Marea Britanie a semnat contracte de 36 milioane lire pentru rachete antidrone, într-o mișcare care combină nevoia operațională din Orientul Mijlociu cu un obiectiv economic intern – susținerea producției locale și a locurilor de muncă – potrivit Digi24.

Ministerul Apărării de la Londra a încheiat noi contracte cu Thales UK, în valoare totală de 36 de milioane de lire sterline, printr-un acord inițial în aprilie și o înțelegere suplimentară luna trecută. Contractele vizează consolidarea stocurilor cu „sute” de rachete antidrone, pe fondul riscului crescut ca Iranul sau forțe afiliate să atace bazele coaliției din regiune.

Ce cumpără Marea Britanie și de ce contează operațional

Rachetele vizate sunt Martlet (cunoscute și ca LMM – „rachete ușoare multifuncționale”), muniții ghidate cu laser, descrise ca relativ ieftine și „testate în luptă”. Conform informațiilor citate de Digi24 din The Times, trupele specializate din Orientul Mijlociu ar urma să înceapă să primească livrările în lunile următoare.

În articol se menționează că, de la momentul în care SUA și Israelul au declarat război Iranului în februarie, au fost doborâte peste 100 de drone, inclusiv cu ajutorul acestor rachete, folosite de artileriștii Regimentului RAF împreună cu kitul de apărare aeriană Rapid Sentry. Martlet are un focos de 3 kg și poate angaja ținte până la 8 km.

Rachetele sunt desfășurate și pe elicopterele Wildcat ale Marinei Regale, din bazele britanice din Cipru, în cadrul prezenței militare britanice din zonă.

Impact economic: producție în Belfast și locuri de muncă

Componenta economică este explicită: contractele cu Thales UK susțin aproximativ 700 de locuri de muncă înalt calificate în Belfast, unde rachetele sunt proiectate și fabricate. Secretarul apărării, John Healey, a legat achiziția de un „parteneriat cu industria” și de accelerarea livrării de echipamente produse în Marea Britanie, cu efecte asupra ocupării și creșterii economice.

Context: presiune pe reacția militară și pe lanțurile de aprovizionare

Investiția este prezentată ca parte a unui efort mai amplu al Ministerului Apărării și al Grupului Național de Direcție pentru Armament (NAD) pentru creșterea rezilienței lanțurilor de aprovizionare cu muniții și pentru capacitatea de a susține operațiuni alături de aliați.

În Orientul Mijlociu sunt dislocați peste 1.000 de militari britanici, inclusiv escadroane de avioane de viteză și echipe specializate în combaterea dronelor. În același timp, guvernul britanic a fost criticat pentru ritmul reacției la evoluțiile din regiune, inclusiv pentru întârzierea aprobării plecării unui distrugător spre Cipru și pentru faptul că, la începutul operațiunii „Epic Fury” (28 februarie), Marina Regală nu avea nicio navă de război în zonă.

Separat, Digi24 notează că negociatorii americani și iranieni ar fi ajuns la un acord provizoriu pentru prelungirea cu 60 de zile a armistițiului și pentru reluarea discuțiilor privind programul nuclear al Iranului, potrivit unui oficial american familiarizat cu subiectul.