Știri
Știri din categoria Apărare

Radu Miruță a discutat la Bruxelles cu un oficial NATO despre riscurile de pe flancul estic, potrivit Știrile Pro TV, care citează informații transmise de Ministerul Apărării Naționale (MApN) prin News.ro.
Conform MApN, discuțiile cu asistentul secretarului general al NATO au vizat evoluțiile mediului de securitate, cu accent pe „amenințările complexe și multidimensionale” – hibride, cibernetice și informaționale – și pe impactul acestora asupra stabilității regionale. Ministerul arată că a fost subliniată importanța unei înțelegeri comune a riscurilor de pe Flancul Estic, pentru susținerea procesului decizional aliat.
MApN mai precizează că Miruță a evidențiat relevanța strategică a Mării Negre pentru NATO și necesitatea menținerii vigilenței și adaptabilității. În același context, el a reiterat importanța cooperării în domeniul securității și a schimbului de informații, ca elemente pentru întărirea posturii de descurajare și apărare a Alianței.
Recomandate

George Scutaru avertizează că Rusia ar putea testa NATO în lunile următoare , pe fondul tensiunilor din relația transatlantică și al mutării atenției SUA spre conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit Antena 3 CNN . Într-un interviu acordat postului, președintele New Strategy Center spune că Moscova ar putea încerca acțiuni „între Articolul 4 și Articolul 5” din Tratatul NATO, adică sub pragul unei invazii clasice, dar suficient de ambigue încât să pună presiune pe capacitatea Alianței de a reacționa unitar. În analiza sa, Scutaru leagă riscul unei astfel de „testări” de mesajele critice transmise de Donald Trump la adresa aliaților europeni, pe fondul implicării SUA în războiul din Orientul Mijlociu. El susține că aceste semnale pot fi interpretate la Moscova ca un indiciu de posibilă fisură în Alianță, ceea ce ar crește tentația unei acțiuni hibride (operațiuni neasumate, provocări limitate, presiune militară fără declararea explicită a agresiunii). „Eu cred că următoarele luni sunt cele mai dificile pentru securitatea Europei, pentru securitatea nord-atlantică, fiindcă Rusia ar putea să încerce ceva între Articolul 4, Articolul 5, nu neapărat o invazie, cât o incursiune, folosire a omuleților verzi, din nou ceva care să nu semene a agresiune.” Scutaru indică și un posibil efect indirect al conflictului din Orientul Mijlociu asupra războiului din Ucraina: diminuarea disponibilității unor resurse militare americane, inclusiv interceptori pentru sistemele Patriot (rachete PAC-2 și PAC-3), despre care afirmă că sunt folosiți intens în operațiunile din regiune. În acest context, el descrie o intensificare a atacurilor rusești cu drone, inclusiv în timpul zilei, și menționează intervale de atacuri care ar ajunge la sute de drone și zeci de rachete. În ceea ce privește România, Scutaru spune că un scenariu de risc ar putea include o „incursiune masivă de drone”, invocând un episod similar raportat în Polonia, unde „au intrat 20 de drone în spațiu aerian polonez”. Totodată, el afirmă că România ar avea vulnerabilități în zona economică exclusivă (perimetrul maritim în care statul are drepturi asupra resurselor), atât din cauza unor capabilități insuficiente, cât și a unui „vid legislativ” privind intervenția în astfel de situații. În paralel, Scutaru amintește că, atunci când se discută despre posibile „puncte de test” pentru NATO , statele baltice rămân în prim-plan din cauza proximității terestre cu Rusia, fiind menționat și scenariul Narva (Estonia) ca posibilă acțiune hibridă. În ansamblu, mesajul său este că următoarele săptămâni și luni ar putea aduce presiuni crescute pe Flancul Estic, într-un moment în care atenția și resursele SUA sunt împărțite între mai multe crize. [...]

MApN discută cu Ucraina despre producția de drone în România , într-un proiect finanțat cu 200 de milioane de euro, relatează Digi24 . Potrivit publicației, ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a avut marți, la sediul MApN, o întrevedere cu Sergiy Boyev, ministrul adjunct al Apărării pentru integrare europeană din Ministerul ucrainean al Apărării. Discuțiile au vizat posibilitatea dezvoltării sau producției de aeronave fără pilot (drone) în colaborare directă cu Ucraina, inclusiv variante de transfer tehnologic. Conform unui comunicat al MApN citat de Digi24, dialogul a fost plasat în contextul Parteneriatului strategic semnat recent de președinții României și Ucrainei și al implementării Instrumentului financiar „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), un mecanism european de finanțare pentru proiecte de securitate și apărare. „Proiectul beneficiază de 200 de milioane de euro prin programul SAFE, în coproducție, şi ne dorim ca în această colaborare MApN să fie o piesă centrală, nu doar un beneficiar. De aceea, discutăm în aceste zile modalitatea de a alcătui o echipă care să se ocupe exclusiv de acest proiect, termenul de semnare al contractului fiind sfârşitul lunii mai”, a declarat ministrul Miruţă, potrivit sursei citate. Ministrul a susținut că România ar urma să beneficieze de experiența operațională acumulată de Ucraina în război, precum și de acces la personal și infrastructură pentru producția de „tehnică de ultimă generație”, în timp ce pentru Ucraina avantajul ar fi finanțarea producției de drone prin participarea României la SAFE. Întâlnirile dintre specialiști și companii de profil din România și Ucraina vor continua și în zilele următoare, în condițiile în care 15 companii ucrainene își prezintă portofoliile și capacitățile tehnice, mai notează Digi24. La întrevedere au participat și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, șeful Direcției generale pentru armamente, generalul-maior Ion-Cornel Pleșa, precum și șeful Comandamentului Apărării Cibernetice, generalul de brigadă Răzvan Marian Tudose. Contractul ar urma să fie semnat până la finalul lunii mai, dacă negocierile se concretizează în forma discutată. [...]

MApN ia în calcul rezilierea contractului pentru dronele Watchkeeper X din cauza întârzierilor la livrare, potrivit Digi24 , care citează declarații ale ministrului Apărării, Radu Miruță, și poziția companiei Elbit Systems. Ministrul spune că livrarea, programată inițial pentru vara lui 2025, nu a avut loc, iar prelungirea termenelor ar putea reduce relevanța operațională a echipamentelor. În acest context, MApN analizează opțiunea legală de a anula contractul, pe fondul riscului ca tehnologia comandată să ajungă prea târziu pentru nevoile pentru care a fost achiziționată. „Analizăm în cadrul ministerului dacă nu cumva vrem să reziliem acest contract. Avem posibilitatea asta legală. Sunt nişte dispozitive cu caracteristici tehnice care, dacă sunt primite la câţiva ani mai târziu, nu mai sunt de actualitate.” Radu Miruță a precizat că acordul a fost încheiat în 2023 și că furnizorul a cerut amânări invocând forța majoră, pe fondul „incidentelor militare” din țara de origine a companiei. Potrivit ministrului, au existat trei solicitări: primele două, totalizând trei-patru luni, au fost acceptate, iar a treia, de șase luni, a fost respinsă de Ministerul Apărării. În același timp, ministrul susține că penalitățile acumulate de companie ar fi ajuns la aproximativ 60 de milioane de euro și „cresc în fiecare zi”, pe măsură ce întârzierea continuă. Poziția Elbit Systems, redată de publicația israeliană ynet.co.il și preluată în material, este că proiectul se află într-un stadiu avansat, iar sistemele ar fi pregătite pentru testele finale de recepție în România la finalul lunii aprilie, condiționat de aprobările autorităților de reglementare. În paralel, ynet.co.il notează și incertitudini privind livrarea unor componente esențiale, inclusiv sisteme radar furnizate de Thales Group. În ceea ce privește dimensiunea contractului, articolul arată că, la 21 iunie 2023, Elbit Systems anunța o primă comandă de circa 180 de milioane de dolari pentru livrarea primelor trei sisteme aeriene fără pilot (UAS) tactice Watchkeeper X, dintr-un total de până la șapte, în cadrul unui contract-cadru cu MApN cu valoare maximă de aproximativ 410 milioane de dolari, cu execuție estimată pe doi ani. [...]

Polonia refuză să-și mute sistemele Patriot în Orientul Mijlociu , potrivit Focus , invocând prioritatea apărării propriului spațiu aerian și rolul de stat de primă linie pe flancul estic al NATO. Ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a transmis că Varșovia nu intenționează să relocheze bateriile Patriot, după ce presa a relatat despre o solicitare informală a SUA. Publicația germană notează că informația privind cererea americană a fost relatată inițial de Rzeczpospolita , iar ulterior a fost preluată de Politico . „Sistemele noastre Patriot și armamentul lor servesc la protejarea spațiului aerian polonez și a flancului estic al NATO. Asta nu se schimbă și nu avem de gând să le mutăm nicăieri!” În prezent, armata poloneză are două baterii Patriot, cu un total de 16 lansatoare, capabile să angajeze rachete sau aeronave la distanțe de până la aproximativ 100 de kilometri. Din aceste lansatoare pot fi trase inclusiv rachete PAC-3 MSE, comandate de Polonia printr-un contract încheiat în 2019; o mare parte din cele aproximativ 200 de rachete ar fi deja în țară, conform aceleiași surse. Materialul mai consemnează că solicitarea SUA nu ar fi vizat în mod special Polonia, ci ar fi fost transmisă tuturor aliaților. Contextul este consumul ridicat de interceptori PAC-3 în Orientul Mijlociu, pe fondul operațiunilor militare conduse de SUA și Israel împotriva unor ținte din Iran. Potrivit Rzeczpospolita , SUA și state din Golf ar fi folosit circa 1.500 de rachete PAC-3 în primele 16 zile ale conflictului, inclusiv împotriva dronelor Shahed, deși unii experți militari ar fi considerat că acestea puteau fi contracarate cu mijloace de apărare antiaeriană mai ieftine. Pentru Varșovia, miza rămâne întărirea flancului estic al NATO, în condițiile în care Polonia se învecinează cu Rusia și Belarus și are la graniță Ucraina, unde războiul continuă din 2022. [...]

Polonia ia în calcul un „plan B” de securitate pe fondul declarațiilor lui Donald Trump despre o posibilă retragere a SUA din NATO. Mesajul a fost transmis în această săptămână de ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski , care a spus că Varșovia trebuie să evite să fie luată prin surprindere și să pregătească aranjamente alternative de securitate. „Ar trebui să tratăm retragerea SUA din NATO ca pe un scenariu posibil și să o luăm în serios — noi, în Polonia, mai ales pe flancul estic, și toți, din întreg spectrul politic”, a spus Sikorski pe X. Sikorski a susținut că Polonia are nevoie de diferite „polițe de asigurare” în loc să se bazeze integral pe NATO, fără să detalieze cum ar arăta o abordare alternativă. În același timp, el a reiterat că NATO rămâne „piatra de temelie” a securității Poloniei și că țara vrea să rămână un aliat „bun și loial” al Statelor Unite, dar nu poate ignora declarațiile președintelui american. În articol se arată că Trump a provocat îngrijorare în rândul aliaților în această săptămână, sugerând că SUA ar putea părăsi alianța, invocând frustrarea față de Europa în contextul a ceea ce el consideră a fi lipsa de sprijin pentru războiul de o lună dintre SUA și Israel împotriva Iranului. În acest context, secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmează să meargă săptămâna viitoare la Washington pentru o întâlnire cu Trump, vizită despre care se precizează că a fost relatată inițial de The Wall Street Journal și planificată anterior, dar care ar putea include pe agendă și subiectul apartenenței SUA la NATO. Secretarul de stat Marco Rubio a criticat, în această săptămână, țări precum Spania pentru refuzul de a permite accesul SUA la baze și la spațiul aerian pentru operațiuni legate de Iran și a spus că relația dintre SUA și Europa ar trebui reevaluată după conflict. Pentru Polonia, întărirea legăturilor militare cu SUA a rămas o prioritate, Varșovia crescând achizițiile de echipamente militare americane și investițiile în infrastructura folosită de forțele SUA, pe fondul poziționării sale pe flancul estic al NATO. [...]

România ia în calcul rezilierea contractului de drone cu Elbit Systems , pe fondul întârzierilor de livrare, potrivit Economedia , care citează declarații ale ministrului Apărării, Radu Miruță, preluate de Jerusalem Post. Contractul, în valoare de 427,2 milioane de dolari, a fost semnat în 2022 și prevedea livrări începând din 2025. Miruță a spus că firma a cerut trei amânări, invocând forța majoră (situații excepționale care pot suspenda obligațiile contractuale), iar ministerul a acceptat primele două. Ministrul a mai afirmat că Elbit ar fi acumulat penalități de întârziere de aproximativ 60 de milioane de euro și că analizează opțiunea de a opri contractul, inclusiv din perspectiva utilității tehnice a echipamentelor dacă ajung prea târziu. „Analizez dacă vrem să reziliem acest contract”, a declarat Miruță reporterilor. „Există unele dispozitive care au caracteristici tehnice care, dacă sunt primite cu câțiva ani mai târziu, nu mai sunt relevante.” Contextul este unul de securitate regională: România, stat membru UE și NATO, are o frontieră terestră de 650 km cu Ucraina și a raportat încălcări ale spațiului aerian de către drone, precum și căderi de fragmente pe teritoriul său, de la începutul atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. În același timp, bugetul de apărare al României pentru 2026 este de 2,45% din PIB, iar țara intenționează să aloce aproximativ 200 de milioane de euro pentru producția de drone, mai notează Economedia. [...]