Știri
Știri din categoria Apărare
Folosirea dronelor devine prioritate pentru Armata Română, inclusiv prin achiziții și programe de producție, iar o parte din finanțare ar urma să vină prin instrumentul european SAFE, cu condiții diferite în funcție de tipul proiectului, potrivit Economedia.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a discutat la DC News despre felul în care războiul din Ucraina schimbă logica investițiilor militare, în special prin rolul dronelor și prin adaptarea doctrinei de utilizare a tehnicii grele.
Miruță a spus că, în cadrul SAFE, există „două zone de proiecte de drone”:
Ministrul a explicat că această condiție a fost gândită la nivelul Comisiei Europene ca un dublu obiectiv: sprijin pentru frontul ucrainean și „partajarea experienței”.
Întrebat despre rolul tancurilor Abrams în condițiile în care dronele relativ ieftine pot produce pagube mari, Miruță a susținut că utilizarea trebuie recalibrată la „noile realități” de pe câmpul de luptă, fără a concluziona că tancurile devin inutile.
„Nu înseamnă că armata nu are nevoie de tankuri. Înseamnă că este o greșeală să trimiți tankurile în fața unei drone.”
În același context, ministrul a indicat că evoluția rapidă a tehnologiei dronelor „a schimbat parte din doctrină” și că România are în vedere atât achiziția, cât și „un program foarte ambițios” de construcție de drone prin SAFE.
Dincolo de platforma în sine, ministrul a pus accent pe componenta de operare și integrare, susținând că personalul trebuie pregătit pentru utilizarea noilor tehnologii.
„Eu cred că aproape fiecare militar din România ar trebui să știe să gestioneze un joystick de dronă.”
Miruță a descris eficiența unui proiect cu drone ca fiind legată de capacitatea de a lua decizii pe baza datelor din mai multe sisteme (radare, avioane F-16/F-35, tancuri Abrams), agregate și analizate prin software, subliniind că acest proces implică „date sensibile ale Ministerului Apărării”. În acest cadru, modernizarea ar presupune, în viziunea sa, dezvoltarea competențelor digitale ale Armatei Române, inclusiv în zona de software care coordonează o dronă.
Recomandate
Ministerul Apărării vrea să mute accentul modernizării pe competențe digitale și drone , inclusiv prin programe de achiziție și producție, în contextul în care războiul din Ucraina a schimbat rapid „logica” investițiilor militare, potrivit Mediafax . Ministrul Apărării, Radu Miruță , a declarat joi, la DC News, că folosirea dronelor va deveni o prioritate pentru Armata Română, iar modul de utilizare a tehnicii grele trebuie adaptat noilor realități de pe câmpul de luptă. El a dat exemplul vulnerabilității tancurilor în fața dronelor, susținând că „este o greșeală să trimiți tankurile în fața unei drone”, fără ca asta să însemne că armata nu mai are nevoie de tancuri. „Nu este eficient să duci tankul în fața unei drone care poate să-i zboare turela cu 50.000 de dolari, nu cu 200 de dolari.” SAFE: două direcții pentru proiectele cu drone Miruță a legat dezvoltarea capabilităților de drone de programul european SAFE , despre care a spus că include două „zone” de proiecte: un proiect de achiziții în comun, fără condiționare de Ucraina, pentru care Armata ar avea deja pregătiți „următorii pași”; un proiect care presupune doar coproducție, descris de ministru drept „tentant” pentru Armata Română. În același context, ministrul a afirmat că finanțarea din SAFE vine cu o condiție mai strictă pentru componenta de coproducție: aceasta ar fi posibilă „doar pe coproducție cu Ucraina”, condiție stabilită la nivelul Comisiei Europene, ca formă de sprijin și de partajare a experienței. Miza operațională: instruire pe software și integrarea datelor Dincolo de platforma în sine, ministrul a pus accent pe partea de operare și pe integrarea informațiilor din mai multe sisteme militare. El a susținut că „aproape fiecare militar” ar trebui să știe să gestioneze un joystick de dronă și că această capacitate trebuie dezvoltată în interiorul Ministerului Apărării. Miruță a descris eficiența unui proiect cu drone ca fiind legată de decizii luate pe baza unui flux de date din mai multe surse (radare, avioane F-16 sau F-35, tancuri Abrams), procesate prin software care poate instrucționa planul de zbor al dronei, subliniind că acest lucru implică date sensibile. „Modernizarea Armatei Române presupune dezvoltarea competențelor digitale.” [...]
România și Polonia caută o abordare comună pentru folosirea mai eficientă a resurselor de apărare pe flancul estic , după discuțiile de la București dintre ministrul Apărării, Radu Miruță , și șeful Statului Major General al Forțelor Armate ale Poloniei, generalul Wiesław Kukuła, potrivit Mediafax . Întâlnirea a avut loc miercuri, în Capitală, iar la discuții a participat și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad. Tema centrală a fost securitatea regională și întărirea posturii de descurajare și apărare a NATO pe flancul estic. Ce s-a discutat și de ce contează operațional Ministerul Apărării Naționale a transmis că agenda a inclus evoluțiile de securitate din regiune și măsuri pentru consolidarea cooperării româno-polone în cadrul NATO, cu accent pe flancul estic. În acest context, Miruță a propus „identificarea unei soluții unitare” între România și Polonia pentru riscurile comune, cu obiectivul utilizării eficiente a resurselor și al creșterii capacității de descurajare a Alianței. În termeni practici, mesajul indică o orientare spre coordonare mai strânsă și evitarea dublării eforturilor, deși sursa nu oferă detalii despre instrumente concrete sau calendar. Parteneriatul România–Polonia, ancorat în prezență de forțe și exerciții comune Generalul Gheorghiță Vlad a pus accent pe parteneriatul strategic dintre cele două țări, pe care l-a legat de elemente deja existente: prezență reciprocă de forțe, participare la structuri multinaționale și desfășurarea de exerciții și activități de instruire în comun. Potrivit acestuia, aceste componente contribuie la consolidarea securității pe întreg flancul estic, „de la Marea Baltică la Marea Neagră”. Programul vizitei delegației poloneze în România Conform informațiilor transmise, vizita include: depunerea unei coroane de flori la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I; o deplasare la Craiova, cu ceremonie militară la Brigada Multinațională Sud-Est ; activități de instruire în comun ale militarilor români și polonezi. Sursa nu precizează dacă discuțiile se vor concretiza în decizii noi sau în extinderea unor misiuni/exerciții existente. [...]
NATO pregătește o schimbare majoră în supravegherea aeriană, cu un program de „câteva miliarde de dolari”, pentru a reduce dependența de avioanele SUA , pe măsură ce își reînnoiește flota de recunoaștere, potrivit G4Media , care citează surse din cadrul Alianței (via dpa, preluat de Agerpres). Miza este una operațională: înlocuirea actualelor aeronave AWACS, folosite inclusiv pentru monitorizarea spațiului aerian din Europa de Est. Ce ar urma să cumpere NATO și de la cine Potrivit informațiilor citate, viitoarea flotă din cadrul Sistemului de avertizare și control aeropurtat (AWACS) ar urma să fie formată din avioane fabricate de compania canadiană Bombardier, echipate cu sistemul de recunoaștere GlobalEye și cu un sistem de alertă timpurie dezvoltat de compania suedeză Saab. Sursele NATO au confirmat aceste detalii după un articol publicat inițial de portalul francez La Lettre. Dimensiunea programului și calendarul deciziei În acest moment, se preconizează o comandă de circa 12 avioane de supraveghere aeriană Global 6000 sau Global 6500, evaluată la „câteva miliarde de dolari”. Un purtător de cuvânt al NATO nu a negat și nici nu a confirmat informația. Anterior, fusese indicat că o decizie finală ar urma să fie luată la summitul NATO de la Ankara, în iulie. Agenția NATO de sprijin și achiziții (NSPA) este responsabilă de proiect. De ce se schimbă planul inițial: retragerea SUA din program NATO planificase inițial să comande aeronave Boeing E-7A Wedgetail din SUA, însă planul a fost abandonat după ce guvernul american a anunțat anul trecut că se retrage din programul respectiv. În paralel, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că Berlinul ia în considerare achiziționarea avionului de avertizare timpurie GlobalEye, construit de Saab. În contextul retragerii SUA, se preconizează ca Germania să suporte cea mai mare parte a costurilor, potrivit informațiilor citate. Context: flota actuală și rolul ei în Europa de Est Până acum, aeronavele Boeing 707 – unele cu o vechime de aproape patru decenii – au constituit baza sistemului radar aerian al NATO. În prezent, aceste avioane sunt utilizate în principal pentru monitorizarea spațiului aerian în Europa de Est. [...]
UE încearcă să transforme clauza de apărare reciprocă într-un mecanism aplicabil , după ce Cipru a cerut la summitul informal de la Nicosia un „ghid” care să spună concret ce se întâmplă dacă un stat membru este atacat, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: articolul 42.7 din Tratatul UE obligă statele să ofere „ajutor și asistență”, dar nu există un cadru comun care să stabilească pașii, coordonarea și responsabilitățile. Președintele Ciprului, Nikos Christodoulides , a cerut liderilor UE să elaboreze un plan care să arate cum ar funcționa în practică asistența prevăzută de articolul 42.7, în condițiile în care, spune el, există clauza, dar nu e clar ce urmează după invocarea ei. De ce revine în prim-plan articolul 42.7 Pentru Cipru, discuția are un context imediat: luna trecută, o dronă Shahed a lovit o bază aeriană britanică de pe coasta de sud a insulei. Potrivit oficialilor ciprioți, drona ar fi fost lansată din Liban, ceea ce readuce în atenție expunerea insulei la o regiune „din ce în ce mai instabilă”. Ca reacție la acest atac, mai multe state UE – Franța, Spania, Grecia, Țările de Jos și Portugalia – au trimis unități navale echipate cu sisteme anti-dronă. Intervenția a fost rapidă, însă descrisă ca mai degrabă improvizată, în lipsa unui cadru convenit la nivelul Uniunii. Ce obligă clauza și ce lipsește, în practică Articolul 42.7 este clauza de apărare reciprocă a UE și prevede că toate cele 27 de state membre trebuie să ofere „ajutor și asistență prin toate mijloacele aflate la dispoziția lor” dacă un stat membru este victima unei agresiuni armate. Până acum, articolul a fost invocat o singură dată: de Franța, după atentatele de la Paris din 2015. Digi24 notează însă că a fost vorba de un atac terorist, nu de un atac militar convențional între state, iar Parisul a folosit articolul pentru a cere sprijin în combaterea terorismului. În acest context, Christodoulides a indicat explicit problema de fond: „Avem articolul 42.7 și nu știm ce se va întâmpla dacă un stat membru va invoca acest articol.” Suprapunerea cu NATO, o problemă de responsabilități O altă dilemă discutată este relația cu articolul 5 al NATO (clauza de apărare colectivă). Având în vedere că multe state UE sunt și membre NATO, suprapunerea obligațiilor poate crea confuzie într-o criză: ce mecanism are prioritate și cum se împart responsabilitățile, transmite RFI, citată de Digi24. Rămâne neclar și cât de „colectivă” ar fi reacția UE: dacă ar exista o coordonare la nivelul Uniunii, după un model apropiat de NATO, sau dacă răspunsul ar cădea în principal în sarcina statelor vecine. [...]
Israel alocă 200 de milioane de dolari (aprox. 920 milioane lei) pentru muniții aeriene , semnalând o accelerare a pregătirii operaționale pe termen scurt , potrivit Agerpres . Ministerul Apărării israelian a anunțat joi achiziționarea de muniții aeriene în valoare de 200 de milioane de dolari, în cadrul unui demers de „consolidare a pregătirii pentru scenarii de luptă pe termen scurt” și pentru „un deceniu de activitate intensă în domeniul securității”, conform informațiilor transmise de EFE. Dincolo de valoarea contractului, mesajul central este unul operațional: autoritățile indică o nevoie imediată de rezerve și capacitate de reacție, dar și o planificare pe termen lung a consumului de muniție, într-un context de securitate pe care îl anticipează ca fiind prelungit și intens. [...]
Pentagonul cere peste 54 mld. dolari (aprox. 248 mld. lei) pentru a accelera războiul autonom , o mutare bugetară care poate redirecționa masiv contracte către industria americană de drone și inteligență artificială, dar care vine pe fondul avertismentelor că armata și companiile de AI nu sunt pregătite pentru riscurile acestor sisteme, potrivit The Guardian . În proiectul de buget pentru 2027, Pentagonul solicită peste 54 de miliarde de dolari pentru Defense Autonomous Warfare Group (DAWG), un departament nou creat, ceea ce ar reprezenta o creștere de 24.000% față de anul trecut. Documentele bugetare descriu finanțarea ca fiind destinată „sistemelor autonome și operate de la distanță” în toate mediile – aer, uscat și deasupra și sub mare – inclusiv programului „Drone Dominance”. Ce înseamnă, practic, această cerere de buget Suma cerută este, potrivit articolului, de peste jumătate din întregul buget de apărare al Regatului Unit. Fostul director al CIA David Petraeus a numit-o, într-un articol de opinie publicat cu o zi înainte, „cea mai mare angajare unică pentru războiul autonom din istorie”. DAWG a absorbit o inițiativă din perioada administrației Biden care urmărea achiziția de drone cu cost redus pentru posibile conflicte viitoare în Pacific. Nu este însă clar, din documentele citate, dacă banii vor merge preponderent către achiziția de tehnologii existente sau către dezvoltarea unora noi. Oficiali americani au descris obiectivul grupului ca fiind colaborarea cu sectorul privat pentru testarea diferitelor sisteme de drone autonome, cu scopul de a le dezvolta și integra în armată. Cine ar putea câștiga: ecosistemul de companii de drone și AI Materialul indică existența unui ecosistem în creștere de companii americane care ar putea beneficia de această finanțare, de la jucători consacrați la start-up-uri. Sunt menționate: Anduril (fondată de Palmer Luckey); Neros Technologies; Skydio; Powerus, o companie nouă susținută de cei doi fii mai mari ai lui Donald Trump. Olaf Hichwa, cofondator și director tehnologic la Neros Technologies, spune că vede cererea de buget ca pe un semnal că Pentagonul reacționează la evoluția rapidă a tehnologiilor de pe câmpul de luptă, în special în Ucraina, dar avertizează asupra riscului de a cumpăra tehnologii „care arată bine într-un demo”, nu neapărat sisteme „gata de luptă”. Riscuri și fricțiuni: lipsa doctrinei și vulnerabilități în sistemele de AI În paralel cu dimensiunea finanțării, mai mulți experți citați avertizează că SUA – și companiile de AI – nu sunt pregătite pentru responsabilitățile și riscurile războiului autonom. Jeffrey Ladish, director la Palisade Research și fost cercetător de securitate la Anthropic , afirmă că firmele de AI ar trebui să fie îngrijorate de viitorul armelor bazate pe AI și susține că sistemele autonome pot schimba dinamica confruntărilor militare, inclusiv prin facilitarea loviturilor de stat. Peter Wallich, fost oficial al UK AI Security Institute și consilier al MIT’s AI Risk Initiative, spune că evaluările au găsit „eșecuri exploatabile” chiar și în cele mai avansate sisteme, iar într-un context de apărare acestea pot pune în pericol militari și civili. Materialul notează și un conflict de luni de zile între Pentagon și Anthropic, după ce compania a încercat să interzică utilizarea modelului său pentru supraveghere în masă sau arme letale complet autonome. În cererea bugetară, Pentagonul își reafirmă intenția de a obține „cele mai noi modele” de la „cele mai importante laboratoare americane de AI de frontieră” pentru utilizare în întreg Departamentul Apărării. Context de reglementare: decuplarea de China în lanțul de aprovizionare Finanțarea apare pe fondul eforturilor SUA de a separa părți ale ecosistemului de tehnologie pentru apărare de China, după ce în decembrie au fost adoptate interdicții ample privind dronele și componentele fabricate în China. Critici: „fond de cheltuieli” și alternativa Ucrainei Nu toți văd cererea de buget ca pe o alocare eficientă. Kristofer Harrison, fost specialist pe Rusia în Departamentul de Stat, este citat spunând că finanțarea „pare un fond de cheltuieli pentru Anduril” și sugerează că SUA ar putea obține rezultate mai bune lucrând cu producători ucraineni, care ar fabrica drone mai ieftine și în volume mai mari decât start-up-urile americane. Pentagonul a fost contactat pentru comentarii, dar articolul menționează că nu a oferit un răspuns. [...]
