Știri
Știri din categoria Apărare

Posibila desfășurare în Polonia a avioanelor franceze echipate cu focoase nucleare ar ridica miza descurajării pe flancul estic al NATO și ar împinge Europa spre o arhitectură de securitate mai autonomă, într-un moment în care relația transatlantică este descrisă ca mai puțin predictibilă, potrivit Antena 3.
La Gdansk, președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul Poloniei, Donald Tusk, au anunțat că cele două țări au convenit să-și consolideze „semnificativ” cooperarea în apărare, inclusiv în sfera descurajării nucleare. Macron a spus că „ar putea exista desfășurări” în Polonia de avioane militare franceze echipate cu focoase nucleare și că în lunile următoare se va lucra pentru „progrese concrete”, mai ales pe componenta nucleară.
Cei doi lideri au indicat că parteneriatul consolidat ar putea acoperi mai multe paliere, de la capabilități până la industrie, inclusiv:
Tusk a susținut că această cooperare „nu cunoaște limite”, referindu-se atât la domeniul nuclear, cât și la exercițiile comune.
Franța a precizat că va păstra „controlul deplin” asupra deciziei de a recurge la forță. În același timp, potrivit informațiilor prezentate, forțele poloneze ar putea contribui cu elemente precum avertizarea timpurie și apărarea antiaeriană.
Contextul politic al întâlnirii este legat de percepția unei amenințări militare rusești și de semnalele de distanțare ale SUA față de aliații europeni. Antena 3 notează că Euronews a relatat despre declarații ale președintelui american Donald Trump la adresa NATO, inclusiv calificarea alianței drept „un tigru de hârtie”.
În timpul vizitei, Airbus, compania franceză Thales și grupul polonez Radmor au anunțat un acord pentru dezvoltarea de sateliți militari de comunicații. Acordul vizează sateliți geostaționari care vor deservi forțele armate poloneze și a fost semnat în prezența miniștrilor apărării din cele două țări.
Macron a revenit la ideea de „preferință europeană” în achizițiile militare, pentru mai multă independență și autosuficiență pe continent, o temă care, potrivit materialului, a generat tensiuni cu unele state din Europa de Est, inclusiv Polonia, atașate de relația cu SUA și dependente de sisteme americane.
Polonia a investit masiv în modernizarea armatei, iar cheltuielile militare „se preconizează” că vor depăși 4,8% din PIB în 2026. Un diplomat european citat de AFP a spus că Varșovia a plasat „comenzi colosale” pentru echipamente americane, între care avioane F-35, elicoptere Apache, rachete Patriot și tancuri Abrams.
În paralel, Polonia participă la programul UE SAFE (Security Action For Europe), intrat în vigoare anul trecut, care permite accesarea de împrumuturi europene pentru achiziții de armament și extinderea capacităților de producție. În țară există însă opoziție: președintele Karol Nawrocki a calificat SAFE drept o amenințare la adresa „independenței” Poloniei, potrivit articolului.
În conferința de presă, Tusk a spus că „strategia Washingtonului s-a schimbat” față de europeni, dar a insistat că relațiile polono-americane și euro-americane rămân „foarte importante”.
Recomandate

Incursiunile aeriene atribuite Rusiei cresc presiunea pentru măsuri de apărare și coordonare NATO la granița estică. Potrivit Economica , premierul polonez Donald Tusk acuză Rusia de „provocare intenționată” după ce două rachete și un obiect suspect, posibil o dronă, au căzut pe teritoriul Poloniei, în apropierea unei zone unde se desfășurau exerciții militare. Varșovia a transmis că cele trei incursiuni au avut loc vineri dimineață, în timpul unor atacuri aeriene rusești asupra Ucrainei. Nu au fost raportate victime. Ulterior, Tusk a convocat o celulă de criză cu miniștri, oficiali militari și reprezentanți ai serviciilor de informații. Ce s-a recuperat și unde au căzut resturile Ministrul Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat că autoritățile au recuperat resturi ale unei rachete de croazieră (rachetă cu zbor la joasă altitudine, ghidată spre țintă) de tip Kh-101 de pe un câmp din apropierea satului Nowy Lipowiec, la aproximativ 60 km de granița cu Ucraina. Un al doilea proiectil, căzut în apropiere de Rudnik nad Sanem, este presupus a fi tot o rachetă de croazieră. Un obiect suspect, posibil o dronă, a căzut la Molodycz, la aproximativ 37 km de graniță. Reacția militară: avioane ridicate de la sol și incursiuni detectate Un purtător de cuvânt al comandamentului militar polonez a spus că au fost detectate 11 posibile incursiuni în spațiul aerian în timpul atacurilor rusești asupra vestului Ucrainei, iar trei dintre acestea au fost confirmate ca pătrunzând pe teritoriul Poloniei. Comandamentul a precizat că, în primul val, Rusia a folosit în principal drone cu propulsie cu reacție în apropierea graniței cu Polonia, urmate de un al doilea val format în mare parte din rachete ghidate Kalibr și Kh-101. Polonia a ridicat de la sol două avioane F-16, iar două aeronave suedeze Gripen au fost, de asemenea, în aer. Ministerul rus al Apărării a confirmat că atacurile recente au vizat, între altele, vestul Ucrainei. Context: exercițiu al „ Coaliției Voinței ” și mesaj politic de la Bruxelles Incidentele au avut loc în timp ce Polonia găzduiește primul exercițiu militar al Coaliției Voinței, un grup de țări care sprijină Ucraina. Exercițiul este condus de Marea Britanie și Franța, reunește 2.800 de militari din 11 țări și urma să se desfășoare până duminică, cu obiectivul de a testa modul în care ar putea fi asigurată o pace durabilă după încheierea războiului. La Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au condamnat încălcarea spațiului aerian polonez. „Suntem pe deplin solidari cu poporul polonez şi vom continua să ne consolidăm capacitatea de apărare”, a declarat Von der Leyen. Costa a cerut unitate în UE pentru a crește presiunea asupra Moscovei în vederea începerii negocierilor de pace și opririi războiului, afirmând că „Rusia merge în direcția greșită”. În context, Polonia – stat membru UE și NATO – se consideră expusă direct riscurilor de securitate și își extinde forțele armate. La finalul lunii iulie, un proiectil a căzut lângă Tarnawa Kolonia, fără victime, iar guvernul polonez l-a identificat atunci ca rachetă de croazieră rusească Kh-101. [...]

Avertismentul Londrei indică un risc de escaladare prin „eroare de calcul” între Rusia și NATO , pe fondul unor incidente atribuite Moscovei în Europa, inclusiv în proximitatea exercițiilor militare din Polonia, potrivit Adevărul . Șeful serviciilor britanice de informații din domeniul apărării, general-locotenentul Matthew Jones, a spus că nu vede Rusia urmărind activ un război cu NATO, dar că „comportamentul” acesteia devine tot mai „nesăbuit”, ceea ce crește probabilitatea unui incident cu consecințe grave. Jones a legat această dinamică de presiunea asupra lui Vladimir Putin și de o „abordare mai fermă și mai agresivă” față de Occident, care ar putea duce la o „eroare de calcul semnificativă”. În evaluarea sa, există „prea multe exemple recente” în care o mică schimbare de context ar fi putut produce efecte „extrem de grave”. „Pot spune, cu un anumit grad de certitudine, că Rusia nu urmăreşte în mod activ un război cu NATO. Totuşi, cea mai mare teamă a mea este riscul unei erori de calcul semnificative.” Ce incidente invocă Londra și de ce contează Șeful informațiilor britanice din apărare a enumerat un tipar de acțiuni atribuite Rusiei, inclusiv: atacul cu agent neurotoxic Noviciok de la Salisbury (2018), în cazul fostului spion Serghei Skripal și al fiicei sale, incident asociat și cu moartea unei femei britanice, Dawn Sturgess; un atac cu drone la aeroportul din Leipzig; scufundarea unor nave comerciale în apele României; un atac incendiar asupra unei afaceri ucrainene din Londra; un incident în care un avion de supraveghere britanic ar fi fost aproape doborât deasupra Mării Negre. Din perspectiva de securitate, miza este că astfel de episoade, chiar dacă nu sunt prezentate ca pași către un conflict deschis, pot declanșa reacții în lanț între state și alianțe militare, mai ales când au loc în apropierea unor zone sensibile sau a unor operațiuni militare. Incidentul din Polonia: testarea reacției NATO, potrivit ISW Pe acest fundal, Jones a făcut declarațiile în contextul incidentelor recente din Polonia și al acuzațiilor privind o tentativă de asasinat în Danemarca, conform materialului. Separat, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) susține că Kremlinul ar fi încălcat intenționat spațiul aerian polonez pentru a testa reacția NATO și a descuraja sprijinul occidental pentru Ucraina, potrivit analizei publicate de ISW . În incidentul descris, o rachetă de croazieră rusească și alte două obiecte aeriene au pătruns vineri dimineață în spațiul aerian al Poloniei, în apropierea unei zone unde mii de militari europeni participă la exerciții pentru o eventuală misiune în Ucraina. Varșovia a acuzat Moscova de o provocare deliberată și a cerut sprijin suplimentar din partea NATO, după ce avioanele de luptă ale Alianței au fost ridicate ca răspuns. În același context, premierul britanic Andy Burnham a numit incidentul „complet inacceptabil”, iar președintele Consiliului European, António Costa, și-a exprimat solidaritatea cu Polonia. Poziția oficială a Regatului Unit Jones a insistat că Regatul Unit nu caută „un conflict sau o confruntare” cu Rusia, dar că își va apăra „cu fermitate” securitatea națională și pe cea a aliaților atunci când sunt amenințate—o formulare care sugerează că Londra tratează riscul principal nu ca intenție declarată de război, ci ca posibilitatea unei escaladări neintenționate pornite din incidente repetate. [...]

Patrula record de 217 zile a submarinului britanic HMS „Vengeance ” scoate în evidență presiunea operațională asupra flotei nucleare a Regatului Unit , într-un moment în care Londra se bazează pe doar patru submarine din clasa Vanguard pentru a menține permanent unul la mare. Imaginile publicate de TWZ arată nava acoperită de depuneri marine, cu urme de coroziune și plăci anecoice lipsă, după o misiune de descurajare nucleară prelungită. HMS „Vengeance”, un submarin nuclear purtător de rachete balistice (SSBN), de 15.000 de tone, a revenit la HM Naval Base Clyde (Faslane) , în Scoția, după o misiune descrisă ca fiind parte din „Operation Relentless” – operațiunea prin care Marea Britanie menține „cel puțin un submarin nuclear, înarmat, în mare în orice moment”, potrivit unui comunicat al guvernului britanic. În practică, asta înseamnă rotații strânse și perioade lungi de imersiune pentru platforme vechi. Ce arată imaginile: uzură vizibilă după luni sub apă Fotografiile transmise publicației de fotograful naval Michael Deveney indică o degradare externă severă, asociată unei perioade îndelungate în mediul marin: depuneri masive de alge și alte organisme („biofouling”, depuneri biologice); rugină vizibilă și urme de coroziune; plăci anecoice lipsă (panouri menite să absoarbă undele sonar și să reducă detectabilitatea); semne de uzură pe catarge, după expunere prelungită la apă sărată. TWZ notează că, pentru un submarin conceput să rămână ascuns luni la rând, nu există soluții „din mers” pentru a curăța coca sau a opri acumulările. Sunt menționate vopsele anti-depuneri ca direcție explorată de Royal Navy și Ministerul Apărării din Regatul Unit, dar orice navă scufundată atât de mult timp va acumula depuneri. Recordul de 217 zile și întrebarea-cheie: cât poate duce sistemul Potrivit articolului, HMS „Vengeance” a început patrula la 12 aprilie și a petrecut 217 zile în imersiune, depășind precedentul record de 205 zile stabilit de HMS „Vanguard”. The Guardian a relatat că durata neobișnuită a misiunii a alimentat întrebări privind presiunea asupra echipajelor și fiabilitatea submarinelor îmbătrânite trimise în misiuni extinse. O altă piesă de context vine de la Navy Lookout , care susține că patrula a fost prelungită cu cel puțin o săptămână față de plan, deoarece submarinul care urma să preia misiunea ar fi avut o problemă și a fost nevoit să revină la Faslane pentru asistență. De ce contează: patru submarine vechi țin singure descurajarea nucleară Cele patru submarine din clasa Vanguard reprezintă întregul pilon de descurajare nucleară al Regatului Unit. TWZ amintește că cel mai vechi a fost introdus în serviciu acum 33 de ani, iar cel mai „tânăr” acum 27 de ani – o vechime care, combinată cu cerința de prezență continuă la mare, crește riscul de „întindere” a resurselor. Din punct de vedere al încărcăturii, fiecare navă are 16 tuburi pentru rachete balistice UGM-133 Trident II, însă, „în practică”, doar opt ar fi încărcate. În patrulele Operation Relentless, submarinele Vanguard pot transporta maximum 40 de focoase, iar fiecare rachetă Trident poate avea mai multe focoase cu ținte independente (MIRV). Înlocuirea întârzie, iar costurile sunt mari Înlocuitorul – clasa Dreadnought – nu este programat să intre în serviciu decât la începutul anilor 2030, iar costul total estimat al programului este de circa 43 miliarde de dolari (aprox. 198 miliarde lei), potrivit articolului. TWZ precizează că această sumă nu include costul înlocuirii focoaselor pentru rachetele Trident. Analistul William Alberque (Pacific Forum) este citat susținând că Marea Britanie ar avea nevoie de mai multe submarine, „cel puțin unul”, argumentând că presiunea asupra sistemului este prea mare și că economiile pe termen scurt ale unei flote mai mici se pot transforma în costuri mai mari pe termen lung, atât pentru forță, cât și pentru platforme. În paralel, TWZ plasează cazul într-un context mai larg: misiunile mai lungi tind să împingă navele spre perioade mai mari în port pentru mentenanță, cu efecte în cascadă asupra ciclurilor de reparații și asupra gestionării personalului. [...]

Legea care permite intervenția împotriva dronelor este în vigoare, dar aplicarea ei rămâne incompletă din cauza lipsei ordinelor comune care ar trebui să stabilească procedurile de cooperare și standardele tehnice între instituții, potrivit G4Media . Blocajul are un impact operațional direct: fără reguli de coordonare și fără specificații tehnice aprobate, lanțul instituțional de reacție și achizițiile de echipamente anti-dronă rămân, în practică, neclar definite. Legea nr. 73/2025 privind controlul utilizării spațiului aerian național a fost aprobată în februarie 2025 și publicată în Monitorul Oficial în mai 2025, intrând în vigoare în iunie 2025. Actul normativ prevedea un termen de 60 de zile pentru ca mai multe instituții (în principal din zona apărării și securității) să adopte ordine comune privind cooperarea în caz de utilizare neautorizată a spațiului aerian, procedurile de coordonare și standardele tehnice și operaționale necesare implementării măsurilor de protecție. Ordinele comune, „blocate la semnat” din septembrie 2025 Ministrul Apărării, Radu Oprea, afirmă într-un document oficial din 10 noiembrie, consultat de publicație, că proiectele de ordine comune au fost aprobate la nivelul MApN în septembrie 2025 și transmise celorlalte instituții pentru semnare, însă procesul a fost întrerupt. „[Procesul] fiind întrerupt pe fondul fluctuațiilor de pe scena politică, urmând a fi reluat ca urmare a învestirii noului guvern”. În lipsa acestor ordine comune, rămâne neacoperită tocmai partea de „mecanică” interinstituțională: cine comunică, cum se face coordonarea și cum se împart sarcinile atunci când o dronă intră neautorizat în spațiul aerian. Ce este deja stabilit și ce nu depinde de ordinele comune Fostul ministru al Apărării, Radu Miruță, spune că decizia de doborâre nu ține de ordinul comun, întrucât ministrul Apărării ar fi semnat în iulie 2025 un ordin prin care autorizarea de doborâre revine comandanților desemnați prin planurile de operații. Tot el afirmă că, în septembrie 2025, CSAT a aprobat două acte care fac aplicabilă Legea 73: regulile pentru aeronavele cu pilot și lista obiectivelor de protejat. În schimb, pentru situațiile care vizează drone, rachete sau alte obiecte telegidate, legea prevede cooperarea MApN cu alte instituții, iar măsurile pot include atât intervenții noncinetice (de exemplu detectare, preluarea controlului, neutralizare prin dezactivarea comunicațiilor), cât și cinetice (imobilizare sau distrugere), cu principiul proporționalității și cu distrugerea ca ultimă soluție. Efectul practic: fără standarde, achizițiile de echipamente rămân în aer Un punct cu impact direct asupra implementării este lipsa standardelor tehnice și operaționale specifice pentru echipamentele și sistemele necesare protecției anti-dronă. Legea obligă persoane de drept public și privat care dețin, operează sau administrează obiective ce necesită protecție împotriva dronelor să implementeze și să mențină astfel de măsuri, iar echipamentele ar urma să fie puse la dispoziția structurilor din sistemul național de apărare și securitate. În absența standardelor aprobate, cadrul de achiziție și dotare rămâne neclar: sursa notează că, teoretic, nu se pot face achiziții în lipsa acestor date. Cine trebuie să semneze ordinele comune, potrivit legii Conform articolului 37 din Legea 73/2025, ordinele comune trebuie aprobate de: Ministerul Apărării Naționale (MApN) Ministerul Afacerilor Interne (MAI) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului Serviciul Român de Informații (SRI) Serviciul de Informații Externe (SIE) Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) Serviciul de Protecție și Pază (SPP) Următorul pas indicat în documentul citat de G4Media este reluarea procesului de semnare după învestirea noului guvern, însă articolul nu oferă un calendar sau un termen asumat pentru finalizare. [...]

Negarea CENTCOM reduce riscul unei escaladări militare imediate în Strâmtoarea Hormuz , după ce Iranul a susținut că ar fi avariat un avion de vânătoare american F-16, potrivit The Jerusalem Post . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a respins sâmbătă afirmația Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), potrivit căreia o rachetă iraniană ar fi lovit un F-16 și ar fi forțat o aterizare de urgență. Într-un comunicat, CENTCOM a transmis că informația este falsă și că Iranul „nu a atacat deloc” un F-16 în ziua precedentă, adăugând că toate avioanele de luptă din Orientul Mijlociu sunt „în siguranță și contabilizate”. De cealaltă parte, armata Iranului a declarat sâmbătă că sistemele sale de apărare antiaeriană ar fi lansat o rachetă către un F-16 deasupra Strâmtorii Hormuz vineri seara, avariind aeronava și determinând-o să-și întrerupă misiunea și să efectueze o aterizare de urgență pe un aeroport din apropiere, conform presei de stat iraniene. Informațiile nu pot fi verificate independent din datele disponibile în material, iar situația este prezentată drept una în desfășurare. [...]

Armata României își calibrează viitoarele achiziții pe apărarea anti-dronă , după ce Ministerul Apărării a testat, într-un exercițiu militar, roboți și sisteme de bruiaj și interceptare, cu participarea a 27 de companii din industrie, potrivit Digi24 . Miza operațională este identificarea rapidă a echipamentelor defensive potrivite, într-un context în care dronele sunt descrise drept principala problemă pentru armată. Testele au vizat în special sisteme anti-dronă și de bruiaj, evaluate în condiții dificile, inclusiv ceață și zbor la altitudini mici. Scopul declarat al unor astfel de exerciții este ca Armata să compare soluții și să grăbească procesul de selecție pentru achiziții. Ce tip de capabilități au fost puse la probă În cadrul exercițiului, accentul a fost pus pe soluții care pot fi folosite rapid în teren, inclusiv în zone fără infrastructură de apărare deja instalată. Digi24 relatează că o companie sud-coreeană a venit cu un sistem anti-dronă montat pe o „dronă terestră” (platformă robotizată la sol), concepută pentru dislocare rapidă. Publicația notează că astfel de platforme pot urmări simultan mai multe aparate de zbor, ceea ce le-ar face utile în scenarii cu atacuri multiple sau în puncte vulnerabile ale dispozitivului de apărare. De ce contează: între validarea tehnică și blocajele din achiziții Potrivit unor surse din MApN citate de Digi24, militarii participanți ar fi fost „încântați” de mai multe echipamente, atât produse în România, cât și de firme străine. În același timp, materialul semnalează o problemă recurentă: deși testele ar trebui să accelereze cumpărarea de echipamente defensive, achizițiile Ministerului Apărării sunt descrise ca „extrem de greoaie”, iar companiile participante nu sunt întotdeauna contactate ulterior. În lipsa unor detalii publice despre calendar, bugete sau proceduri lansate după teste, rămâne neclar ce sisteme vor intra efectiv în programe de înzestrare și în ce termen. [...]