rachete și unități de război electronic) au neutralizat 212 dintre aceste ținte. Totuși, un atac în districtul Koriukivka (regiunea Cernihiv) a distrus șapte camioane de marfă și a ucis un civil de 58 de ani. A urmat un atac de tip „double-tap” (două lovituri succesive) în Zaporojie, care a ucis un muncitor din industrie și a vizat echipele de intervenție, conform aceleiași surse. IRIS-T, livrare nouă; Zelenski cere și muniție Zelenski a anunțat că Ucraina a primit „ieri” un nou lansator operațional IRIS-T, mulțumind Germaniei pentru sprijinul constant, dar subliniind că este nevoie și de rachete pentru ca sistemele de apărare aeriană să aibă „capacități suficiente” de respingere a atacurilor. „Ieri, am primit un nou lansator IRIS-T. Mulțumim Germaniei pentru contribuția constantă la protecția oamenilor. Mii și mii de vieți au fost salvate datorită unui astfel de sprijin puternic. Dar avem nevoie și de rachete pentru ca sistemele de apărare aeriană să aibă capacități suficiente pentru a respinge atacurile rusești.” De ce contează: apărarea antiaeriană devine condiție pentru economie și industrie Mesajul administrației de la Kiev, așa cum este redat în articol, pune accent pe obținerea de capabilități anti-balistice, considerate o prioritate strategică. Argumentul invocat este că un „scut” extins, capabil să intercepteze rachete balistice, ar ajuta la stabilizarea economiei interne și la protejarea sectoarelor industriale aflate în revenire. În paralel, Zelenski a menționat și aranjamente defensive pe termen lung cu Suedia, inclusiv un pachet de sprijin orientat către întărirea Forțelor Aeriene ucrainene cu avioane Saab JAS 39 Gripen , precum și contribuții noi la inițiativa PURL (Partnership for Fund for Ukraine’s Resilience and Recovery), cerând continuarea sprijinului european și american. [...]
SUA, Marea Britanie și Australia accelerează dezvoltarea de drone subacvatice pentru a proteja cablurile și conductele de pe fundul mării , infrastructură critică prin care circulă aproape tot traficul global de date și o parte tot mai mare din energia transportată transfrontalier, potrivit CNN . Miza este una operațională și economică: întreruperile pot bloca plăți internaționale, comerț și servicii digitale, iar guvernele occidentale invocă un risc în creștere de sabotaj. Inițiativa este derulată în cadrul pactului de apărare AUKUS și a fost anunțată la reuniunea miniștrilor apărării din cele trei țări, organizată la Singapore. Livrările ar urma să înceapă anul viitor, conform informațiilor din articol. De ce contează: cablurile submarine duc 95%–99% din datele intercontinentale În prezent, aproximativ 570 de cabluri submarine transportă între 95% și 99% din datele de telecomunicații intercontinentale, cu încă 80 planificate. Cablurile de fibră optică pot duce „terabiți pe secundă”, în timp ce sateliții au o capacitate mult mai redusă, notează publicația. Pe lângă internet, pe fundul mărilor se extind și rețele de cabluri pentru energie „verde”, care transportă electricitate între țări, ceea ce crește expunerea la incidente cu impact economic. Ministrul apărării din Australia, Richard Marles, a spus că aceste cabluri – „arterele civilizației moderne” – sunt tăiate într-un ritm fără precedent, invocând o serie de atacuri asupra infrastructurii critice submarine în ultimele 18 luni. Ce aduce AUKUS: recunoaștere, lovire și contramăsuri cu sisteme fără echipaj Programul vizează dezvoltarea de vehicule subacvatice fără echipaj, cu rol în: recunoaștere și răspuns la amenințări în mediul submarin; creșterea capabilităților de luptă antisubmarin și împotriva țintelor de suprafață; contramăsuri împotriva minelor, potrivit declarațiilor AUKUS. Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a afirmat că vehiculele vor fi „foarte adaptabile” și vor sprijini operațiunile subacvatice. La rândul său, ministrul britanic al apărării, John Healey, a indicat că proiectul va îmbunătăți capacitatea de reacție la amenințări, inclusiv cele care vizează cabluri și conducte, prin senzori și sisteme de armament pentru drone subacvatice. Amenințări invocate: Rusia, China și vulnerabilități în Golful Persic Guvernele occidentale văd un risc în creștere de sabotaj din partea Rusiei și Chinei asupra cablurilor submarine și sunt îngrijorate că Iranul ar putea exploata densitatea rețelelor de date din apele puțin adânci ale Golfului Persic. Marea Britanie a anunțat recent că a urmărit trei submarine rusești care ar fi cartografiat discret cabluri submarine în nordul Atlanticului. Healey a transmis un avertisment direct către președintele rus Vladimir Putin: „Vedem activitatea voastră deasupra cablurilor și conductelor noastre. Și ar trebui să știți că orice încercare de a le deteriora nu va fi tolerată și va avea consecințe grave.” Tot în Marea Britanie, o anchetă parlamentară a avertizat anul trecut că infrastructura ar putea fi vizată într-o criză și a spus că nu există încredere că țara ar putea preveni astfel de atacuri sau s-ar putea reface într-un interval acceptabil. Blocaje cu efect rapid: Hormuz și Marea Roșie, puncte sensibile pentru internet și comerț Articolul indică Strâmtoarea Hormuz drept un coridor critic: aproximativ șase cabluri submarine majore trec pe sub strâmtoare, transportând volume mari de trafic pentru comerț electronic, servicii de tip „cloud” (livrare de resurse informatice la distanță), bănci și comunicații. Presa de stat iraniană a evidențiat vulnerabilitatea zonei, iar o publicație semi-oficială a cerut ca toate cablurile de fibră optică din Hormuz să fie supuse unor permise de supraveghere și „taxe suverane”. În paralel, aproape toate cablurile submarine trec și prin Marea Roșie, pe unde circulă cea mai mare parte a datelor dintre Europa, Asia și Africa. Întreruperile în astfel de puncte – fie din cauza navigației, fie a cablurilor, fie a ambelor – ar avea „consecințe economice rapide și extinse”, arată CNN. Context: centrele de date pentru inteligență artificială cresc presiunea pe infrastructură Dezvoltarea accelerată a centrelor de date pentru inteligență artificială amplifică importanța cablurilor submarine, deoarece aceste facilități au nevoie atât de securitate fizică, cât și de capacitatea de a livra volume mari de servicii digitale către clienți din afara regiunilor unde sunt construite. CNN menționează proiecte în Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite și notează că un conflict în Golf a perturbat planurile Meta și ale partenerilor săi pentru proiectul 2Africa Pearls în zonă, o extensie a unui sistem de cabluri submarine de 45.000 km. În acest context, AUKUS încearcă să transforme protecția infrastructurii submarine într-o capabilitate militară permanentă, nu doar într-o reacție punctuală la incidente. Ce rămâne de urmărit este ritmul livrărilor „de anul viitor” și modul în care aceste sisteme fără echipaj vor fi integrate în patrularea și descurajarea amenințărilor în zonele cele mai expuse. [...]
Doborârea unei drone poate fi evitată deasupra unui oraș din cauza riscului pentru civili , chiar dacă aceeași măsură este fezabilă într-un „mediu operațional” fără populație, potrivit explicațiilor date de căpitan-comandorul Alexandru Pavelescu , pilotul român care a doborât recent o dronă în Estonia, într-un clip publicat de G4Media . Mesajul are relevanță operațională: regulile de angajare a țintelor (decizia de a trage) depind de mediul în care are loc interceptarea și de consecințele posibile la sol. Pavelescu spune că situația din Estonia nu poate fi comparată direct cu un incident precum cel de la Galați, tocmai pentru că, în zona Baltică, drona interceptată se afla într-un context în care folosirea armamentului nu genera un risc direct pentru populația civilă sau pentru o zonă urbană. De ce contează diferența Estonia–Galați În cazul unui oraș, decizia de angajare trebuie să ia în calcul nu doar amenințarea, ci și efectele secundare ale interceptării asupra oamenilor de la sol, explică pilotul. El avertizează că distrugerea unei drone poate avea consecințe greu de controlat în zone locuite. „Fragmentele rezultate în urma distrugerii unei drone sau schimbarea necontrolată a traiectoriei acesteia pot produce efecte imprevizibile într-o zonă locuită.” În acest context, pilotul reformulează întrebarea publică: nu „de ce s-a tras în Estonia?”, ci dacă ar fi fost aceleași consecințe asupra unui oraș precum Galați — iar răspunsul, „cel mai probabil”, ar fi fost negativ. Contextul misiunii și poziția pilotului Potrivit aceleiași surse, în urmă cu aproape două săptămâni, un avion F-16 românesc aflat în misiune NATO în statele baltice a doborât o dronă intrată în spațiul aerian al Estoniei, iar Pavelescu, care a pilotat aeronava, a fost decorat de conducerea MApN . „Rolul militarilor este să elimine amenințările, dar și să protejeze oamenii. Uneori, cea mai dificilă decizie este să alegi soluția care reduce cel mai mult riscul pentru populație.” [...]
